Joseph Alois Schumpeter (n. 8 februarie 1883 n Triesch, Austro-Ungaria- d.

8
ianuarie 1950 n Taconic, Connecticut, SUA) a fost un economist austriac si un autor ale carui
opere au fost foarte citite. In perioada neoclasic, el a intrat n rolul unui razvratit. El a ncetatenit
termenul de distrugere creatoare prin competitie.
Schumpeter a avut o contribuie important n economia mondial fiind un pionier al teoriei
dezvoltrii economice.
Eseurile prezente in carte au fost scrise de-a lungul a 40 de ani, primele 3 (Walras, BhmBawerk, Menger) in limba germana,celelalte in engleza.
Cu exceptia eseului lui Marx, ele au fost scrise pentru a putea fi publicate in diverse
reviste de economie, fie la moartea unui economist fie pentru a celebra o aniversare.
Intrucat, au fost scrise oarecum in graba, Schumpeter nu le considera demne de a fi
publicate intr-un volum dar pentru ca erau extreme de cautate, Schumpeter a consimtit cu cateva
luni inainte de a muri sa fie publicate.
Joseph Schumpeter afirma faptul ca Biografia reprezinta arta de a concentra epoca si
mediul intelectual in povestea unui individ. , ceea ce se reflecta si in carte acesta oferind cu
mare fidelitate detalii despre viata economistilor. De asemenea Schumpeter i-a cunoscut personal
pe majoritatea economistilor ceea ce ofera veridicitate cartii.

KARL MARX
Originalitatea si scopul acestui eseu au facut ca multe dintre celelalte eseuri sa para mai
putin semnificative,doctrina marxista ocupand cel mai mult loc in carte.
Schumpeter s-a folosit de interesul pentru marxism in spatial anglo-saxon pentru a arata
ca Marx era apreciat din ratiuni gresite. In acest eseu Schumpeter sustine urmatoarele:

Marx a gresit sa faca din teoria valorii piatra de temelie a sistemului marxist
,Schumpeter considera ca orice sistem care se intemeiaza pe teoria valorii este
defectuos;
Marx si-a articulat sistemul in jurul unei erori pentru ca a tratat munca (nu inputurile
materiale) ca singurul factor important de productie;
In ceea ce priveste teoria pauperizarii Schumpeter considera ca era in mod fundamental
gresita deoarece sistemul lui Marx nu era evolutiv, eroarea fiind cauzata de natura sa
statica;

A fost de acord cu acesta in privinta declaratiei lui Marx potrivit careia capitalismul
suferea de o boala interna -concurenta capitalista

MARIE ESPRIT LEON WALRAS

Eseul a fost publicat in anul mortii lui Walras, Schumpeter fiind printre putinii ca
recunoscusera maretia geniului walsarian. Cu toate acestea in comparatie cu celelalte eseuri
acesta are o dimensiune redusa.
In acest eseu Schumpeter evidentiaza acele realizari ale lui Walras care la vremea aceea
erau ignorate.

CARL MENGER
Spre deosebire de celelalte acesta nu contine niciun detaliu biografic. Schumpeter l-a
asezat pe Menger alaturi de economisti valorosi ca Walras si Jevos, spunand astfel ca nu a fost
depasit dar nici nu i-a intrecut pe acestia. In plus acesta recunoaste rolul pe care Menger l-a jucat
ca intemeiator al unei scoli de gandire.

ALFRED MARSHALL
Prima sectiune a eseului sugereaza 3 lucruri:

Intuitiile pe care le-a avut Marshall in privinta politicilor publice isi au inca
importanta lor;

Aparatul sau analitic era extrem de lacunar;

Marea sa realizare consta in faptul ca Marshall "a fost unul dintre primii economisti
care au inteles ca economia este o stiinta evolutiva";

Schumpeter, in acest eseu a reusit sa atraga atentia asupra dependentei lui Marshall de
matematici, abilitati cu care acesta a transformat paradigma economica clasica "intr-un
mecanism modern de cercetare".

La sfarsit Schumpeter ii acorda lui Marshall cele mai mari note pentru meritul de a fi
observat faptul ca productia nu este maximizata intotdeauna de o concurenta perfecta ,pe baza
acesor lucruri Schumpeter il considera pe Marshall parintele conceptului de concurenta
imperfect.

VILFREDO PARETO
Cand l-a intalnit prima data pe Pareto, Schumpeter a fost impresionat de cinismul si
entuziasmul pe care acesta il manifesta pentru Fisher.
Daca la inceput Schumpeter a fost dezgustat de caracterul lui Pareto, pana la urma a fost
atras de originalitateasi competenta acestuia.
Pareto considera ca un corp de cunostiinte care este obtinut pe baza observarii
comportamentale umane irationale trebuie sa intre la alta rubrica, in speta, la cea a sociologiei iar
eseul se invarte tocmai in jurul acestui dezacord in ceea ce priveste principiile si proiectul de
cercetare.

EUGEN VON BHM-BAWERK

Scris sub forma unui articol comemorativ, eseul ineacrca sa explice de ce Bohm-Bawerk,
indeobsti considerat a doua mare figura a scolii austriece poate ocupa chiar pozitia de frunte in
vederea originalitatii operei sale si capacitatea sa extraordinara de a construi sistemic.

FRANK WILLIAM TAUSSIG

Taussig a fost un profesor venerat iar principalele sale cursuri au fost considerate multa
vreme un etalon in domeniu.
Schumpeter sustine ca in cazul lui Taussig cei doi factori-ereditatea si mediul in formarea
omului superior- au format o combinatie fericita.

IRVING FISHER

Eseul a ost scris imediat dupa moartea lui Fisher in 1947. Schumpeter a ales sa il
considere pe Irving Fisher si primele sale eseuri ca pe un inainte mergator al unoe economisti
moderni ca Paul A Samuelson si James Tobin afirmand ca numele sau va ramane in istorie
In incheiere, Schumpeter constata ca Fisher nu a reusit sa puna bazele unei scoli de
gandire, acesta ramanand intotdeauna pe dinafara curentului, nereusind sa convinga
contemporanii sau generatiile tinere de imnportanta ideilor sale, insa pilonii si arcadele pe care
le-a inaltat vor ramane in picioare de unele singure.

WESLEY CLAIR MITCHELL

Acest eseu reprezinta ultimul pe care Schumpeter l-a scris inainte de moartea sa
neasteptata.
Eseul incepe cu un comentariu prietenos si afectuos punand in evidenta relatia dintre
acestia deplangem moartea unei personalitati cu o puritate singulara a nunui coleg de breasla cu
convingeri ferme []. L-am iubit cu totii si stim ca nu o sa mai intalnim un asemenea om.
La inceput analiza lui Schumpeter abordeaza ideile pe care le avea Mitchell in ceea ce
priveste instrumentalizarea politica a stiintei economice.Mai apoi, Schumpeter discuta raportul
dintre economia stiintifica si ideologie.
JOHN MAYNARD KEYNES
In primele 4 parti ale eseului Schumpeter elaboreaza aspect cu referire la realizarile din
viata lui Keynes prin intermediul Economic Consequences of the Peace care s-a dovedit un
real succes,urmata apoi de A revision of Treaty.
Celelalte parti vorbesc despre meritul singular al volumului Tract on Monetary Reform,
despre esecul specific, recunoscut chiar se de Keynes al lucrarii Treatise on Money

In mare, cartea a primit recenzii favorabile precum:

Unul dintre elementele fortei lui Schumpeter consta n aceea ca el poate sa admire fara
s fie de acord. Howard Ellis, Journal of Political Economy

Deseori, cea mai potrivita modalitate de a exprima ceea ce stii despre lume nu este o
ecuatie, ci o poveste o poveste cu personaje reale, puse n fata unei dileme... Schumpeter s-a
adresat direct experientei pe care o au oamenii in materie de viata economica... Facand
portretul unor economisti, el da o fata umana fenomenului capitalist. Thomas K. McCraw, n
Prophet of Innovation: Joseph Schumpeter and Creative Destruction