Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
BIOLOGIE
BOLI DE NUTRITIE
Sunt urmatoarele boli de nutritie
A. OBEZITATEA
Obezitatea este o boala metabolica caracterizata prin cresterea greutatii corporale,
prin depunerea excesiva de grasime, mai ales in tesutul conjuctiv lax, determinand un exces
ponderal de peste 20% din greutatea individului.
Originea obezitatii rezida in abuzul alimentar asociat, de regula, cu sedentarismul si un
factor endocrin, o predispozitie constitutionala. Organismul poseda un mecanism de autoreglare,
prin care se mentine o oarecare constanta a greutatii.
In obezitatea comuna generalizata exista o repartizare oarecare uniforma a depozitelor de
geasime.
Intr-o etapa urmatoare apar complicatii ale obezitatii, ca : modificari de statica
( picior plat, spondiloze, artroze ), hipertensiune arteriala, insuficienta cardio-respiratorie, varice
ale membrelor inferioare, diabet zaharat, litiaza biliara si renala, constipatie.
Tratamentul este igieno-dietetic si medicamentos. De asemenea, in conditii de spitalizare
si repaus prelungit se poate prescrie o dieta de numai 600 cal / zi. In alte conditii insa instituirea
dietei hipocalorice trebuie sa realizeze circa 1200-1300 cal / zi.
Activitatea musculara va fi crescuta prin exercitii de gimnastica, mers pe jos, sport,
munci fizice, dusuri calde reci, masaje.
Tratamentul medicamentos recomanda anorexigene centrale, din care amintim :
Guanidina, Silutin, Cafilon ; anorexigene periferice : Carrugan, Fucopan, catabolizante, din care
amintim : Tiroida, Tiroton si diuretice, dintre care se prefera : Nefrix, Lasix, Furantril.
B. SUBNUTRITIA
Subnutritia este o boala metabolica determinata de un dezechilibru intre nevoile
organismului si aportul alimentar in sensul ca acesta este scazut. Se produce o scadere ponderala
cu topirea tesutului adipos, diminuarea maselor musculare si reducerea generala a troficitatii
organismului se numeste slabire sau denutritie.
Slabirea poate fi datorata unei lipse mai prelungite de aport alimentar, unei incapacitati de
utilizare a alimentelor si a unor factori genetici. Trebuie specificat, de asemenea faptul ca exista
o serie de boli endocrine, in care slabirea apare ca simptom principal : boala Basedovw, boala
Addison, boala Simmonds.
Aspectul clinic variaza de la o slabire abia sesizabila pana la aspectul scheletic al
casecticului . O data cu disparitia tesutului adipos si diminuarea maselor musculare, bolnavii
incep sa devina astenici, le scade rezistenta la efort, la frig, sunt somnolenti, indiferenti fata de
mediul inconjurator, au voce lenta si monotona.
Tabloul clinic include tulburari digestive, tulburari cardiovasculare, genitourinare,
manifestari hematologice, anemie, etc.
Tratamentul este igieno-dietetic si medicamentos. Pe primul plan se situeaza masurile
igieno-dietetice, ele urmarind pozitivarea bilantului caloric, crescand ingestia si limitand
pierderile calorice.
Ratia alimentara se mareste progresiv : se incepe cu 500 cal / zi , adaugandu-se zilnic
250-300 calorii, pana se ajunge la 2500-3000 cal / zi. Mesele vor fi fractionate si dese (6 mese /
D. GUTA
Guta este o boala de nutritie, o dispurinie, caracterizata prin modificari articulare si
periarticulare ca efect al precipitatii de urati in tesuturi. In guta, acidul uric din sange creste peste
valorile normale care sunt : pana la 4 mg la femei si 6 mg la barbati.
Guta imbraca doua tablouri clinice distincte : atacul de guta si guta cronica tofica. Atacul
de guta debuteaza cu dureri violente in articulatia metatarsofalangiana, preponderent la nivelul
halucelui ; zona este tumefiata, rosie, calda, cu retea venoasa turgescenta. Criza de obicei apare
noaptea, toamna si primavara si este insotita constant de febra. Localizarea la genunchi, maini,
coate, glezna este mai rara.
Guta se indreapta frecvent catre cronicizare si uneori prezinta diverse grade de
invaliditate care scad capacitatea de munca a pacientului. Singura atitudine profilactica real
posibila se rezuma la evitarea exceselor alimentare, mai ales purinice, carne, icre, combaterea
sedentarismului, viata in aer liber.
Tratamentul atacului gutos are drept medicament de electie Colchicina. Se recomanda ca
inflamatorii : Fenilbutazona, Indometacina, Prednison, dar nu in terapii prelungite. Mai pot intra
in discutie Aspirina si Atofanul . In toata aceasta perioada se indica repaus la pat, imobilizarea
articulatiilor bolnave, un regim alimentar bazat pe lactate, fructe si legume, hipocaloric, foarte
bogat in lichide ( sucuri de fructe si zarzavaturi, supe de zarzavat, compoturi, etc. ) .
Tratamentul in guta cronica , regimul hiperuricemii este lactofructovegetarian,
hipoproteic, hipolipidic, hipocaloric si bogat in lichide. Sunt interzise alimentele bogate in purine
( viscere, icre, crustacee, supe de carne, vanaturi, mezeluri, picioare de porc, capete de vita,
conserve ) ; de asemenea se vor exclude alimentele bogate in acid oxalic ( macris, ciuperci,
smochine, afine, spanac,rosii, ciocolata, cacao ). Se vor interzice excitantele alimentare ( alcool,
condimente, cafea ) . De asemenea se recomanda cure de ape minerale alcaline.