Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ro
Fisa de tara
Georgia
1. Harta tarii
Georgia este o tara din regiunea Caucazului de Eurasia. Situata la conjunctura din
Europa de Est si Asia de Vest, este delimitata la vest de Marea Neagra, la nord de
Rusia, la sud de Turcia si Armenia, si la est de Azerbaidjan.
Coordonate geografice:
42o 00" N, 43o 30" E
2. Scurt istoric
Istoria Georgiei incepe inca din paleoliticul mediu, georgienii formand unul din cele
mai vechi popoare ale lumii. Acest popor a luat fiin din trei asociaii tribale: kartlii,
lazii si svanii. In secolul al VI-lea i.Hr. a luat fiinta statul georgian de vest, Colchis, n
secolul al IV-lea i.Hr. cel de est, Iberia. Cele doua regate georgiene din antichitatea tarzie,
Iberia si Egrisi in vest, au fost printre primele state din lume care au adoptat crestinismul
(in 337 AD si respectiv 523 AD). Iberia a devenit curand dupa aceea o parte a Imperiului
Persan. Egrisi a fost de multe ori un teatru de razboi pentru doua imperii rivale, Persia si
Imperiul Bizantin, fiecare dintre ele reusind sa cucereasca vestul Georgiei de cateva ori.
Ca rezultat, aceste doua regate au fost dezintegrate in mai multe principate feudale in
epoca feudala timpurie. A fost usor pentru arabi sa ocupe Georgia n secolul al VII-lea.
Principatele razvratite au fost eliberate si apoi unite in Regatul Georgia la inceputul
3. Indicatori fizico-geografici:
3.1.
Suprafata tarii: 69.700 km din care:
uscat: 69.700 km
ap: 0 km
3.2.
Structura administrativ-teritoriala: Georgia este mprit n 11
provincii, 53 de orase si 2 republici autonome, din care una si-a proclamat
unilateral independenta.
3.Guria - Ozuvgeti
4.Adjaria - Batumi
5.Racha-Lechjumi i Kvemo Svaneti - Ambrolauri
6. Imereti - Kutaisi
7. Samtsje - Javajeti Akhaltsikhe
8. Shida Kartli - Gori
9. Mtsjeta-Mtianeti - Mtskheta
10. Kvemo Kartli - Rustavi
11. Kajeti - Telavi
12 .Tbilisi - Tbilisi
Configuratia teritoriala
Relieful Georgiei este in mar parte muntos, cu muntii Marii Caucaz in nord si
muntii Micii Caucaz in sud. Kolkhet'is Dablobi (Campia Kolkhida) se intinde spre Marea
Neagra in vest; bazinul raului Mtkvari n est Muntii reprezinta caracteristica dominanta
geografica a Georgiei. Lantul muntos Range Likhi imparte tara in jumatati - de est si de
vest. Principalele drumuri care duc catre teritoriul Rusiei sunt : tunelul Roki intre Osetia
de Nord si de Sud si Cheile Darial.
Peisajul general al Georgiei de Est cuprinde numeroase vai si chei, care sunt
separate prin munti. Cel mai inalt munte din Georgia este Muntele Shkhara (5201 m), iar
al doilea cel mai mare este Muntele Janga (5051 m). Alte varfuri proeminente includ
Kazbegi (5074 m), Tetnuldi (4974 m), Shota Rustaveli (4960 m), Mt. Ushba (4710 m) si
Ailama (4525 m). Dintre aceste varfuri doar Kazbegi este de origine vulcanica. Regiunea
dintre Kazbegi si Shkhara este dominata de ghetari numerosi. Sudul Gerogiei este o
regiune tanara si instabila geologic cu mari activitati seismice si reprezinta locul unde sau petrecut cele mai semnificative cutremure din Georgia. (sursa de inspiratie: Wikipedia)
3.4. Climat
Climatul Georgiei este unul mediteraneean, cald i placut, asemntor celui de
pe rmul Mrii Negre.
3.5.
4. Indicatori demografici:
4.1. Marimea populatiei tarii este de 4 585 874 (iulie, 2011).
4.2.
4.6.
4.7.
5.3.
5.5.
5.6.
5.7.
6. Infrastructura existenta:
Poziia Georgiei pe axa Drumului Mtsii, ce leag Europa de Asia, a determinat
s devin un lider de tranzit pentru mrfurile expediate pin Caucaz. Legnd astfel, pe
rutele cele mai scurte, Europa de Azerbaijan, Armenia i republicile din Asia Central,
Georgia reuete s absoarb cererile de transport, care n prezent sunt n cretere.
Dei i promoveaz poziia strategic pe rutele de transport, infrastructura Georgiei
are nevoie de ample lucrri de modernizare. Georgia are 1.612 km de cale ferat, 20.329
km de drumuri, 22 aeroporturi, 2 porturi, 1,591 km conducte de gaz i 1,253 km de
petrol. (2008).
Georgia este o rut important i n privina transportului prin conducte, fiind
strbtut de dou conducte importante: Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC) pentru petrol i
pentru gaze, pe o rut paralel: South Caucasus Pipeline. Din 1998, Georgia a participat
la acordul multi lateral TRACECA pentru dezvoltarea rutei de transport ntre Europa i
Asia i este parte la aproximativ 30 de conveniile internaionale privind transportul.n
prezent, transportul reprezint aprox. 9,8% din PIB, iar statisticile arat creteri ale
activitii de transport.
Reeaua de ci ferate din Georgia este administrat de compaia de stat Sakartvelos
Rkinigza SR (Georgian Railway, GR), care, de asemenea, opereaz i trenurile.
Cile ferate n Georgia sunt administrate de compania de stat, Sakartvelos Rkinigza
SR (Georgian Railway, GR. Compania administreaz infrastructura i operarea trenurilor.
n 2007, compania a fost scoas la licitaie pentru privatizare, astfel c n ianuarie,
consoriul britanic Parkfield Investment ncheia un acord de parteneriat public privat prin
care prelua managementul GR pe o perioad de 89 de ani i se obliga s investeasc 1
miliard de euro n urmtorii 10 ani. n toamna aceluiai an, acordul a fost anulat.
n ianuarie 2009, n urma unei noi ncercri de privatizare, s-au deschis ofertele de la
cinci companii interesate n achiziionarea Georgian Railways, Ltd: Center Invest Capital
Partner (Russia), Stratton Holding LLS (US), Capital Investment Group (Sweden), East
Capital (US), and the Silk Road Group (Kazakhstan). (sursa:
http://www.railwaypro.com/wp/ro/?p=869 )
6.1.
Infrastructura rutiera:
total: 20,329 km
comparativ cu restul tarilor se situeaza pe locul 109
drumuri pavate: 19,123 km
drumuri nepavate: 1,206 km (2007)
6.2.
Infrastructura feroviara:
total: 1,612 km
comparativ cu restul tarilor se situeaza pe locul 78
ecartament lat: 1,575 km 1.520-m ecartament (1,575 electrificat)
ecartament ingust: 37 km 0.912-m ecartament (37 electrificat) (2009)
Georgia utilizeaz magistrala de cale ferat din zona central conectat n est cu
Armenia i Azerbaijan conectat la porturile Batumi i Poti. Autoritile din Georgia
intenioneaz s investeasc n sistemul feroviar, pentru a eficientiza transporturile de
cltori i mrfuri, pentru a crete gradul de competitivitate, dar i pentru a sprijini
sectorul de afaceri, implicit industria.Conform unui document al Bncii Mondiale,
Georgia intenioneaz s investeasc 300 de milioane de dolari, pe termen scurt, pentru
modernizarea infrastructurii feroviare de la Tbilisi la cele dou porturi.
Tot n ceea ce privete investiiile n calea ferat, n 2009, Banca European pentru
Reconstrucie i Dezvoltare (BERD) a acordat companiei feroviare 125 de milioane de
euro pentru construcia unei linii care va ocoli zona central a capitalei Tbilisi. Costurile
preliminare pentru realizarea acestui proiect sunt estimate la peste 360 de milioane de
euro. Compania de Ci Ferate a solicitat Bncii Europene de Investiii (BEI) o cofinanare a proiectului i, cel mai posibil, BEI va acorda la rndul su o parte din costul
proiectului. Acesta va mbunti eficiena i sigurana operaiunilor feroviare din Tbilisi
i va permite relocarea i consolidarea facilitilor feroviare existente situate n zona
urban a oraului. De asemenea, va oferi un impuls reintegrarea a oraului i va spori
gradul de competitivitate a sistemului feroviar dar i a sectorului de afaceri. Cel mai
important proiect feroviar l constituie linia Baku Tbilisi Kars, care unete Georgia de
Azerbaijan i Turcia.
n noiembrie 2007, preedintele Turciei, mpreun cu omologii si din Georgia i
Azerbaijan au inaugurat construcia acestei linii, destinate transportului de marf, n
special cel al petrolului, dar i pentru pasageri. Proiectul include contrucia 105 km de
cale ferat, din care, 29 de km pe teritoriul Georgiei i 76 de km n Turcia, dar i
modernizarea tronsonului de linie de la grania cu Azerbaijan, trecnd prin Tbilisi, pn la
Akhalkalaki.ns exist planuri conform crora linia ar putea fi extins. Dup finalizarea
proiectului, linia ar putea fi conectat cu linia Marmaray (n. r. Turcia), lucru ce va
permite o legtur feroviar ctre Edinburgh i Shanghai, menioneaz ntr-un document
David J. Smith, director al Centrului de Analize pentru Securitate din Georgia.
Kazakhstan i China, precizeaz oficiali din Azerbaijan, sunt interesate de acest proiect,
care, o dat dat n folosin le ar permite eccesul mult mai rapid ctre Europa, dect ruta
existent, linia Trans Siberian.
Conform unor publicaii, costul total al construciei este estimat la 1 miliard de dolari.
Turcia i Azerbaijan au finanat seciunea de linie proprie, iar n cazul Georgiei,
Azerbaijan a acordat un credit de 200 de milioane de dolari, mprumut acordat pe o
perioad de 25 de ani, cu o dobnd de 1% pe an. Conform presei i SUA ar putea
contribui la finanarea proiectului pe teritoriul Georgiei.
6.3.
Infrastructura aeriana:
Numar aeroporturi: 22
Aeroporturi cu piste pavate:
total: 18
peste 3,047 m: 1
2,438 - 3,047 m: 7
1,524 - 2,437 m: 4
914 -1,523 m: 4
sub 914 m: 2 (2010)
Aeroporturi cu piste nepavate:
total: 4
914 - 1,523 m: 2
Sub 914 m: 2 (2010)
Flota in proprietate straina : 132 (China 11, Denmarca, Egipt 11, Germania 4,
Grecia 3, Hong Kong 4, Israel 1, Italia 2, Letonia 1, Liban 1, Pakistan 1, Romania
7, Rusia 7, Syria 35, Turcia 22, UAE 1, UK 4, Ucraina 15, US 1)
6.5.
Infrastructura militara
Ramuri militare:
Fortele Armate Georgiene: Fortele Terestre (includ si Fortele Aeriene de
Aparare)
Fortele Armate separatiste armate Abkhazia: Fortele Terestre, Fortele
Aeriene
Fortele Armate Separatiste din Ossetia de Sud.
Serviciul militar
Pentru persoanele cu varsta cuprinsa intre 18 si 34 de ani serviciul militar
este obligatoriu. Stagiul militar dureaza 18 luni (2005).
Persoane disponibile pentru serviciul militar:
Barbati intre 16-49 ani: 1 080 840
Femei intre 16-49 ani: 1 122 031 (2010 est.)
Persoane apte pentru seriviciul militar:
Barbati intre 16-49 ani: 893 003
Femei intr 16-49 ani: 931 683 (2010 est.)
Persoane care ating varsta potrivita pentru stagiul militar anual:
Barbati: 29 723
Femei 27 242
Cheltuieli militare: 1.9% din PIB (2010 est.)
6.6. Infrastructura financiara este asigurat prin sistemele integrate ce
asigura efectuarea tranzactiilor in timp real pe teritoriul tarii, in moneda
nationala. Pe baza acestor siteme opereaz banci, iar entitatea de centralizare
si control (proprietarul efectiv al sistemelor) este Banca Centrala a Georgiei.
7. Indicatori tehnologici
7.1. Gradul de actualitate a tehnologiilor din principalele ramuri de
activitate
Industria Georgiei, mai ales cea grea si de armament, a inceput sa se dezvolte
dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. Economia Georgiei se bazeaz n mod tradiional
pe turismul de pe coasta Mrii Negre, pe cultura viticol, cea a citricelor i a ceaiului,
precum i pe exploatarea manganului i a cuprului. Sectorul industrial este axat azi pe
producia metalurgic, textil i chimic. Gradul de nzestrare tehnic in industrie este
relativ ridicat, nsa investiiile private nu au fost incurajate de guvern, descurajarea
provenind in primul rand din faptul ca unele sectoare sunt nca monopolizate sau
dominate de uniti de producie controlate de stat. Se fac investitii in cercetare, iar un
domeniu tehnologic foarte dezvoltat este domeniul IT. S-au facut, de asemenea, investitii
majore in infrastructura, in special cea feroviara.
7.2. Gradul de calificare a fortei de munca
Gradul de calificare al populaiei din Georgia este destul de ridicat.
7.4.
Sistemul de telefonie
Aprecieri generale: reteaua fixa de telecomunicatii are doar acoperire
limitata in afara capitalei (Tibilisi); exista o lista lunga de personae
care asteapta pentru conexiuni de telefonie fixa; multi furnizori de
telefonie mobila presteaza servicii unui numar crescut de abonati din
intreaga tara.
La nvel intern:
Retelele de telefonie mobila acopera intreaga tara, densitatea
telefoanelor mobile este estimate la 60 de telefoane la 100 de personae,
denistatea liniilor fixe urbane este in jur de 20/100 persoane, densitatea
rurala a telefoanelor este aproximativ 4 la 100
Printre facilitatile dintre orase este inclusa o linie de fibra ptica intre
intercity T'bilisi si K'ut'aisi;
Serviciul national de pager este extins
La nivel international:
Codul tarii - 995;
Reteaua de cablu de fibra optica submarina asigura conectivitatea cu
Rusia
NATO. Reformele semnificative solicitate de acest plan au condus la o alt etap, aceea
de
dialog intensiv privind aderarea. Aceasta reprezint o not etap a procesului de integrare
in
NATO. Cu toate acestea, atat dup summitul NATO de la Bucuresti (aprilie 2008) cat si
dup
summitul NATO jubiliar de la Paris (aprilie 2009) nu s-a oferit un orizont de timp pentru
aceast hotrare, situatie care este in principal datorat pozitiei Rusiei.
Relatiile cu Rusia s-au deteriorat in mod constant, atingand in prezent un
minimum.
Ca urmare a ruperii relatiilor, impusa de ctre Rusia, toate canalele de comunicare,
diplomatice si economice sunt intrerupte. Georgia sustine c aceast deteriorare s-a
produs datorit obiectiei Rusiei fat de aspiratiile Europene si Euro-Atlantice ale
Georgiei. De asemenea, Georgia acuz Rusia c ofer sprijin economic si politic
regimurilor separatiste din Abhazia si Osetia de Sud. Cresterea pretului de gaz si petrol
din Rusia in 2005, urmat de o sever intrerupere de energie din Rusia in 2006, precum si
interzicerea exportului Georgiei in Rusia (in principal vin si produse agricole) impus la
inceputul anului 2006 au subliniat nevoia diversificrii furnizorilor si resurselor
energetice si gsirea unor noi piete alternative pentru export.
Statele Unite ala Americii s-au implicat in ceea ce priveste Georgia in anii 90, ca
parte a politicii sale de interese energetice in regiune. Dup evenimentele din 11
septembrie 2001 si Rzboiul din Irak, locatia geopolitic a Georgiei a devenit un interes
aditional. Georgia furnizeaz sprijin militar in Rzboiul din Irak, iar Statele Unite au
sprijinit substantial armata gerogian, sprijinindu-i, de asemnea, asipiratiile NATO.
Georgia este cosiderat de ctre Statele Unite ca avand important strategic pentru
viitoarele provocri ale NATO si ca o tar de tranzit important atat in ceea ce priveste
securitatea cat si diversificarea furnizorilor de energie.
Turcia are interese economice in Georgia in ceea ce priveste dezvoltarea de rute
alternative de transport a hidrocarburilor din bazinul caspic. De asemenea, Turcia este cel
de-al doilea partener de schimb, dup Uniunea European.
(sursa: http://www.aod.ro/resurse/Raport%20GEORGIA%20ro.pdf)
9.2.
Tipul de guvernare:
9.3.
Republica constitutionala
Nationalitatea: georgiana
Grupuri etnice: Georgieni 83.8%, Azeri 6.5%, Armeni 5.7%,
Rusi1.5%, altii 2.5% ( recensamantul 2002 )
guvernului a importantei si vitalittii acestei probleme, acest sector rmane inc incapabil
de
a furniza cererea de energie prezent sau viitoare.
USAID a investit mai mult de 71 milioane USD in acest sector, incepand cu 1999.
Initial eforturile s-au centrat pe reforma de reglementare si pe oferirea asistentei pentru
inclzire pe perioad de iarn pentru segmentele vulnerabile ale populatiei. Astzi
eforturile
sunt centrate pe operatiuni de imbunttire a eficientei distributiei energiei, accesului
mediului rural la energie, monitorizarea apelor regionale si managementul deseurilor
deversate in ap. Activittile din sectorul de mediu s-au centrat pe coordonarea crescut
managementul deseurilor deversate in ap . USAID continu s fie un sprijin activ
in reabilitarea parcurilor nationale.
Dintre proiecte sprijinite de USAID in acest sector pot fi mentionate urmtoarele:
- Atragerea unui imprumut de 35 M de la Banca de Dezvoltare KfW (Germania) pentru
instalarea de contoare aditionale in reteaua de distributie electric;
- Asigurarea asistentei pentru inclzire pe perioad de iarna pentru 230.000 locuinte, 685
instituTii si 20.554 refugiaTi;
- Sprijin pentru Ministerul Energiei de a clarifica si planifica nevoia de energie pe timp de
iarn, prin dezvoltarea unui master-plan energetic;
- Oferirea ctre parcurile naTionale de expertiz din partea specialistilor de la
Departamentul de Interne la SUA, pentru dezvoltarea de servicii de vizitare precum si
pentru crearea unei legislatii care s protejeze natura.
Sectorul sntate si dezvoltare social au beneficiat de programe pentru
sprijinirea
reformei educatiei, controlul rspandirii bolilor, extinderea si imbunttirea serviciilor de
reproducere, promovarea oportunittilor egale pentru persoane cu disabilitti. Cateva
dintre
exemplele de interventii in acest sector sunt urmtoarele:
- Actiuni de prevenire a infectiei cu HIV in randul a 21.000 persoane, aflate la risc;
- Crearea a 23 de centre de monitorizare direct a terapiei de compleant cu tratamentul
TB; in Tbilisi, rata de adresabilitate a crescut de la 60% (in 2003) la 71% (in 2005);
- Crearea a 80 de centre de resurse educationale in Georgia, care sprijin scolile in
colectare de date, efectuarea de cercetri, organizarea de instruiri, seminarii, etc.
- Datorit sprijinului oferit de USAID in procesul de acreditare al invtmantului
superior,
numrul universittilor acreditate a sczut de la 142 (in 2005) la 39 (in 2006);
- Oferirea de servicii sociale mobile pentru copii care triesc pe strad: peste 1.300 copii
au
primit hran, adpost, imbrcminte si asistenT medical.
De asemenea, USAID a derulat o serie de proiecte complementare, in sprijinul
asistentei din sectoarele prezentate mai sus. Aceste activitti au fost oferite in arii precum
asistent academic pe termen scurt, instruire, burse, analiz si evaluare institutional a
resurselor umane, granturi mici pentru organizatii nonguvernamentale, initiative de
cooperare
Noua platfom de colaborare financiar cuprinde sase instrumente, din care patru
sunt
noi: Asistent de Pre-Aderare, Vecintate si Parteneriat European, Dezvoltare si
cooperare
economic si Stabilitate. Cele dou instrumente existente sunt: Asistenta umanitar si
Asistenta macro-financiar. In perioada 1992-2006 Uniunea European a oferit asistent
care sumarizeaz aproximativ o jumtate de miliard de EURO printr-o gam larg de
instrumente, cele mai importante fiind TACIS, Programul de Asistent Alimentar,
Programul de Securitate, Oficiul de Asistent Umanitar a Uniunii Europene, Initiativa
European pentru Drepturile Omului si Democratie, Asistent macro-financiar si pentru
reabilitare.
Asistenta Uniunii Europene din Georgia, in perioada recent, a fost directionat
prin urmtoarele programe:
Sprijin pentru reforma institutional, legislativ si administrativ, in
principal in
domeniile statului de drept, implementarea Acordului de Parteneriat si Cooperare si
intrirea
capacittii institutionale in administrarea vmilor si taxelor. In aceast arie prioritar,
Comisia a fost foarte activ, in special in domeniul statului de drept reforma sistemului
judiciar (procuratur, sistem de judecat, penitenciar). In 2004, dup Revolutia
Trandafirilor,
o Misiune a EU-JUST a fost insrcinat s asiste guvernul in elaborarea strategiei pentru
reform sistemului judiciar. Un proiect ulterior a continuat sprijinul guvernului pentru a
consolida acest document intr-un plan de acTiune care a fost adoptat de ctre Guvern in
2006.
Sprijin n abordarea consecintelor sociale ale tranzitiei, cu preocupare in
reformarea asistentei medicale primare, asistentei sociale si a protectiei copilului (prin
TACIS). In aceast arie prioritar a existat o combinatie intre asistenta tehnic si investitii
in
resurse umane si infrastructura de sntate. De asemenea, Comisia European a rspus
solicitrilor urgente de a oferi expertiz tehnic pentru revizuirea legislatiei din sectorul
sntate si social, in special in domeniul asistentei sociale si legii pensiei. Totodat,
Comisia
European, prin liniile bugetare tematice specifice, a sprijinit proiecte de sntate
reproductiv pentru tinerii din Georgia.
Securitatea alimentar si reducerea srciei reprezint unul din instrumentele
principale ale Comisiei Europene pentru reducerea srciei si singurul care sprijin direct
capacitatea guvernului de a dezvolta si implementa politici si programe prin asistenta
bugetar. In perioada 2005-2006 au fost alocati 18,2 M pentru sprijinul bugetului de stat
din
Georgia.
Reabilitarea zonelor n conflict. Comisia European este cel mai mare donor in
implementarea de programe in zone de conflict. Obiectivele acestor programe este s
contribuie la reabilitarea infrastructurii economice si sociale de baz din aceste zone si
imbunttirea conditiilor de viat. In plus, Comisia European a oferit 9,5 M pentru
sau extrem de eficiente. n mod similar, cu 78%, Georgia are, de departe, cea mai mare
rat de oameni care atest c corupia a sczut sau a sczut foarte mult n ultimii trei
ani. Doar 9% dintre persoanele chestionate au declarat c corupia a crescut mult n
ultimii trei ani. Acesta este, de departe, cel mai mic numr din toate rile analizate, se
spune n Barometrului Global al Corupiei pe anul 2010.
Georgia are n prezent o administraie puternic i eficient. Dac Guvernatorul
Saakavili i-a nceput mandatul cu un guvern doar pe jumtate funcional, astzi
executivul su este funcional sut la suta. De neimaginat, corupia a fost eliminat din
sistemul de stat, inclusiv din poliie. Criminalitatea este la un nivel foarte jos acum in
Georgia. Spre exemplu, poi s-i lai maina deschis n strad, timp de o zi, de o lun,
nimeni nu se va atinge de ea. Lucrul acesta era de neimaginat cu 10 ani n urm, Georgia
avea cel mai nalt nivel al criminalitii din fosta URSS. Schimbrile care s-au produs ca
rezultat al luptei contra criminalitii i a corupiei au fost foarte mari, radicale i pozitive.
S-a micorat radical att numrul crimelor grave, ct i a celor minore.
Crimele care se produc astzi sunt de dou feluri: cele care sunt ncuviinate,
tolerate de guvernani i cele care nu sunt tolerate de acetia. Dac una dintre infraciuni
este aprobat de ctre guvernani, atunci nimeni despre ea nu o s vorbeasc, nimeni nu
va afla c aceasta a avut loc. Dac ns guvernarea nu este de acord cu infraciunea sau
crima care s-a produs, atunci aceasta lupt, n mod foarte eficient, cu fptaii ei.
La nivelul mic i mijlociu, nivelul corupiei este foarte mic. Spre exemplu, 10 ani
n urm era imposibil s-i imaginezi c un poliist rutier va refuza s ia mit. Acum asta
este o realitate. Aceasta este o realizare important pe care Georgia a reuit s o ating.
Nu trebuie s dai mit doctorului sau ca s-i ridici paaportul, nicieri nu dai mit.
11. Caracteristici ale mediului comercial
Politica bazat pe stabilitatea economic a guvernului georgian, a dus la o
dezvoltare continu. Cea mai mare cot din PIB o reprezint:
1. transporturile si comunicatiile 10,80%;
2. industria 10,60%;
3. constructiile 6,70%;
4. aprovizionarea cu gaz, electricitate si ap 2,40%;
5. serviciile financiare 2,20%.
Comertul, constructiile, comunicatiile si serviciile financiare au avut cea mai
rapid dezvoltare reprezint aproximativ un sfert din total PIB.
De-a lungul ultimilor sase ani, volumul comertului exterior al Georgiei s-a aflat in
continu crestere. Comparativ cu anul 2006, in anul 2007 volumul comertului exterior a
crescut cu 38,10% (cca. 6456,90 mln. USD). Exportul a crescut cu 24,90% (cca. 1240,20
mln. USD), iar importul a crescut cu 41,70% (cca. 5216, 70 mln. USD). In anul 2008,
comparativ cu 2007, exportul a crescut cu cca. 20% (cca. 1500 mil. USD) si importul a
avut o crestere, dar mult mai lent: cca. 7% (valoric reprezentand 5600 mil. USD). Astfel,
in 2008
comertul exterior al Georgiei a totalizat 7100 mil. USD.
Bibliografie:
http://www.dce.gov.ro/Materiale
%20site/Indrumar_afaceri/Indrumar_afaceri_Georgia.pdf
http://ro.wikipedia.org/wiki/GUAM
http://en.wikipedia.org/wiki/Economy_of_Georgia_%28country%29
http://altgeorgia.ge/cms/en/wp-content/uploads/2009/12/drug-control-inGeorgia.pdf
http://www.state.gov/r/pa/ei/bgn/5253.htm
https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/gg.html
http://www.google.ro/publicdata/explore?
ds=d5bncppjof8f9_&met_y=sp_dyn_le00_in&idim=country:UKR&dl=ro&hl
=ro&q=durata+medie+de+viata+in+ucraina#ctype=l&strail=false&bcs=d&n
selm=h&met_y=eg_use_pcap_kg_oe&scale_y=lin&ind_y=false&rdim=count
ry&idim=country:GEO&ifdim=country&hl=ro&dl=ro
http://ro.wikipedia.org/wiki/Georgia
http://www.aod.ro/resurse/Raport%20GEORGIA%20ro.pdf
http://www.europages.ro/directory/pages/ProductList,
$directory$components$ArticleListPagination.pagination.sdirect?
formids=querystring%2CrequestState%2CsearchType%2CpageNumber
%2Cmxh%2CfilteredHeadingList%2CfilteredCountriesQuery
%2CfilteredAreasQuery%2CfilteredCompanyCategoriesQuery
%2CfilteredCompanySizesQuery
%2CfilteredDomain&submitmode=&submitname=&querystring=SGeorgia
&requestState=1&searchType=Snewps&pageNumber=2&mxh=27&filtered
HeadingList=OrO0ABXNyABNqYXZhLnV0aWwuQXJyYXlMaXN0eIHSH
ZnHYZ0DAAFJAARzaXpleHAAAAAAdwQAAAAKeA%3D
%3D&filteredCountriesQuery=S&filteredAreasQuery=S&filteredCompany
CategoriesQuery=S&filteredCompanySizesQuery=S&filteredDomain=X&m
=0&singleHeading=
http://politeiaeuropa.wordpress.com/2011/09/17/georgia-cheia-energetica-aeuropei/
http://www.imperatortravel.ro/2010/05/batumi-un-viitor-las-vegas.html
http://theblacksea.eu/tbilisi-georgia-504
http://www.scribd.com/doc/53136798/GEORGIA
http://www.scribd.com/doc/40259989/Georgia
http://www.scribd.com/doc/57147379/Criza-Din-Georgia
http://www.scribd.com/doc/58976534/Georgia-s-Choices
http://economie.moldova.org/news/evolutii-economice-in-georgia-versusmoldova-217195-rom.html
http://www.railwaypro.com/wp/ro/?p=869
http://old.mae.ro/index.php?unde=doc&id=29899&idlnk=3&cat=29919
http://www.info-tbilisi.com/
http://www.tbilisi.gov.ge/index.php?sec_id=1016&lang_id=ENG
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate