Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
l'.1
,t-
T5 . t,"t,
/ /t
- urlit'ola
de mctrrtj, uc'cesorii dc scrvicitt SI divarse: nruStariere. ctlivicrc. supotluri scobitori. presartlturi s{l'c.
farrioanc. bristtrluri. scrunriere. 1l'apiere etc.,
dupl mutcrialul din carc este confccfionat ;i tehnica de intrefinere:
- nrctalice: trlgirrt. irlpaca flrrlirrttrtir. intrr. cupru iu'gilltat slttt cosit,tr':
- por{clan - f'aianlA - celanrici.
- nrateriale tcrtile :
- sticlri. senricristal. clistal:
- plastic. lerrrn. harlic ccrala:
dupi clcstina(ie:
- l)clilr'Lt transltorlul. lll'L-/.snliilce 5i serr ircu l)l'el)aratclol-;i birtrturilor. platrturi. 1ltvi. sLtlticrc. st,siclc
- pclllr'u corrsurrrrrl prcparatclor lar'lirrii. ce;ti. salatict'c. r'avict'c. ltaltarc 5.a.:
- rlc lirlosirrll-r corrrrinil 5i arrxiliarc - 1c1c cle niasl-t. scnrruiclc. oliviclc. rttrtltrtrietc. \:tze f.il.:
- rrstcrrsilc clc lrrcru
;i
a.j
Lrtittoarc.
caf-etiere - 1, 2 gi 4 po(ii:
seruirea cafelei
laptiere - 1, 2 gi 4 po(ii;
servirea laptelui
curs-
picuri - 50 sau
-3
100 rnl;
Legumierele sunt cottf-eclionatL'din alpaca artinlatd 5r se utilizeazi la transporlul 5i servirea lesrrrnelor sau a
tlllor preparate cu legulne ;i sos. Sc inrparl" dupl rnlrintc. Ilelttru una. ? sau 41tor1ii.
Sultierelc, confbcliottate din alpaca argintati sau porlelarr. au lirrrna unei sernisfere cLr douil loarte se
5i
/irrtrebuin{eazi'rlatrarls1ltlr1u|;iservireasLrpe|or.cretne|or5iciorbelor.I)itnerlsitrni|cvariazI.pelltrtl
diltritc:
surrt
Sticlirria
Puhtrelc ulilizatc in trrritirlilc dc alilnentalie ptrblicii pot li clin sliclir. sernicristal ;i cristal. IpdLrsrria
ltr,lclrrcc. irr
llrirtcipal. dotri categorii clc pahale folclsincl doui-r tehrrologir dc labricalie - rnccanici 5i nranLralir (artizalalir).
i\lca.el'ea tipLrltr i clc llaharc se'fhce in tirrrciie cic calcqolia urritalii respcctivc. l)ent;tr rrlirziti cjc calcgr)ric
strpcrioltri. se rcconlatt(la paltalc de burra calitalc din cristal sltrr scrrricristal. dc rcqula-t cu tticior.
l)alrare lc trebLrie si ?lrdcltlineascu anuntitc conilitii:
- sit lic traltslterr-lttc. pentru a nLr clcnaltrra culoalca [rILrtLrrii scrvilc:
- sh llc rczistente 5i uSor de intrclirrLrt:
TacAmurile
Principalele tipuri de tac6rnuri intdlnite in dotarea unitdlilor de alinrentaJie publica sunt:
- tacfrnrul nnre - lbrnrat din lingurd ntare, furculild ntare gi cu{it rnare,
- littgura m(Ire are lungimea de 21 cur, cdugul 4 x 7 cm gi se foloseqte la consurnarea ciorbelcr sau. inrpreunh
cu firrculila llare, ca tacdrn de serviciu;
- ./trrcLrlilcr ntore arc 4 furchefi gi aceeagi lungirne ca lingura rnare 2l cm: se folosegte de resulS irnpreund cu
culitul tnare, citeodatd singurd. la ornlete, irnpreund cu lingura lnare, la ntacaroane rrrilaneze, gi drept tacirtr
de serviciu:
- culitul mare are lungirnea totala de 25 crl. in care se inclr-rde larna de 13 crn; se folosegte. de regulS.
impreunl cu furculila mare la consurnarea preparatelor principale servite in farfurii intinse nrari;
- tucAmul pentu gustdri - lormat din cufit gi furculild:
- .fttrculila penlru gustciri are Iunginrea de 19,5 cln; se folosegte, impreund cu cufitul respectiv, la serr irea
gustdrilor sau a ultor preparate ittterutediare, pentru a nu avea pe rnasd doud tac6muri de aceeaqi rnlrirne:
- culilttl penlrugustitri arelungirneatotaldde23crn.dirrcarelungimealamei de l2cln;
- tuciintul pertru desert format din lingurd. furculil5 gi culit:
- lungimea de 18 cm, cdu;ul J,5 x 1cm; se fblosegte la consumarea ultor supe, crente
- littgura penlru desert are
servite la ceagcd, precum gi la unele deserturi cum ar fi salata de fructe. cornpoturile, prdjiturile cu
compozilie moale, cocteilurile de legume, homarii. crevefii etc.;
- furculila pentru deserl are 4 furcheli, aceeagi lungime ca lingura de desert. adicd 18 cm: se folosegte
impreund cu lingura sau culitul pentru desert la consumal'ea unor dulciuri de bucdtdrie, br6nzeturi, fi'ucte qi
gustdri servite in farfuria de desert;
- culitul penlru deserl are lungimea total6 de 20,5 cm, din care lungimea lamei I I cm gi se folosegte impreund
cu furculila pentru desert Ia servirea preparatelor amintite.
TacAmurile de desert pot fi folosite gi la servirea clienlilor-copii.
TacAmul pentru pe$te este format din culit gi furculild:
- culitul pentru pe$te are lungimea totald de 2l cm, din care lungimea lamei de 9,5 cm:
-.furctrlila pentru pe;te are lungimea de l8 cm.
TacAmul de pegte se folosegte la consumarea preparatelor din pegte qi la homari.
Suporl de
curs
-4
i.rrgcrca
tr
ltrrrgu
5i
Ia
-.scrumierele au fbrrne diferite gi se utilizeazd peutru sprijinirea Iigdrilor gi colectarea scrumului gia resturilor:
- nttntercla de ntasd Sii.suu bristoltu'ile:
- re:ele dc floriservcsc la decorarea florala a nreselor sau irrtcrioar-elor dc unitili: Itu vor fi prea iltalte:
- t'c,sourilc sau sltirlierelc, l'olosite pe gheridoane pentru pregatirea salr pAsftarea la cald a ultor preparate:
- c'd1tiicclele, de formi rotundd. cu doud torlife in partea superioard, sunt utilizate pentru servirea difbritelor
prellarate la capac (ou5, cagcaval. creier ele.);
- coccttierele qi pahnrele petttru oud de forma unor semisfere alungite; se folosesc la selvirea oudlor cu
coajd; paharul pentru ouI are o dublI intrebuinfare. fiind utilizat si pentru servirea oudlor moi;
- cupele pt. inglrclatri de forrna unor sernisfere pu{in tuftite in parlea interioarS. utilizate la servirea inghelatei;
- frapierele ltentru virt qi Santpanie, utilizate pentru rdcirea cu gheafa Ia lnasa clientului a bduturilor
irnbuteliate la sticle gi pentru fraparea sticlelorcu garnpanie;
- fructierc/e. folosite la transportul, prezentarea gi servirea fructelor:
- cloSurile, utilizate pentru acoperirea
preparate;
- gdletusele pentru ghealii, utilizate la transportul gi servitul ghe{ei cuburi la masa clientului sau in baruri.
sau pentru sp.llarea fiuctelor;
- co;ulelele pentru vin intrebuinfate la transportul, prezentarea qi servirea vinurilor rogii;
- coSurila pentt'Lt ltaine intrebuinlate la trattsportul ;i servirea pAinii:
- .slorcdlorul de /cint)ie utilizat pentru extragerea sucului din citrice:
Supor-t de
curs
-5
- /iltru dc c'tt/t'tt colttptls din liltru cu caplc yi urr recipienl de lbnna unui ceainic nric. irr care
colectcazi cal'eatta. frrlosit pentru pregSlirea cafblei llltru in salon. la tnasa clientului sau la elreridon:
-.strltrtrlrrrile pl. ltutttittriri lblosite l)cntru llxalea lrrrnirnirrilor. colectarca ccri i tollite gi ca elernent decoratir.
sc
irt clotarea unitiililor de alirrrentalic rnai putcnr intilni gi alte accesorii: sLrporturi pentru 1i'apicre" suporlur'l
l)clltrtllitttitlarie'.1leria;i1hragulpelltftl1hriirrrittrri.
e lcctrice. su;torltrri ltcntru ltaharc 5i altclc.
l,e n
icri:r
aillr
o ltroblerrrl deoscbit dc
5i cantitlililc lteccsat'u.
l\4atcrialcle tcrtilc. apiircrtt ciircsptutziloarc stt[r aspcclrrl coloritului sarr al clescnulrri. ltot prezcltla cl so'ic clc
tttcotlvettict.ttc la spl1lal, carc lc lac irrrproprii ultci Lrtilizari irrdclunqate. ca unnalt: a calitalii cl ilcritc a lllrrclor
Personalul de servire
Personalul de servire are o mare irnpoftan!5 in asigurarea unor ser.",icii de calitatc in turism.
Personalul necesar este din ce in ce mai nurneros odatd cu cre$terea gi diversilicarea of'eftei in acest dornentu.
El trebuie sa aiba o serie de aptitudiri frzice^ intelectuale gi cunogtinle in domeniu, sd deJind anuttrite calitali
morale. Se impune astfel ca personalul care intrd in contact direct cu turigtii sd cunoascd (cel pu(in) o limbd de
circulafie internalionald, corespunzdtoare structurii turigtilor majoritari din unitatea respectivS.
De aser.nenea, personalul trebuie si respecte regulile de servire, sa fie inzestrat cu o bund memorie vizuald
pentnr a re{ine clientrii gi locurile, sa fie politicos, sd aiba spirit de echipa, imagina{ie ?n aranjarea originald a
rreselor gi preparatelor.
pe
sa
La servirea mesei, clientul foloseqte toate cele cinci simluri, tocmai de aceea preocuparea pentru a incanta
vdzul, auzul, mirosul. gustul. pipaitul std la baza credrii unui confbft rnaxirn.
Suport de curs