Sunteți pe pagina 1din 15

Descrierea:

Specie erbacee peren, lipsit de tulpin aerian, nalt de 20-45 cm; partea

subteran; bulbotuber piriform voluminos, lung de cca. 4-5 cm i gros pn la 3


cm, bombat pe o parte, nvelit cu tunici brune, de la partea inferioar cu
numeroase rdcini adventive scurte (1-2 cm) spre baz, iar spre vrf cu 3-5
muguri; frunze: 3-4, de form lanceolat, glabre, cu nervaiune paralel,
erecte, una dintre ele mult mai groas i cu vagin, lungime 25-40 cm, lime
pn la 3-3,5 cm; apar primvara timpuriu, iar la sfritul lui august se
vetejesc; flori, n numr de 1-3, apar dup vestejirea frunzelor; partea bazal
se afl inclus n bulbotuber, din care pleac perigonul tubulos, foarte alungit
(20-30 cm), violaceu, terminat n 6 lobi rotunjii, care protejeaz stilele i
staminele de aceeai lungime cu tubul perigonului; fructe: capsule lungi de 3-4
cm i cu diametrul pn la 3 cm, se deschid pe trei linii longitudinale; ncep s
se formeze prin luna mai, cnd au culoare verzuie, prin iulie, august devin
albicioase, iar prin septembrie ajung la maturitate deplin, brunificndu-se; n
interior numeroase semine brun-negricioase, sferice.
Fructele se formeaza in al doilea an, prin luna mai, si se gasesc sub forma de
capsule verzui care spre luna septembrie se brunica.
Brandusele de toamna se cultiva: se pozitioneaza in pamant in locuri insorite
sau semiumbroase. Nu se tem de frig. In general se multumesc cu apa de la
ploaie.
Colchicum autumnalese dezvolta in orice fel de pamant bine drenat. Se
dezvolta si mai bine daca pamantul este bogat in materie organuica. Planta se
inmulteste prin seminte primavara ori prin divizarea bulbilor toamna. Este o
planta rezistenta la boli si paraziti, suferind doar de putrezirea radacinilor.

Denumiri populare: balura, blandusa,ceapa-

ciorii, crinul-matii, ghicitoare, gagatele, jiorele


de toamna, ruscea de poiana, sofran.

Brandusa de toamna este originara din


Europa dar a fost introdusa si in alte zone cum
ar fi Canada si S.U.A., unde creste in
salbaticie, dar este cultivata si in gradini.

Organul otravitor:
Semintele (Colchici

Semen) recoltate la
deplina lor maturitate.
Sunt sferice, cu diametrul
de 1-2mm si de culoare
negricios-violacee, cu
suprafata punctat
reticulata, cu gust amar
si iute si lipsite de miros.

Compozitia chimica:
Bulbul si semintele plantei

contin un alcaloid numit


colchicina care este folosit in
tratamentul cancerului pielii,
gutei, artritelor. Daca insa este
folosit incorect sau ajunge din
intamplare in organism poate
ataca tesuturile si organele,
poate paraliza sistemul nervos
central si centrii respiratiei,
provocand moartea prin
asfixiere.

Compozitia chimica si
mecanismul actiunii toxice:
Contine alcaloizii: colchicina, demecolcina si tiocolchicozida.
Alta substanta toxica este inulina care este localizat in special in

tuberculii plantei.

Alcaloizii din Brndua de toamn snt foarte toxici, dar n doze


terapeutice au aciune antiinflamatoare i analgezic fiind
ntrebuinai n trecut n reumatism i gut. Mecanismul de aciune
nc nu este pe deplin elucidat iar utilizarea acestor alcaloizi n
afeciunile indicate este limitat.
Colchicina este prima substan chimic pur izolat dintr-o plant
care s-a dovedit a avea aciune mitoclazic. Pe baza acestei aciuni
este utilizat pentru obinerea unor forme de plante poliploide.
Tot datorit proprietilor sale asupra diviziunii celulare colchicina a
fost experimentat n terapia anticanceroas dar datorit toxicitii
ridicate s-a renunat la aceast substan. n schimb ali derivai n
special democolcina, mai puin toxic, prezint un oarecare interes
n aceast direcie.

Simptomele otravirii:
Simptomele intoxicatiei accidentale cu Brandusa de toamna

se manifesta la inceput prin mincarime in gura si faringe,


urmata de 5-6 ore de varsaturi puternice, dureri abdominale
insuportabile si diaree. Urmeaza hematurie, dispnee, cianoza,
tahicardie, colaps, puls neregulat, tremurari musculare. Ataca
tesuturile si organele. Doza mortala este de 5g seminte, iar
moartea survine prin asfixiere in urma paraliziei centrilor
respiratori.
Mare atentie trebuie avuta si fata de laptele provenit de la
caprele si oile ce au pascut aceasta floare: aceste animale fac
exceptie, avand o inexplicabila rezistenta la componentele
toxice prezente in Colchicum autumnale. In schimb, laptele lor
devine toxic pentru oameni, periculos in special pentru copii
si persoanele sensibile. Caii si bovinele ce pasc liber pe
pajistile dealurilor au un instinct de aparare foarte dezvoltat
fata de plantele toxice: aceste animale se feresc sa pasca
planta, denumita popular si sofranas sau falsul sofran.

Primul ajutor:
Eliminarea cit mai rapida a continutului TGI
Spalarea stomacala dupa care: carbune (in

cazul in care nu a aparutin


stadiulincipientdiaree.)
Monitorizare: controlul permanent al functiilor
vitale.
Tratament simptomatic diferentiat: eventual
infuzii cu substituienti de electrolit.

Etimologia denumirii:
Brndua este floarea prin care calendarul

popular marca fie instalarea din plin a


toamnei, fie venirea primverii, omul
asimilnd sub acelai nume dou specii
complet diferite: brndua de primvar i
cea de toamn, singura asemnare dintre ele
fiind culoarea comun, liliachie a florilor.

Intrebuintarea practica:
Toxicitatea plantei a fost cunoscuta din vechime, dar si exploatata in folosul oamenilor, fiind utilizata in

tratarea reumatismului si a gutei. Astazi planta este utilizata pentru a i se extrage alcaloizii puternici (in
special colchicina), in vederea tratarii artritelor, a reumatismului articular, a nevralgiilor, a tusei si
tulburarilor circulatorii.
Uz extern: psoriazis si leziuni precanceroase pediculoza - sub forma de bai locale, compresea,
cataplasma.
Uz intern: coree, afectiuni oculare inflamatorii, sclerodermie, guta, tumori maligne, boli reumatismale,
pneumonii, nevralgii, febra mediteraneana, ascita, ansarca, bronsita - sub forma de infuzie.
Un nou medicament care are potentialul de a distruge tumorile canceroase de toate tipurile, fara a
afecta tesutul sanatos, ar putea fi testat pe oameni in mai putin de doi ani.
Medicamentul obtinut din branduse de toamna este creat special pentru a deveni activ doar in momentul
in care ajunge la tumoare. Compusul conceput de doctori din Marea Britanie, al carui nume este
ICT2588, circula prin sange si ucide celulele canceroase, lasand neatinse tesuturile sanatoase.
In laborator, ICT2588 a fost folosit cu succes pe soareci, tratand cancerul la san, cel de colon, pulmonar
si de prostata. Dupa o singura injectie cu acest medicament, jumatate din animale au dat semne ca s-au
vindecat complet. In plus, in cazul tuturor soarecilor s-a observat o incetinire a cresterii tumorilor.
Importanta acestui medicament consta in modul in care este activat de o enzima pe care tumorile o
folosesc pentru a invada tesutul din jur. Odata activat, el distruge vasele de sange care alimenteaza
cancerul, determinand moartea celulelor canceroase. In prezent se poarta discutii pentru inceperea unui
studiu efectuat pe oameni, cercetare care va avea o finantare de 3 milioane de lire sterline. Cel mai
probabil, studiul va fi efectuat pe pacientii de la Spitalul Universitar St. James din
Leeds, in urmatoarele 18-24 de luni.

Forme farmaceutice:

Tratamente naturiste:
1 linguri de plant mrunit se pune la 250

ml ap clocotit. Se acopere pentru 15 minute,


apoi se strecoar. Se folosete la splarea
rnilor ca dezinfectant i cicatrizant. n unele
zone se folosete i cataplasm din plante fierte
aplicat pe ulcere varicoase n amestec cu
Brusture rdcin.
Brandusa de toamna face parte din principalii
responsabili de otraviri si intoxicatii la animale,
este situata pe locul 2 fiind precedata doar de
Aloe vera, si urmata de avocado, narcisul,
cartoful, degetelul si alte plante.

Istoric:
Brndua de toamn este perceput de tradiie ca floarea morilor,

pe cnd cea de primvar este floarea viilor, simboliznd renvierea


naturii. Se zicea c morii se bucur cnd vd brnduele nflorind
toamna. Determinativul de toamn exprim de fapt un moment
aparte ntr-un strvechi calendar popular, rspunztor pentru
nflorirea brnduei fcndu-se Brumrel i Brumar (lunile
octombrie i noiembrie), patroni ai anotimpului rece, de tranziie
ctre iarn.
Credina popular pune nflorirea brnduei de toamn, pe seama
rutii Mamei vitrege a pmntului, care a izgonit-o afar. O
legend popular referitoare la flora carpatic arat c cele dou
brndue (de toamn i de primvar) au fost dou surori gemene,
pe care mama lor vitreg le-a izgonit din cas. Ele au umblat mult
prin pdure ncepnd s plng, jelind, au fost auzite de doamna
Toamn, personificat ntr-o femeie, care le-a metamorfozat n
ghicitori; de atunci ele se caut mereu, nentlnindu-se niciodat.
Se zicea c celui ce va aduna brndue de toamn i de primvar,
unindu-le ntr-o cununi pe care o va da pe o ap curgtoare i se
va ndeplini orice dorin i i se vor ierta multe pcate.

Legende:
Legenda spune ca Brandusa era fata cea mai mica a

imparatului Florilor. Pe vremea cand traia Brandusa,


imparatia ei era condusa de un zmeu, care in fiecare
an sacrifica cate unul dintre barbatii din
imparatie.Cand a implinit 20 de ani, aceasta s-a
casatorit cu un print pe care il iubea nespus de mult.

La numai o zi de la nunta lor, printul este rapit de zmeu


si dus in castelul acestuia spre a fi sacrificat.
In ciuda insistentelor tatalui ei, Brandusa refuza sa lase
salvarea sotului ei pe mana armatei tatalui ei si
porneste ea singura in cautarea zmeului si a barbatului
ei. Intalnind zmeul, aceasta il provoaca la lupta in sabii
si palose, reusind pana la urma, dupa 7 zile si 7 nopti
sa il ucida pe acesta si sa isi salveze iubitul.

Simbolizm:
Limbajul BranduseiBrandusa este o floare care

simbolizeaza sentimente puternice si devotament,


legaturi stranse atat de dragoste, cat si de prietenie.
Cel care daruieste unei femei Branduse nutreste
pentru aceasta o dragoste puternica si pasionala.
Femeia careia ii plac Brandusele este o femeia
puternica, devotata, care pune pasiune in tot ceea
ce face.
Numele Brandusasugereaza putere si curaj. O
persoana cu numele de Brandusa
pune pasiune si loialitate in tot ceea ce face si va
face tot posibilul pentru a-si atinge idealurile.