Sunteți pe pagina 1din 10

USAMV BUCURESTI

Facultatea: Management
Specializare :Inginerie Economica in Agricultura
Disciplina: MANAGEMENTUL PRODUCTIEI

INTOCMIREA PLANULUI ANUL


DE PRODUCTIE IN
EXPLOATATIA AGRICOLA
SC.AGRITIN.SRL

MUSAT SIMONA M ADALINA


GRUPA 8301

CUPRINS:
Introducere;
Capitolul 1: Date privind exploatatia agricola ;
Capitolul 1.1. : Date generale despre zona ;
Capitolul 1.1.1 : Asezare geografica ;
Capitolul 1.1.2 : Conditii naturale ;
Capitolul 1.1.3 : Profilul agricol al localitatii.Culturi predominante in zona
,suprafete cultivate,productii pe hectar ;
Capitolul 1.2 : Asezare administrativa si statut juridic ;
Capitolul 1.3 : Suprafata exloatatiei distribuita pe modul de folosinta ;
Capitolul 1.4 : Culturile exploatatiei ;
Capitolul 1.4.1 : Caracterizarea culturilor ;
Capitolul 1.4.2 : Intocmirea solamentului ;

Introducere : Necesitatea intocmirii planului anual in ferma de


productie ;

Intocmirea planului anual in cadrul unei ferme de productie este necesara, in


primul rand pentru cuantificarea evolutiei sau involutiei unor fenomene de
natura economica, sociala sau climatica, ceea ce determina in mod direct
modul de functionare al exploatatiei.
Este important, deasemenea, sa cunoastem cerintele pe care cultura le
impune: alegerea unei zone cu un climat corespunzator, cu soluri si
precipitatii medii anuale prielnice dezvoltarii normale a culturii.
Cunoasterea costurilor,a necesarului de materii si materiale, ajuta la
anticiparea unor rezulate planificate si astfel exploatatia isi va putea asigura
functionalitatea in conditii optime.
Situatia economica a intregului an depinde de hotararile luate cu privire la ce
culturi von infiinta in primavera si modul judicios de valorificare a fiecarei
parcele de pamant, de planul de cultura intocmit.

Capitolul 1 :Date privind exploatatia agricola :


1.1

: Date generale despre zona ;

1.1.1.

Asezare geografica, coordonate ;

Dasclu (n trecut, Dasclu-Creaa sau Pitar-Mou) este o comun n jude ul


Ilfov, Muntenia, Romnia, format din satele Creaa, Dasclu (reedina),
Gagu i Runcu.
Comuna se afl n nord-estul judeului, pe malurile Mostitei, ap ce
izvorte de pe teritoriul comunei. Este strbtut de oseaua judeean
DJ200, care o leag spre nord de Grditea i spre sud de tefne tii de Jos,
Voluntari i Bucureti (zona Pipera). La Gagu, din aceast osea se ramific
oseaua judeean DJ402, care duce ctre est la Petrchioaia i mai departe
n judeul Ialomia la Sineti (unde se termin n DN2).
3

1.1.2 : Conditii naturale : clima, temperatura, precipitatii, tip


de sol ;
Relieful comunei este de campie, facand parte din Campia Vlasiei,
orientata NV SE, cu altitudine de 80 85 m cu o panta redusa sub 3 grade
pe directia NS si o fragmentare slaba.Aceasta campie este formata din
campuri tabulare care prezinta crovuri si vaiugi, dintre care una este mai
mare avand aspectul unei vai seci, cu versanti putin abrupti, slabi erodati,
avand directie V-E.Acest relief de campie se dezvolta pe o structura
geologica si petrografica caracteristica Campiei Romane.
Clima este data de pozitia ei centrala in cadrul Campiei Romane, de conditii
geografice locale care creeaza un topoclimat specific reliefului de campie
slab fragmentat, cu salba de lacuri din vecinatate de pe Valea Pasarea si
Valea Mostistei, de padurile care se afla pe teritoriul ei in partea de vest si
nord, influentand miscarile de aer, distributia temperaturii si precipitatiilor.
In comuna cea mai mare frecventa anuala o au vanturile de NE, urmate de
cele de SV, de V si de E.
Temperatura aerului arata caracterul temperat continental al climei, cu
temperatura mediea nuala de 10.4 C, cu temperatura medie a iernii de -3.1
C si a verii de 21.9 C.
Precipitatiile sunt mai ridicate avand valori medii de 602.9 mm/an.
Solurile comunei Dascalu se incadreaza in zona cernoziomului levigat si
brunroscat de padure, formate de loess care are grosime de 10 m cu textura
fina si lutuala.
Cernoziomul este puternic levigat, datorita stratului acvifer situat la mica
adancime 3 - 5 m. Continutul in humus este mijlociu.

In partea de sud a comunei se afla un sol brun roscat de padure, foarte slab
erodat cu textura luto- argiloasa.

1.1.3 Profilulagricol al localitatii culturi predominante in


zona, suprafete cultivate, productii/ha ;

a)
b)
c)
d)

Anul 2013 ( t/ha)


2.497
4.957
2.500
1.665

Grau
Porumb
Rapita
Floareasoarelui
e) Secara
1.633
f) Orz si orzoaica 2.788
g) Soia
3.425

Anul 2014 (t/ha)


4.044
5.290
3.000
1.909
0
4.033
3.249

1.2 Asezare administrativa si statut juridic:


Denumire
- S.C AGRITIN S.R.L;
Statut juridic
- Societate cu raspundere limitata;
Asezare administrativa - Judet ILFOV , Comuna Dascalu;

1.3 Suprafata de exploatatie distribuita pe moduri de folosinta:


Nr Crt. Categoria
1
Total teren
2
AGRICOL, din care:
2.1. arabil
2.2. vii si pepiniere viticole
2.3. pomi si pepiniere
pomicole
2.4. pasuni si fanete
3
NEAGRICOL, din care:
3.1. Constructii si curti
3.2. Ape si balti
3.3. Rape si Ravene

Ha
90
89
80
4
2

%
100

3
1
0.3
0.3
0.4

1.4 : Culturile exploatatiei ;


Nr. Crt.

Cultura

An precedent
2013-2014
ha
%

An plan
2014-2015
ha
%

An urmtor
2015-2016
ha
%

Grau

20

25

20

25

20

25

Porumb

20

25

20

25

20

25

FloareaSoarelui

20

25

20

25

20

25

Orz

20

25

20

25

20

25

TOTAL

80

100

80

100

80

100

1.4.1 Caracterizarea culturilor :

Grau - are cea mai mare importan economic. Producia mondial


se ridic la aproximativ 560 milioane tone. n ara noastr, n anul 1998 s-a
obinut o producie de circa 5 milioane tone. Se cultiv mai ales grul comun
de toamn Triticum vulgare. Grul este singura cereal panificabil deoarece
proteinele sale formeaz gluten prin mbibare cu ap. Prin prelucrarea
primar a grului rezult crupe i fin ce se utilizeaz n alimentaie. n
procesul de mcinare rezult tre, alctuite n cea mai mare parte din
nveliuri i care sunt foarte valoroase pentru furajarea animalelor. Grul dur,
Triticum durum se folosete pentru fabricarea finii grifice, cu granulozitatea
mai mare, din care se obin parte finoase. n acelai scop se poate folosi i
grul comun cu sticlozitate mare.Grul ncolit, cel atacat de duntori sau
itvit din cauza condiiilor de cultur improprii, este considerat furajer i
servete pentru hrana animalelor ;
Orz- este mbrcat n nveliuri florale care reprezint circa 11-13%
din greutatea bobului. Compoziia orzului fr nveliuri florale se aseamn
cu cea a grului, difereniindu-se prin coninutul mai ridicat n amidon, mai
redus n proteine i foarte bogat n enzime, n special amilaze.
Porumb - Seminele sunt alctuite ca i la celelalte cereale din: amidon,
substane proteice deficitare n triptofan, grsimi, prezente n cantiti mai
mari comparativ cu celelalte cereale (4-6%), celuloze, pentozani, zahr
(glucoz, maltoz), substane minerale, enzime i alte substane. Se cultiv
pe suprafee mari soiuri hibride de porumb, care se utilizeaz n special
pentru furajarea animalelor. Din prelucrarea loturilor de porumb hibrid
rezult crupe inferioare (mlai). Germenii de porumb servesc la fabricarea
uleiului comestibil. O cantitate mare de porumb se utilizeaz n industria
alcoolului. Poate substitui parial orzul n industria berii sau poate fi utilizat
la fabricarea glucozei.
Floarea-soarelui (Helianthus annuus) sau cum i se mai spune n Moldova "Rsrita" este o plant anual din familia Asteraceae, nativ din America.
Este una din compozitele cele mai cultivate pentru seminele bogate n ulei.

Frunzele sunt mari, ntregi, peiolate i cordate. Tulpina se termin cu un


singur calatidiu sau, uneori, este ramificat i are mai multe inflorescene.
Calatidiile sunt mari, cu receptaculul plan, avnd culoare galben. Seminele
sunt bogate n ulei, coninnd, fr coaja fructului, circa 55% ulei comestibil
i cu ntrebuinare industrial, de exemplu, la fabricarea spunului. Turtele
rmase ca reziduuri de la extragerea uleiului alctuiesc un nutre concentrat,
bogat n proteine brute i digestibile.
Perioada de semnare este din aprilie pn n mai. Este o plant anual.

1.4.2 Intocmirea asolamentului:


Anul precedent 2013-2014
Grau
Porumb

Floarea-Soarelui

Orz

Anul de plan 2014-2015


Orz
Floarea-Soarelui

Grau

Porumb

Anul urmtor 2015-2016


Porumb
Grau

Orz

Floarea-Soarelui

Anul urmator 2016-2017


Grau
Porumb

Floarea-Soarelui

Orz

Anul urmator 2017-2018


Orz
Floarea-Soarelui

Grau

Porumb

10