Grupul

Roluri :
-

Cel mai important mediu si mijloc de socializare si integrare sociala,

contribuie la transmiterea valorilor si normelor unei societati;
Raspunde nevoilor asociative si de apartenenta ale fiintei umane;
Ofera individului securitate, dar si mijloace de afirmare si valorizare;
Prin sistemul sau de interactiuni, ofera mijloace de invatare sociala;
Formeaza competente de evaluare a altora si poate contribui la
dezvoltarea constiintei de sine;
Dezvolta o cultura grupala proprie (rituri, credinte, limbaj), stimuleaza
emergenta unor norme specifice.
Functii :
Satisfacerea diferentiata a nevoilor membrilor
Satisfacerea nevoii de integrare sociala si de participare sociala
Nevoia de a avea anumite frontiere si de a se indentifica cu ele
Scopul comun
Stabilirea unor relatii interpersonale privilegiate.

Grupul formal recunoastere oficiala din partea organizatiei, este creat

intentionat sau deliberat pentru a realize o sarcina precisa, prescrie norme
de randament, produce structure de autoritate, statusuri determinate, roluri
bine definite.
Grupul informal creat in mod natural, in timpul interactiunilor. El se
sprijina pe adeziunea voluntara a membrilor, promoveaza, de asemenea,
structure de autoritate si roluri, dar acestea sunt mai putin differentiate si
suple.
Grupul de apartenenta - influenteaza atitudinile si valorile membrilor sai .
Grupul la care individul spera sa se afilieze personal, institutional si
psihoafectiv.
Grupul de referinta serveste ca model, chiar daca individul nu face parte
din acesta. El spera sa-i apartina, identificandu-se cu acest grup.

Grupul restrans (grupuri primare) asociatia intima a membrilor,

cooperarea si interactiunea directa, fata in fata. - promoveaza spiritul de
noi si apartenenta individului la acesta. incurajeaza diferentierea si
competitia.

Tipuri de grupuri primare :

1. Familia
2. Grupul de joc al copiilor
3. Grup de vecinatate
4. Comunitatea de batrani
Caracteristici :
Scop comun, interdependenta, solidaritatea, uniunea morala, construirea
de norme, credinte, coduri, ritualuri, echilibrul intern si sistemul constant
de relatii cu exteriorul.
Marimea grupului joaca un rol major in calitatea rezultatelor provenite
din activitatile efectuate. Marimea actioneaza asupra grupului ca intreg
(realizarile grupului, distributia functiilor, natura interactiunilor), dar si a
comportamentului membrilor, a realizarilor individuale, a conformismului
sau satisfactiilor. Asupra grupului gasim urmatoarele efecte : cresterea
calitatii activitatii, implicarea tuturor membrilor in cazul grupurilor mici in
opozitie cu aparitia efectului de lene sociala in cazul grupurilor mai mari.
In privinta organizarii, in cazul numarului mare de membri contributia
acestora la viata grupului scade. In grupurile cu multi membri scade
eficienta, apar multe idei gresite ce trebuie analizate, se produce mult
material de prisos, se pierde mult timp.
Grupul psihosocial: (clasa de elevi, grupa de studenti, echipa de
munca, echipa sportiva)
Def:
O unitate de timp si spatiu, un aici si acum, comportand o anumita
proximitate, dar si o distanta interindividuala minimala;
O seminficatie : o ratiune de a fi si de a ramane in ansamblu, fara a se
impune obiective sau experiente comune;
Un mod de a fi comun, impartasirea in comun a evenimentelor sau
experientelor;
Posibilitatea perceptiei sau reprezentarii fiecarui membru de catre toti
ceilalti;
Caracteristici :
Grupul implica o cunoastere a apartenentei la o entitate colectiva, usor
de reperat.

Grupul se fondeaza pe o oarecare comunitate de tip colectiv si pe

interdependenta membrilor.
Permite o interactiune directa intre membrii sai.

Grupul este si un agent de socializare in viata individului inca de la varste

mici. Instantele sociale sunt concomitent urmatoarele : familia, in care
copilul face primele experiente sociale, invatand sa se specializeze pe roluri,
sa se articuleze unui sistem normativ si de la care primeste un numar de
valori, de idealuri. Grupul de joc, in care invata roluri si analiza situatiilor,
evaluarea altuia, invara sa aprecieze relatiile dintre indivizi, sistemul de
clasificare sociala, invata rolul atasamentului; scoala, sistemul educativ,
care ii transmite valorile unei societati, modele culturale, roluri si stiluri
comportamentale.

Coeziunea grupului : campul total al fortelor ce se exercita asupra

unui membru pentru ca acesta sa ramana la grup. Practic este o presiune
pentru uniformitate, reprezentand comunicarea intensa in vederea reducerii
divergentelor, apropierea punctelor de vedere, influentarea reciproca ce
creeaza premisa formarii unei opinii comune. Conflictul pe de alta parte
implica dezacord, discordie, frictiune, interactiuni cu efecte suparatoare.
Motivele pot fi nenumarate in cazul acesta.

Echipa
Conceptul de echipa este anterior cercetarilor psihosociologice asupra
grupului, el face parte din fondul cultural al popoarelor.
Echipa este un grup restrans in care relatiile sunt directe si precis
trasate, iar climatul se reflecta in unitatea de spirit si de actiune a
participantilor in spiritul echipei. Aici relatia coeziune-performanta
dobandeste o valoare esentiala.
Caracteristici a echipei ca grup de lucru:

Echipa constituie o entitate clar definita, in comparatie cu grupul restrans

care poate fi mai putin conturat;
Echipa constituie un sistem social complet, are obiective net definite,
rolurile sunt diferentiate, caile de interdependenta dintre participanti sunt
precis trasate;
Sarcinile sunt trasate de o instanta exterioara echipei, dar echipa este
responsabila pentru realizarea lor si poate fi evaluata;
Activitatile echipei se desfasoara in relatie cu mediul sau cu contextul in
care echipa activeaza.

Munca in echipa, experienta dobandita prin cooperare dezvolta, se pare,

un anumit tip de competenta, antrenand atat latura profesionala, cat si pe
cea socioafectiva si anume competenta colectiva. Aceasta presupune si
unele competente sociale specifice, indeosebi acelea de a coopera, in plan
cognitiv si cocioafectiv, cu ceilalti coechipieri.
Dinamica echipei se sprijina pe fundamente variate precum : motivatiile
coechipierilor, miza actiunii, dozajul unitatii si diversitatii, puterea. Trei
factori stimuleaza oamenii sa lucreze impreuna :
1. Stimuleacea provocata prin coactiune se refera la atractia fiecarui
individ pentru ceilalti si catre o echipa ca model de identificare.
Prezenta altora stimuleaza, mobilizeaza, augmenteaza actiunea de
invatare;
2. Influenta reciproca a proceselor umane si operationale. Primul nivel
este un proces obiectiv, constatabil, masurabil. Al doilea nivel este
acela care vizeaza grupul si persoanele ce-l compun.
3. Conjugarea a trei logici de functionare colectiva presupune ca echipa
sa functioneze riguros si flexibil in acelasi timp, impartind sarcinile si
rolurile, acoperind intreaga problematica, definind reguli si
respectandu-le.
Cele trei logici sunt logica teritoriala, logica cooperarii si logica sinergiei.
Prima se refera la definirea sarcinilor in teritoriu pentru fiecare
membru ; a doua presupune ca fiecare sarcina sa fie abordata ca o
operatie colectiva, ceea ce ii va responsabiliza pe toti ; iar a treia
semnifica dependenta fiecarui echipier de ceilalti, interactiunea,
capacitatea de a face impreuna ceva, dezvoltand inteligenta colectiva.
Functiile echipei :
1. Productia, adica sarcina de a fabrica un bun sau de a gestiona relatiile
dintr-un serviciu.

2. Sustinerea salariatilor, a membrilor ce compun echipa, in corelatie cu

productivitatea lor, a competentei in relatie cu angajarea, este o functie
ce rezulta din intretinerea legaturilor echipei.
3. Mentinerea grupului, a compozitiei si stabilitatii sale in timp. Este o
functie ce vorbeste despre unitatea echipei, despre contributia membrilor
la conservarea intacta a orientarilor, valorilor, cutumelor descoperite si
consolidate impreuna.
Intr-o echipa cineva trebuie sa prezinte un comportament de organizare,
sa detina controlul asuprea actiunilor si deciziilor in vederea atingerii
scopului grupului. Acesta este leader-ul echipei care detine conducerea la
nivel organizational al echipei si asigura integritatea si buna funtionare a
acesteia. In concluzie, apartenenta la grupuri si echipe este o portiune
esentiala in viata si dezvoltarea normala a unui individ. Evolutia intelectuala
si sociala a acestuia se bazeaza pe relationarea cu altii.