Deadly nightshade

Mtrguna
Atropa belladonna
Fam.Solanaceae

A ndeplinit: Lungu Elena, grupa

4503

Partea subteran
rizomgros,cilindriciramificat,din

carepornescnumeroaserdcini
crnoaseibifurcatelavrf

Tulpina
cilindric,verde,
uneorideculoare
violacee

uorproas,
maialessprevrf

Frunze
ovale,
ascuite la vrf,
marginea ntreag,
dispuse altern la baza
ramurilor i perechi n
partea superioar
pe fata inferioara, pe
nervuri - peri, mai
ales la cele tinere.

Flori
brun-violete
sau brunpurpurii
aezate la
subsuara
frunzelor, cate
1 sau 2
fiecare floare este formata din 5 sepale si 5
petale unite intre ele avand forma unui clopotel
planta nflorete n perioada iunie-august

Fructe

bace sferice cu multe semine, sunt mai nti

verzi, apoi negre, lucioase i suculente.

Rspndire
Africa de Nord (Algeria,
Maroc),
Europa,
n
Crimeea, Caucaz, Asia
Mic
(Turcia,
Siria),
regiunea Krasnodar din
Rusia
n pduri de fag, stejar, brad si carpen
rare, uneori, la o nlime de 1000 m
deasupra nivelului mrii. Mtrguna
este prezent n luminiurile de pdure
i tieturi din zona fagului pn la limita
inferioar a coniferelor, de multe ori
alturi de zmeur i mure
Romnia: Transilvania (judetele Arad,
Bihor, Bistrita-Nasaud, Caras-Severin,
Covasna,
Harghita,
Hunedoara,
Maramures, Satu Mare), Muntenia
(Arges, Buzau, Dambovita, Prahova),
Oltenia (Gorj, Mehedinti, Valcea),
Moldova (Bacau, Iasi, Neamt, Suceava,
Vaslui, Vrancea).

Organul otrvitor: toat

planta i seminele,
mierea culeas de pe
plant.

Compoziia chimic i mecanismul aci

ATROPINA

SCOPOLAMINA

Mtraguna i datoreaz proprietile fatale atropinei,

beladoninei i scopolaminei. Cinci - ase fructe ale acestei
plante pot fi fatale pentru om. Toate prile plantei conin
0,2-0,7
la
sut
alcaloizi.
Alcaloizii din aceast specie au urmtoarele aciuni
principale: blocheaz receptorii colinergici de la nivelul
sinapselor neuroefectoare parasimpatice i accelereaz
ritmul cardiac; diminueaz micrile peristaltice intestinale
i micoreaz secreiile, calmeaz spasmele musculaturii
netede; n doze mai mari excit sistemul nervos central i
provoac midriaz (dilat pupila).

Motivele otrvirii

Simptomele otrvir
n cazul intoxicaiilor accidentale, acestea se manifest
prin:
- uscarea gurii i a faringelui;
- urmat de senzaia de sete puternic;
- pupila se dilat i devine insensibil la lumin;
- se constat imediat slbiciune muscular;
- ameeal;
- cefalee (durei de cap, migren);
- delir, veselie exagerat, la unii accese de furie,
pierderea memoriei i a contiinei;
- accelerarea pulsului i respiraiei;
- halucinaii;
- uneori, apar erupii scarlatiforme;
- n cazurile mortale, toate aceste simptome se
accentueaz, faa se contract i apar convulsii.
Atunci cnd moartea nu survine n 5-6 ore, sunt
anse de supravieuire.

Primul ajutor
Utilizarea antagonitilor ca ezerina, pilocarpina,
morfina etc. este periculoas. Se administreaz
numai n cazuri extreme. Se administreaz tanin,
iodur, crbune activat, vomitive, splaturi
gastrice, purgative, frecii calde, fin de mutar
la membrele inferioare, cloral, cloroform; contra
comei, excitani: cafea, lichide din abunden.
Splaturile gastrice se fac cu acid tanic 2% apoi
crbune activat asociat cu sulfat de magneziu
(20 30 g n g) n 2 litri ap.

ntrebuinarea n medicina
tiinific

Aciunea farmacologic:
Datorita actiunii competitive specifice,atropina se substituie acetilcolinei in terminatiile
periferice postganglionare, blocand efectorii colinergici. Deci, provoaca midriaza,
micsoreaza secretia salivara, gastrica si sudorifica, micsoreaza spasmele tonice de
natura vagotonica, dilata bronhiolele, permitnd-o mai buna ventilare pulmonara.
Indicaii terapeutice: hiperclorhidrie, sialoree, hiperhidroza,
spasme tonice ale intestinului, spasm piloric, parkinsonismulpostencefalic, colici hepatice, nephrite saturniene, diskinezii biliare, colite, astm bronhic.

ntrebuinarea n medicina
tiinific
Forme farmaceutice: In general planta nu
se foloseste pentru administrarea interna la domiciliu, folosinduse numai extractele obtinute prin prelucrare si dozare in farmacii
(tincture, pulberi, extracte, atropina sau produse farmaceutice tipizate),
pentru efectele lor antisspastice (colici intestinale, biliare, renale ),
antiasmatice, de reducere a hipersecretiei digestive sau bronsice,
a efectelor calmante locale (ZonaZoster,
eripizel, furuncule, flebite, panaritii, fisuri, degeraturi).
Sunt indicate ca antidote al policarpinei, eserinei si nicotinei,
precum si inotravirile cu ciuperci.

ntrebuinarea n
homeopatie

Din matraguna se prepara i un remediu

homeopat foarte cunoscut numit Belladonna. Medicii
specialiti in homeopatie recomanda acest remediu
bolnavilor cu febra mare, eventual cu delir, care
incepe brusc; in cazurile de senzatii de piele uscata
care arde, fata roie i lipsa de sete asociata cu febra.
Nu in ultimul rand remediul se mai recomanda in cazul
sensibilitatii crescute la lumina, a pupilelor dilatate i a
durerilor pulsatile, indeosebi in zona capului.

ntrebuinarea n medicina
popular
Frunzele unse cu grasime, se puneau pe umflaturi. Cei care
aveau febra se legau la cap cu ele. Cu frunze aprinse se trata
tusa. Radacina plamadita se folosea contra reumatismului, ori se
facea
bai
cu
ea.
n unele zone se practic o metod nerecomandat de a ntri
uica de prune cu o cantitate mic (nu mortal) de frunze sau
rdcini de mtrgun.

Etimologia

A fost denumit de marele savant naturalist Carl Linee, ,,Atropa

Belladonna, care a dat aceast denumire pentru a atrage atenia
oamenilor cu privire la faptul c ea este foarte toxic.

Legende, mituri
Conform legendelor, matraguna poate aduce fericire si poate vindeca bolile si
chiar moartea. Se spune ca ar fi folosita pentru a deschide poarta catre
"lumea de dincolo" fiind folosita in ritualuri mistice. In perioada sarbatorilor de
Pasti si Inaltare, matraguna poate fi culeasa, insa numai urmand anumite
ritualuri stricte. Matraguna nu poate fi culeasa decat la miezul noptii si numai
de catre femei tinere sau batrane care inainte de a recolta planta joaca hora in
pielea
goala
in
jurul
acesteia.
Matraguna este considerata de a fi folosita in practicile magiei albe, dar si
negre, in special in zona Moldovei fiindca se crede ca ar aduce noroc,
dragoste si armonie. Mircea Eliade marturisea ca devenise fascinat de
aceasta planta, considerata "imparateasa ierburilor" si "stapana padurii".
Mtrguna este socotit o plant afrodisiac, androgina si fertilizatoare, astfel
ptrunznd
frecvent
n
descntecele
de
dragoste.
Intrarea mtrgunei n mituri i n magie se datoreaz ndeosebi unor
proprieti somnifere i totodat excitante. n numeroase zone folclorice ale
lumii se crede c mtrguna l poate face pe om invulnerabil, c i poate
descoperii comorile ascunse, de asemenea, c posed proprieti oraculare.
Plant prin excelen magic, mtrguna are nchise n ea fore
extraordinare, care pot multiplica viaa sau pot ucide, fiind aadar iarba vieii
i
a
morii
(Mircea
Eliade).

Din istoricul culturii

Cartea: Niccol Machiavelli-autorul unei comedii de mare
succes Mtrguna (1524), o critic acid i obscen a
corupiei societii italiene contemporane. Aici se satirizeaz o
lume aflat n degradare moral, cea a Florenei
contemporane.
Film: [1973], regizat n Japonia.
Povestea a doi ndrgostii.

Mulumesc
pentru
atenie!