FACULTATEA DE ELECTROMECANIC

INGINERIA I PROTECIA MEDIULUI N

INDUSTRIE

Agenia pentru
Protecia
Mediului Dolj

PROIECT DE DIPLOM

Monitorizarea factorilor de
mediu in
Craiova pulberi

Coordonator tiinific:
Prof.dr.ing. Daniela
ROCA
A.P.M.: dr.Ing. Ionel
BALA

ABSOLVENT:
Constantin
ULEA

CUPRINS
1. Introducere
2. Legislatie
3. Reteaua de monitorizare
4. Metode generale de determinare si recoltare
5. Calitatea aerului in Europa, Romania, Oltenia
6. Interpretarea datelor anului 2007
7. Concluzii

1. Introducere

Originile i volumul emisiilor

surse naturale
sursele antropice

Efectele particulelor
efecte asupra fiinelor umane
efecte asupra vegetaiei

Proprieti specifice

sedimentabilitatea

1. Introducere
Monitoringul este un sistem informaional cu
scopuri multiple, legat n mod indispensabil
de managementul mediului.

Sistemul de monitoring este un sistem

de
observaii i msurtori periodice
semnificative ale elementelor de mediu i
ale indicativului de calitate, n spaiu i n
timp conform cu un program prestabilit.

30

24 h

14

an

medier
e

24 h de

Timp

Prag
superior de
evaluare
PSE (g/mc)

Prag
inferior de
evaluare
PIE (g/mc)

2010 2010 2007 2007

Anul
intrarii in
vigoare a
VL UE

Populatie
Populatieprotectia
Populatie
Populatie

valori limita ale concentratiilor (VL)

marja de toleranta (MT)
pragul inferior de evaluare (PIE)
pragul superior de evaluare (PSE)

Limita ptr.

Nr de
35 ori/andepasiri
Nu e cazul
7 ori/an
Nu e cazul
permise

an

20

10

MT 2006
(g/mc)

Marja de
toleranta
6.67 8.33

**

(g/mc)

40

50

20

50 limita VL

Valoarea

Poluan
t

PM 10

2. Legislatie

Pentru evaluarea fiecarui poluant

sunt definite prin OM 592/2002:
OM 592/2002

OM 592/2002

OM 592/2002
intra in vigoare

3. Reteaua de monitorizare
Realizarea unei imagini asupra punctelor de masura pentru monitoring
Populaia unei zone sau aglomerri
(mii loc.)

Dac concentraiile depesc pragurile de

sus ale estimrii

Dac concentraiile maxime se situeaz ntre

pragurile de estimare de sus i cele de
jos

0-250

250-499

500-749

750-999

1000-1499

1500-1999

2000-2749

2750-3749

3750-4749

4750-5599
6000

10

Concentraiile maxime
depesc pragul de sus al
estimrii

Concentraiile maxime se
situeaz ntre pragul de
sus i pragul de jos al
estimrii

O staie la fiecare 20.000 km2

O staie la fiecare 40.000 km2

3. Reteaua de monitorizare
Cum trebuie sa arate infrastructura de monitorizare a
aerului

Trei tipuri de staii:

supravegherea polurii de fond (baz);
supravegherea polurii regionale;
supravegherea polurii locale (de impact).
Locaii de monitorizare

Zone urbane
40
35

Trafic, surse locale

PM
[g/m]

30
25
20
15
10

Mediu rural

Mediu urban

Mediu
regional
Mediu semisferic / natural

Contribui
a urban

3. Reteaua de monitorizare
Organizarea reelei de supraveghere

Proiectarea unei reele de supraveghere monitorizare presupune

stabilirea:
numrul i poziia punctelor de recoltare a probelor i
determinarea parametrilor;
frecvena i mijloacele de colectare a probelor de aer;
baza instrumental pentru analiza parametrilor de calitate ai
aerului;
baza de date i informaii;
condiiile hidrometeorologice de clim i relief din zona
monitorizat.

Pentru amplasarea punctelor de msurare, au prioritate:

zonele cu concentraie mare a poluanilor
zonele dens populate
locurile situate pe traseele principale de curgere a
aerului la ptrunderea n zona urban
zonele proiectate a fi dezvoltate ori sistematizate.

3. Reteaua de monitorizare
Principii ce stau la baza proiectrii reelei de monitorizare

Reeaua trebuie s fie proiectat astfel nct cu datele obinute

sa poat fi reprodus ct mai fidel i ct mai complet cmpul

concentraiilor reale din zon, astfel nct s poat fi realizate
practic urmtoarele:
evaluarea tendinei calitii aerului;
evaluarea eficacitii strategiilor de combatere a polurii
atmosferice;
validarea sau calibrarea unor modele de dispersie.

Cu datele obinute din reeaua de supraveghere, s poat fi

estimat contribuia unor surse individuale la cmpul global, al

concentraiilor, pentru a se putea aciona asupra limitrii emisiilor la
sursele potenial poluatoare.

4. Metode generale de
determinare si recoltare
Metoda gravimetrica

Intrare

Dispozitiv de masura
PM10 gravimetric
Magazie filtre zor
curate

Incalzire;
Cantarire

Magazie filtre folosite

Senzor temperatura

Incalzire

Pompa

4. Metode generale de
determinare si recoltare
Metoda absorbtiei radiatiei (atenuarea radiatiei )

Dispozitiv de masura prin absorbtia radiatiei

4. Metode generale de determinare

si recoltare
Modelarea dispersiei poluantilor
Module utilizate :

module de gestionare a datelor de emisie

module de gestionare a datelor de calitatea aerului
module de gestionare a datelor meteo
modulul de modelare
facilitati pentru analiza si prezentarea datelor
suport GIS

Datele de intrare folosite in modelare :

datele legate de surse de emisie: parametri fizici ai surselor punctuale

date de emisie pentru surse punctuale
datele de emisie pentru sursele de suprafata si cele de trafic
distribuite in celulele grilei de calcul
timpi de variatie: factori care descriu variatia in timp a emisiilor pentru
fiecare tip de surse introduse in model: punctuale sau de suprafata;
date meteo orare
date legate de reteaua de receptori: grila de calcul de dimensiune
232.5 x 212.5 km cu rezolutia spatiala de 2,5 km

5. Calitatea aerului in Europa,

Romania, Oltenia

In Europa

Legend:
0.0 - 20.0
20.0 - 40.0
40.0 - 60.0
60.0 - 80.0

5. Calitatea aerului in Europa,

Romania, Oltenia

In Europa

5. Calitatea aerului in Europa,

Romania, Oltenia
In Romania
Agentia Nationala pentru Protectia Mediului
Agentia Regionala pentru Protectia Mediului
Agentia Regionala pentru Protectia Mediului
Agentia Regionala pentru Protectia Mediului
Agentia Regionala pentru Protectia Mediului
Agentia Regionala pentru Protectia Mediului
Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

Craiov
Pitesti
Bucure
Galati
Bacau
Sibiu

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Cluj-Napoca

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Timisoa

5. Calitatea aerului in Europa,

Romania, Oltenia
In OLTENIA
Distributia spatiala a surselor
punctuale din Regiunea Oltenia IV - SV

Distributia spatiala a concentratiei

medii zilnice de PM10 in Regiunea IV
(VL2007)

158 de unitati

industriale
415 cosuri de
evacuare
grila de calcul
232.5 x 212.5 km
Rm.
Valcea

Tg. Jiu

Rovinar
Motr i
u
Drobet
a Tr.
Sev.

Tg.
Carb.
Ticleni

Dragasani

Turceni

Filiasi
Craiova

Slatina

Caracal
Calafa
t

Distributia spatiala a concentratiei

medii anuale de PM10 in Regiunea IV
(VL2007)

5. Calitatea aerului in Europa,

Romania, Oltenia
In CRAIOVA

Sistem automat de monitorizare a calitatii aerului, format din 5 statii a

statia Calea Bucuresti (Cra1)

statia Primarie (Cra2)
statia Billa (Cra3)
statia Isalnita (Cra4)
statia Breasta (Cra5)

Statie automata de monitorizare a calitatii

aerului, Primarie

2 laboratoare mobile cu care se pot

face masuratori in diverse puncte ale
regiunei

Statie automata de monitorizare a calitatii

aerului, Billa

Statie automata de monitorizare a

calitatii aerului, Breasta

E23,75

N 4 4 ,4 0 g r d W G S 8 4

E23,70 grd WGS84

E23,85grd

E23,80

400000m St70

399000 m St70

397000 m St70

402000

405000

406000

408000

409000

RETEAUA AUTOMATA DE MONITORIZARE

A CALITATII AERULUI DIN CRAIOVA

410000,324000

Floresti

Simnicu de Sus
Isalnita

Statia Isalnita
(Cra4)
industrial

322000

CET Isalnita
CET Isalnita

Mischii

322000

Cra4(Isalnita-Industrial)

Combinatul
Chimic
Craiova

Doljchim

Jiul

Albesti
Visina Mare

v.Luncii
v.Manastiri
320000

320000

Simnicu de Jos

CET Simnic

Obedin

Rovine

Jiu

318000

N 4 4 ,3 5

Jiul

Izvorul Rece
v.lui Anghel
v.Sarpelui

317000

Cernele

Statia
Breasta
(Cra5)
regional

Cra5(BreastaRegionala-Ref)

315000

316000

Statia Billa
(Cra3) trafic
industrial
Cra3(Maria
Tanase)

N 4 4 ,3 0 g r d W G S 8 4

31300

Panou exterior

Statia Calea
Bucuresti
(Cra1) trafic

Aeroport
A

Cra1(Calea
Bucuresti-Piata)

Lacul Hanul Doctorului

(Cra2) fond
putere

Mofleni

MATEle
ctro

Lab.
mobile

Leamna de Jos

Cra2(Primarie)

Statia
Primarie

IUG

Jiu

312000

DAEWOO
Bucovat

Popoveni
310000

N 4 4 ,2 7 g rd W G S 8 4

310000 m St70

Facai

Braniste
Palilula
Preajba
396000,308000St70
E23,70 grd WGS84

397000

398000

399000

400000mSt70
E23,75

405000
E23,80 grd WGS84

406000

409000

407000
E23,85

5. Calitatea aerului in Europa,

Romania, Oltenia

Structura retelei de
monitorizare

ANPM

Panou hol
Universitate
Server
Server
local
local
APM
APM
GSMconnection

Cra1

Cra2

GSMconnection

Cra3

GSMconnection

Cra4

Cra5

Structura retelei de monitorizare

Panou
Universitate

Panou
Primarie

5. Calitatea aerului in Europa,

Romania, Oltenia
Procesarea, managementul si validarea datelor

Distribuia simpl a surselor in Craiova

Atribuirea mai detaliat a surselor

simple source apportionment for PM10 for Craiova

urban traffic
26%

other urban
sources
9%

regional
background
65%

PMscar mare = PMrural

PM Regional
= PM Periferiaoraului PMrural
PMurban
= PMfondurban PM
Periferiaoraului
PMlocal
= PMpunctfierbinte

6. Interpretarea datelor anului

2007
Ianuarie 2007

6. Interpretarea datelor anului

2007
Februarie 2007
Pentru inceputul lunii PM10 sub limita de 50 g/m3
Nefunstionara statiilor

6. Interpretarea datelor anului

2007
Martie 2007

6. Interpretarea datelor anului

2007
Aprilie 2007

6. Interpretarea datelor anului

2007
Mai 2007

6. Interpretarea datelor anului

2007
Situatia generala a lunilor Ianuarie-Mai

7.Concluzii
Ar fi de preferat ca reteaua de monitorizare din

Craiova sa aiba, in plus, o statie automata pentru

masurarea poluantilor din zona de est a orasului

Metoda de masura a PM10 (scatteringul), folosita in statiile

automate, prezinta anumite anomalii in privinta masurarii

Realizarea unei colaborari intre Agentia de Protectia Mediului Dolj si Agentia Nationala de Meteorologie
Din evolutia prezentata nu se poatre ajunge la o situatie tipizata pe: zile, week-end-uri, ore de varf, saptamani, luni

Avem depasiri importante ale PM10

Valorile lunare sunt in descrestere din ianuarie spre mai

Perioada de noapte, cuprinsa intre 1 ianuarie 2007-14 mai 2007, este mai puluata decat perioada de zi

Va multumesc pentru atenti