Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ndrumtor :
Profesor lector inginer universitar Jarcu Mihaela
Student:
Grigora Ctlina
P R t
8 V L
(2)
unde h reprezint diferena de nivel ntre care are loc curgerea, densitatea lichidului, i g acceleraia gravitaional.
Dac se menine aceeai diferen medie de nivel n timpul curgerii ( h ~
constant), se poate scrie relaia:
v =k t
(3)
Aparatura necesar:
Vscozimetrele Ubbelhde i Ostwald sunt vscozimetre cu extrudere
capilar. Ele pot determina vscozitatea lichidelor prin msurarea timpului de
curgere al unui volum de lichid sub aciunea propriei greuti, dintr-o parte n
alta a tubului vscozimetric.
Pentru acoperirea unui mare domeniu de vscozitate se folosesc tuburi
capilare de diverse calibre. n tabelul 1 sunt prezentate tipurile de vscozimetre
utilizate n practic i caracteristicile lor:
4
Tip
capilar
0
0C
0B
1
1C
2
1B
2C
2B
3
3C
3B
4
4C
4B
5
k
(cSt/s)
0,001
0,003
0,005
0,01
0,03
0,05
0,1
0,3
0,5
1
3
5
10
30
50
100
Interval de
vscozitate
cinematic
(cSt)
0,3...1
0,6...3
1...5
2...10
6...30
10...50
20...100
60...300
100...500
200...1000
600...3000
1000...5000
2000...10000
6000...30000
10000...50000
20000...10000
0
Diametrul
capilarului
(mm)
0,24
0,36
0,46
0,58
0,78
0,88
1,03
1,36
1,55
1,83
2,43
2,75
3,27
4,32
5,20
6,25
Volumul bulei
3
( cm )
1
2
3
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
5
5
Modul de lucru
1) Se determin vscozitatea cinematic pentru trei lichide apoase, cu ajutorul
vscozimetrului Ubbelhde (fig.2). Pentru aceasta se procedeaz n modul
urmtor:
* Se introduce lichid n rezervorul 7 pn ntre reperele C i D;
* Se optureaz (cu degetul) tubul 1 i se aspir lichid n tubul 2 cu ajutorul unei
pompe de tip par de cauciuc, pn cnd nivelul probei a ajuns la marginea
superioar a rezervorului 4;
* Se ntrerupe aspirarea probei n tubul 2 i se ridic degetul de pe tubul 1. n
recipientul 8 va ptrunde aer i coloana de lichid se rupe la captul inferior al
tubului capilar, formndu-se nivelul suspendat, totdeauna la acelai nivel
inferior. Proba ncepe s curg prin capilar i se msoar cu ajutorul unui
cronometru timpul n care meniscul probei coboar de la reperul A la reperul B;
* Se completeaz tabelul 2. Se prelucreaz rezultatele cu ajutorul formulei (3).
Tab.2
Lichidul
1.
2.
3.
tU (sec)
kU(cSt/s)
(cSt)
Observatii:
2) Se repeat determinarile vascozitatii cinematice pentru aceleasi trei lichide
apoase, cu ajutorul vascozimetrului Ostwald. Pentru aceasta se procedeaza in
urmatorul mod:
a. Cu un cilindru gradat si cu o pipeta se toarna prin tubul E in rezervorul R al
vascozimetrului 10ml de lichid;
b. Se aspira apoi prin tubul F cu para de cauciuc pan ace lichidul umple
rezervorul P, depasind cu cativa milimetri reperul d.
c. Se porneste cronometrul atunci cand meniscul este tangent la reperuld. Se
opreste cronometrulin momentul in care meniscul este tangent la reperul c. Se
calculeaza datele in tab.2.
d. Se calculeaza constanta de calibrare pentru acest vascozimetru prin mediere,
pe baza aceleiasi formule 3.
Tab.3
Lichidul t0(sec)
t
(cSt)
ko
k0
(cSt/s)
1.
2.
3.
3) Sunt necesare apoi sapte recipient care sa contina 10ml fiecare cu mixture de
acetone s apa distilata, in proportiile din tabelul3. Se procedeaza astfel:
a. Cu un cilindru gradat si o pipeta se prepara prportiile de lichid in cele 6
eprubete, apoi se toarna pe rand prin tubul E in rezervorul R al vascozimetrului
Ostwald;
b. Se calculeaza vascozitatea cinetica (3) si apoi cea dinamica ( = ).
Tab.4.
Nr.
Vol.
Vol apa.dist.
Densitatea
M
t( (c
3
3
det.
Acet.
(g/cm )
sol.( g/cm ) (mol/l
S) t St) (cP)
(ml)
)
1.
0
10
1,000
0,00
5
2.
2
8
0,917
3.
4
6
0,875
4.
6
4
0,834
5.
8
2
0,813
6.
10
0
0,793
Se va trasa pe hrtie milimetric dependena vscozitii dinamice n funcie
de concentraia molar a soluiei. Analizai panta dreptei.
6
Calculul erorilor :
v =k t