Sunteți pe pagina 1din 19

PLAN DE AFACERI FERMA DE IEPURI

I. Rezumatul planului
I n urma studiilor efectuate pe piata din Romania, am ajuns la concluzia ca
potentialul reusitei infiintarii unei ferme de iepuri va prezenta un real succes. Momentan,
cererea de carne de iepure pe piata prezinta o constanta tendinta de crestere, dar oferta se
situeaza mult sub nivelul cererii, principala cauza a acestui aspect este faptul ca persoanele
interesate de infiintarea unei ferme de iepuri, foarte greu gasesc toate informatiile cu privire la
costurile inceperii acestui gen de afacere. Am efectuat o analiza proprie a acestui sector de
activitate, am studiat legislatia in vigoare, oferta de pe piata si am ajuns la concluzia ca imi
voi concentra activitatea pe infiintarea celei mai performante ferme de iepuri si a unui abator
din partea de sud a tarii.
Obiective
Anul I de activitate obtinerea unui efectiv anual de valorificat de 16.000 iepuri.
Anul II de activitate cresterea cu 50% a efectivului de valorificat.
Anul III de activitate dublarea efectivului de valorificat din anul II de activitate si
infiintarea unei noi ferme de capacitate asemanatoare.
Anul IV de activitate cresterea efectivului de sacrificat cu 100% pe ambele ferme,
fata de anul precedent.
Anul V de activitate extinderea abatorului propriu, unde sa putem asigura fluxul de
sacrificare pentru cresterea cu 200% a efectivului de sacrificat.
Acest segment de piata pe care urmeaza sa ne desfasuram activitatea prezinta semnale
pozitive de crestere in urmatorii ani, deoarece asa cum am mentionat si mai sus, cererea
pentru carnea de iepure este mult mai mare decat oferta momentana pentru acest produs.
Consideram ca din cel de-al treilea an de activitate vom putea atinge un grad de ocupare al
pietei interne de minimum 15%.
Luam in calcul si producerea carnii de iepure pentru export, mai ales din anul cinci de
activitate, cand ne propunem sa crestem considerabil efectivul de iepuri pentru sacrificat.

II. Cuprins

1. Obiectul planului de afaceri ... pag. 3


2. Date de identificare a agentului economic . pag. 3
3. Structura organizatorica si de conducere ........ pag. 4
4. Descrierea activitatilor .. pag. 7
5. Piata firmei ..... pag.12
6. Planul de investitie ..... pag.14
7. Promovarea produselor .......................pag.18
8. Analiza SWOT ........pag.19

1. Obiectul planului de afaceri


Obiectul prezentului plan de afaceri il reprezinta infiintarea unei firme ce are ca obiect de
activitate cresterea iepurilor, sacrificarea acestora, si distributia carnii de iepure din rasa uriasul
belgian pe piata din Romania dar si pe piata internationala.

2. Datele de identificare ale agentului economic

2.1. Numele societatii: SC URIASUL BELGIAN SRL


2.2. Numar de inregistrare la Oficiul Registrului Comertului: J31/3647/2014
2.3. Cod fiscal: Ro28333641
2.4. Forma juridical de constituire: societate cu raspundere limitata
4.5. Adresa sediul social: Comuna Gradistea, Judetul Calarasi, strada Principala, nr.17
Telefon: 0753545155
Fax: 0324656106
4.6. Obiectul principal de activitate: cresterea altor animale
Codul CAEN: 0149
4.7. Valoarea capitalului: 1000 lei
4.8. Natura capitalului social:
Nr.criteriu
1
2

Natura capitalului
social
Roman
Strain

Public

Privat
100%

4.9. Cont bancar: -BRD: RO59RNCB07021379193100001


4.10. Asociati,

Nr.criteriu

Nume si prenume

Adresa

Anastase Alina Elena

Oprea Andreea Florina

Mun.Calarasi,
Jud.Calarasi
Mun.Calarasi,
Jud.Calarasi

Ponderea in
capitalul social
60%
40%

3. Structura organizatorica si de conducere


Conducerea va fi executata de managerul si administratorul fermei,Ciulianu Catalin.
Toti angajatii lucreaza in regim normal de lucru, si anume 8 ore / zi. Pentru buna
desfasurarea a activitatii fermei, societatea are ca si personal :
- un manager
- un contabil
- 1 medic veterinar
- 6 muncitori
- 4 macelari
-1 sofer
3

Selectia fortei de munca se va face pe baza interviurilor si a probelor practice in cazul


muncitorilor, macelarilor si a contabilului, iar in cazul medicului veterinar se va face pe baza
interviului si a recomandarilor.
Managerul reprezinta societatea fata de autoritatiile de stat, terti si in justitie, efectueaza
toate actele de administrare si gestionare a societatii comericale, avand toate competentele
necesare pentru a actiona in numele societatii, pentru a autoriza actele si operatiunile de gestiune
si orice acte de dispozitie. Acesta mai stabileste obiectivele de dezvoltare ale firmei, aproba
bugetul si rectificarile acestuia, identifica oportunitati de afaceri, asigura managementul firmei si
asigura reteaua de relatii necesara dezvoltarii activitatii firmei.
Contabilul este persoana care are acces la datele financiare ale firmei si care solicita si
utilizeaza echipamentele/consumabilele puse la dispozitie de firma. Responsabilitatile si
sarcinile acestuia sunt:
1. asigura evidenta contabila a stocurilor, a relatiilor cu tertii, a trezoreriei si evidenta
veniturilor si cheltuielilor, in acest sens se ocupa de:
-Contabilizeaza facturile emise pentru clientii interni;
-Inregistreaza incasarile si platile in lei conform extrasului de cont;
-Opereaza incasarile si platile in numerar conform registrului de casa;
-Opereaza avansurile din trezorerie conform deconturilor;
-Inregistreaza facturi de prestatii furnizori interni;
-Inregistreaza intrari de marfa in baza documentelor primite de la magazie (facturi
interne, facturi externe, DVI si NIR).
2.intocmeste situatii si rapoarte financiar-contabile si verifica corelarea acestora:
-Intocmeste saptamanal lista facturilor emise si neincasate si lista avansurilor disponibile
in lei;
-Intocmeste balante de verificare pentru clienti;
-Intocmeste liste de avansuri din trezorerie.
Sarcina de medic veterinar este aceea de a presta activitate de prevenire, supraveghere si
e tratament a animalelor si n general a bolilor acestora.
Macelarul este cel care se ocupa de primirea animalele la abator, sa le taie, sa le prepare
(sa separe produsele auxiliare), sa transeze si sa portioneze carnea, sa preleve esantioane pentru
analizele de laborator, pentru controlul calitatii produselor, sa pregateasca carnea i subprodusele
de abator n vederea livrrii sa preia animalele pentru tiere, sa programeze tierilor zilnice si sa
valorifice alte componente rezultate din tiere.
Soferul este responsabil cu preluarea comenzilor de la furnizori, transportul si distributia
marfii conform actelor intocmite catre clientii firmei.
Muncitorul se ocupa de hranirea iepurilor, curatarea diferitelor spatii (custile iepurilor,
birouri, vehicule de transport), curatarea si dezinfectarea chiuvetelor si a altor incaperi sanitare si
de curatenia generala dupa zugraveli. Acesta are obligatia sa poarte echipament de lucru si
protectie adecvat, sa respecte cu strictete normele de igiena, protectia muncii si PSI.
ANALIZA FORTEI DE MUNCA
N Departament Postul
Nr.
Vechime
Nr.
Angajati ani
4

Sex
M/F

STUDII
Studii Studii

Alte

crt.

medii
1 Administrativ Director
2 Administrativ Medic
veterinar
3 Administrativ Macelar
4 Administrativ Sofer
5 Administrativ Muncitor
6 Administrativ Contabil

Nr. crt.

SALARIZAREA
Incadrarea

1
2
3
4
5
6

Director
Medic veterinar
Contabil
Macelar
Muncitor
Sofer

1
1

5
3

M
M

4
1
6
1

3
1

M
M

Nr. persoane
1
1
1
4
6
1

superioare categorii
(cursuri de
specialitate)
X
X
X

Salariul brut
Pers./luna-lei2000
1500
1200
1000
1000
1000

Total salariu
Brut/luna-lei
2000
1500
1200
4000
6000
1000

Cheltuieli anuale cu salariile 188.400 lei


Contributii datorate la stat pentru salarii:
Salariul director 2000 lei
Reineri angajator
CASS 5.2 %
omaj 0.5 %
CAS 20.8 %
FNUASS 0.85 %

1
04
1
0
4
16
1
7

Fond de risc si accidente


0.4 %*
Fond creane salariale 0.25
%

8
5

560 lei totalul retinerilor angajatorului catre stat pentru salariul dirctorului
Salariul medic veterinar 1500 lei
Reineri angajator
CASS 5.2 %
7
5

8
omaj 0.5 %
CAS 20.8 %
FNUASS 0.85 %

8
3
12
1
3

Fond de risc si accidente

0.4 %*

Fond creane salariale


4
0.25 %
421 lei totalul retinerilor angajatorului catre stat pentru salariul medicului veterinar
Salariul contabil 1200
Reineri angajator
CASS 5.2 %

6
2

omaj 0.5 %
CAS 20.8 %
FNUASS 0.85 %
Fond de risc si accidente
0.4 %

6
2
50
1
0
5

Fond creane salariale

3
0.25 %
336 lei totalul retinerilor angajatorului catre stat pentru salariul contabilului
Salariul muncitori + macelari+sofer 1000 lei * 11 angajati= 11.000
Reineri angajator
5
CASS 5.2 %
2
omaj 0.5 %
5
2
CAS 20.8 %
08
FNUASS 0.85 %
9
Fond de risc si accidente
4
0.4 %*
Fond creane salariale
3
0.25 %
281*11= 3091 lei totalul retinerilor angajatorului catre stat pentru salariile
muncitorilor+ macelarilor+soferului
Total retineri angajator pentru salariile tuturor angajatilor/luna 4408
6

Total
cheltuieli
anuale
pentru
(2000+1500+1200+11000+4408)*12=241.296 lei

primii

trei

ani

cu

salariile:

4. Descrierea activitatilor
Produse si servicii
Productia previzionarea efectivului de iepuri
- efectivul de pornire: 1.000 femele si 100 masculi
- numar mediu fatari iepuroaice pe an: 4
- fatari totale pe an: 4.000
- media iepurilor fatati de o iepuroaica: 5
- iepuri obtinuti in total per an: 20.000
- pierderi: 20%, adica 4.000 iepuri
- efectivul de iepuri obtinuti = 20.000 4.000 =16.000
Ne propunem sa retinem 500 femele si 50 masculi in vederea introducerii la reproductie
in anul II de activitate.
Efectivul de iepuri ce vor fi valorificati = 16.000 550 = 15.450 iepuri
Produsul oferit
Datorita faptului ca produsul oferit de ferma noastra este carnea de iepure, vom face o
scurta prezentare a caracteristiciilor si beneficiilor consumului de carne de iepure.
Carnea de iepure devine din ce in ce mai cautata din cauza faptului ca este o delicatesa
care nu contine colesterol, nu are grasimi si in plus beneficiaza de proprietati curative pentru
bolnavii de cancer. Carnea de iepure are un grad inalt de digestibilitate ea fiind bogata in
aminoacizi esentiali.
La controlul chimic, continutul maxim de azot usor hidrolizabil nu trebuie sa depaseasca
32 mg la 100 de grame de carne. La examenul bacteriologic se admit maxim 3 4 coci / mm /
camp microscopic.
Daca vom compara carnea de iepure cu cea provenita de la alte animale domestice,
aceasta se afla la loc de frunte. Se observa ca aceasta contine 40,15% substanta nutritiva fata de
32,62% cat contine carnea de gaina, 27,11% fata de carnea de porc, 24,61% fata de carnea de
vitel si 24,20% fata de carnea de vaca.
In plus, carnea de iepure este o carne usoara, savuroasa si deosebita de celelalte feluri de
carne pe care le consumam in mod curent. Ea este dietiteca, sanatoasa, are un continut foarte mic
de colesterol fiind recomandata de foarte multi medici nutritionisti si este foarte solicitata pe
piata externa.
Beneficiile consumului regulat de carne de iepure:
- nivelul colesterolului din carnea de iepure este mult mai mic decat la pui, curcan, vita,
porc.
- iepurele are un procentaj mai mic de grasime decat gaina, curcanul, carnea de vita si
carnea de porc.
7

- acizii grasi nesaturati reprezinta 63% din totalul acizilor grasi.


- iepurele este bogat in proteine.
- carnea de iepure este ideala pentru diete speciale, pentru bolile de inima, pentru dietele
specifice varstnicilor, dieta cu sodiu putin, dieta pentru slabire, etc.
- carnea de iepure are 795 calorii, carnea de pui 810 calorii, carnea de curcan 1190
calorii, carnea de miel 1420 calorii, carnea de vita 1440 calorii, carnea de porc 2050 calorii.
- carnea de iepure poate fi folosita si la fabricarea mezelurilor de calitate superioara. Prin
fierbere, prajire sau gatita la gratar, carnea ramane cu un gust excelent, de culoare alba, spre
deosebire de cea provenita de la iepurele de camp, care este rosie.
- randamentul la iepurii de casa este foarte ridicat, ajungand pana la 65%.
- carnea iepurilor de casa face parte din categoria produselor dietologice, organismul
omului asimileaza din carnea de iepure de casa 90% proteine, pe cand, din carnea de vita
numai 62%.
- un kilogram de carne de iepure are doar 1.600 de calorii, carnea de iepure contine 22,0
% proteine, 1,0 % lipide, zero glucide si 98 100 calorii la 100 grame carne de iepure.
- in Romania, in mod paradoxal, desi pentru moment nu se da o prea mare atentie
cresterii iepurelui de casa, costul carnii sale este destul de ridicat ( 20 30 lei / kg ), iar in
restaurantele de lux este socotita o delicatesa.
Deci, carnea de iepure este foarte recomandata pentru:
- cei care sunt preocupati de aportul scazut de calorii;
- cei care au probleme cardiovasculare si se impune ca nivelul lipidelor si al
colesterolului sa fie scazut;
- copii, adolescenti si femeile insarcinate, deoarece au o nevoie tot mai mare de proteine,
fier si vitamine.
- carnea de iepure, spre deosebire de cea de vita sau de oaie, care au un pronuntat miros
specific, adesea neagreat de consumatori, are un miros fin, placut si neintepator. Ea are un gust
mai dulce, asemanatoare oarecum cu cea de pasare, fiind extrem de apreciata de nutritionisti
pentru calitatile sale dietetice indiscutabile.
Stocare carnii de iepure, la un interval de temperatura cuprins intre zero si patru grade,
carnea de iepure poate fi pastrata fara probleme timp de patru zile. Pentru o perioada mai lunga
de timp este necesara congelarea sa. Pentru a fi siguri ca isi va pastra savoarea, carnea de iepure
se spala, se usuca, preferabil prin folosirea unui prosop curat, apoi se acopera cu un strat de ulei
de masline, se infasoara in celofan si se introduce in congelator.Tinand cont de caracterul relativ
limitat al regasirii produsului pe piata din Romania am stabilit pragul minim al pretului de
comercializare la suma de 25 lei/kg iepure viu. Iepurii vor fi livrati in viu la petshopuri de pe tot
teritoriul Romaniei precum si taiati la restaurante,supermarketuri sau complexe hoteliere cu care
vom avea contracte ferme.
Locatia crescatoriei si dotari necesare
Ferma va fi construita pe un teren din comuna Munteni Buzau, judetul Ialomita, suprafata
totala a fermei fiind de 3000 metrii patrati. Constructia fermei va respecta toate normele in
vigoare, racordarea la utilitati precum electricitate si apa curenta se va face foarte usor deoarece
in zona exista atat retea de apa, cat si stalpi de curent, la care ne vom racorda. Accesul la ferma
se va face momentan pe drumul asfaltat.
8

Caracteristicile constructiei: din cauza faptului ca iepurii pot prezenta tendinte


carnivore daca sunt tinuti impreuna, am ales sa utilizam custi metalice in care sa tinem
efectivul matur de 1.100 iepuri, puii vor sta in aceasi cusca cu mama, pana la varsta de 45 zile
cand vor fi intarcati si mutati in propriile custi.
In ferma trebuiesc asigurate, de asemenea, conditii optime prind ventilatia aerului si
temperatura optima, pentru buna dezvoltare a efectivului de iepuri. Ventilatia este importanta
intrucat are rol de evacuare a aerului viciat din adapost si de introducere a aerului curat, in plus
are si o influenta decisiva asupra temperaturii si umiditatii.
In conformitate cu recomandarile de specialitate, distanta intre orificiul de admisie si cel
de evacuare, este de 1.5 metrii. Viteza de circulatie a aerului este reglabila, limita minima fiind
de 0.1 m/s si cea maxima 0.4 m/s.
Temperatura in ferma nu coboara sub pragul minim de 14 grade Celsius, iar in perioada
in care apar puii, temperatura atinge valoarea de 20 grade Celsius, temperatura mentinuta, pana
cand puii ating varsta de 6 saptamani.
Procesul tehnologic
Macelarii vor sacrifica aproximativ 100 de iepuri pe zi
Etapele sacrificarii iepurilor sunt:
- transportul animalului de la cusca la locul de sacrificare;
- imobilizarea;
- asomare;
- sacrificarea;
- jupuirea;
- eviscerarea;
- igienizarea carcasei;
- transarea;
- depozitarea temporara a produselor obtinute.
Trierea i lotizarea animalelor
n cadrul loturilor de animale preluate pentru tiere pe furnizori, animalele sunt triate i
lotizate n raport de tipul procesului de taiere i destinaia crnii. Trierea i lotizarea se face n
functie de cerintele tehnologice i caietele de sarcini. Lotizarea se realizeaza n spatii speciale din
boxele de ateptare la tiere.
Splarea animalelor
Pregtirea animalelor n vederea tierii se realizeaz prin spalare-duare n functie de
specia de animale. Splarea se face n funcie de gradul de murdrire a animalului. Spalarea n
viu a animalelor trebuie sa tina seama de tehnologie i de normele de igien. Verificarea operaiei
de splare se face prin vizualizarea animalului n timpul splrii, intervenind manual dup caz.
Procesul de pregtire a animalelor se ncheie odat cu uscarea lor.
Pregtirea animalelor pentru expertiza de specialitate sanitar-veterinar
Pregtirea animalelor pentru expertiza de specialitate sanitar-veterinara se realizeaz
nainte de tiere - pe animalul viu. Prezentarea la expertiza a animalelor se face n boxele de
ateptare sau pe culoarele de aduciune la introducerea animalelor n sala de tiere. Expertiza se

realizeaz de personalul de specialitate calificat corespunzator i autorizat - care dispune masuri


n raport de rezultatul.
Depozitarea n vederea livrrii
Depozitarea se face n spaii special amenajate. Depozitarea trebuie s asigure pstrarea
caracteristicilor produselor.
Conservarea n vederea livrrii
Conservarea n vederea livrrii se face pe perioade prestabilite. Conservarea produselor
destinate consumului uman se poate face prin refrigerare sau congelare. Conservarea produselor
cu alt destinaie se realizeaz prin metode specifice. Conservarea produsului se realizeaz prin
rcire difereniat n raport de destinatia carnurilor i durata pna la livrare.
Livrarea crnii
Livrarea se face n funcie de comenzi. Pregtirea produselor pentru livrare se realizeaz
prin operaii specifice. Produsele pentru livrare sunt pregtite corespunztor instruciunilor de
livrare sau cerinelor beneficiarului. Manipularea la livrare se face pe traseele i cu mijloacele
stabilite.

Nr.
crt.
I
1
2
3
II
3
4
5
6
7
8
9
10
11
III
12
13

Dotarea tehnica necesara


Denumire investitie

U.M.

Cantitate

Pret
pe Pret total
unitate (lei)
(lei)

buc

15.000

15.000

buc

40.000

40.000

buc

30.000

30.000

buc
buc
buc

1
1
500

300
100
325

300
100
162.500

buc
buc
buc
buc
buc
buc

4000
3
1
20
50
10

280
1000
45.000
100
50
50

1.120.000
3000
45.000
2000
2500
500

buc
buc

3
3

300
300

900
900

Constructii

Constructie cladire din BCA cu 3


birouri
Constructie hala din osb pe
structura osb
Constructie cladire din BCA
pentru abator
Echipamente si utilaje
aeroterma industriala
ventilator industrial
cusca dubla pentru femele
reproducatoare
cusca tineret ingrasare
lada refrigeratoare
autoutilitara frigorifica
cutit
Suport metalic
Vas pentru igienizat produsele
Mobilier
Birou
Dulap

10

14

IV
15
16
17

Scaun
buc
Aparatura de birou
Unitate centrala + mouse si buc
tastatura
Monitor
buc
Multifunctional
buc

100

700

1000

3000

3
1

500
800

1500
800
TOTAL
1.443.700
Cantitatile de hrana necesare pentru alimentatia iepurilor, si cheltuielile rezultate,
inclusiv TVA
Zilnic se vor utiliza, in medie, 28 baloti lucerna, consideram costul unui balot la pretul de
7 lei.
Cheltuieli cu lucerna: 365 zile * 28 baloti / zi * 7 lei / balot = 71.540 lei / an
Un iepure adult mananca aproximativ 80 gr cereale /zi (amestec de grau, orz, srot floarea
soarelui si foarte putin porumb).
- 1.100 iepuri maturi * 0.08 kg cereale / zi = 88 kg cereale / zi
Cheltuieli cu cerealele: 365 zile * 88 kg / zi * 1 leu / kg = 32.120 lei / an
Puii raman in grija mamei pana la varsta de 45 zile, de aceea trebuie sa aducem un surplus de
rana mamei, aproximativ 20 gr / zi.
Cheltuieli cu surplusul de cereale:
-1.000 iepuroaice * 45 zile * 0.02 kg / zi * 1 leu / kg = 900 lei / ciclu de crestere
Datorita faptului ca am luat in calcul 4 fatari pe an, cheltuielile anuale cu surplusul de cereale al
iepuroaicelor, devin:
-4 * 900 lei = 3.600 lei / an
Dupa 45 de zile puii sunt intarcati si hraniti separat, un pui consuma aproximativ 50 gr
cereale pe zi / pui, ajungand la 70 de grame pe masura ce cresc. Vom alege o valuare de calcul
medie de 60 gr/zi.
Dupa cca 90 de zile de la intarcare iepurii ajung la maturitate.
Cheltuieli
cu
hrana
iepurilor
de
la
intarcare
pana
la
sacrificare:
-90 zile * 0.06 kg / zi * 27.200 iepuri * 1 leu/ kg = 146.880 lei/ an
Cheltuieli anuale cu hrana iepurilor (atat a celor maturi cat si a efectivului produs in
cele 4 cicluri de reproductie) = 254.140 lei
Aprovizionarea cu cereale si lucerna se va face de la fermele de profil agricol din
apropierea crescatoriei.

5. Piata firmei

11

5.1. Consumatorii
Dupa cum am vazut anterior, carnea de iepure este recomandata tuturor persoanelor, mai
ales celor care au anumite afectiuni sau care trebuie sa tina o dieta bazata pe un consum redus de
calorii.
O analiza detaliata a consumatorilor, presupune detalierea acestora pe grupe de varsta,
nivelul de venit, clasa sociala, ocupatia, nivelul de educatie si alte caracteristici. Datorita
beneficiilor consumului de carne de iepure nu este necesara o detaliere foarte atenta a acestor
grupe delimitative, pentru ca, asa cum am mai spus, consumul este recomandat pentru toate
persoanele, indiferent de varsta, sex, ocupatie etc. Intr-adevar, pretul este relativ ridicat, dar daca
analizam preturile si la celelalte sortimente de carne, diferenta nu este foarte mare sau
inaccesibila pentru majoritatea oamenilor, mai ales ca, un consum regulat al acestui tip de carne
este recomandat de majoritatea nutritionistilor.
Pe piata din judetul Ialomita, precum si pe intraga piata din Romania nu exista carne de
iepure spre vanzare. Singurele locuri de unde oamenii isi pot procura carne de iepure sunt
targurile si oboarele, dar in aceste locuri iepurii se gasesc vii.
Pretul carnii de iepure va fi de 15lei/kg.

5.2 Plan de Marketing


Analiza pietei a fost facuta atat in maniera primara cat si secundara. In primul rand am
studiat toate informatiile publice si disponibile in ziare, reviste, analize ale industriei, rapoarte
demografice, rapoarte privind anumite tendinte, grafice si alte analize ale unor institutii
specializate, referitoare la piata din Romania privind posibilele capacitati de absorbtie ale carnii
de iepure, dupa o indelungata analiza, am ajuns la concluzia ca aceste informatii nu prezinta o
relevanta foarte mare, si, am inceput o ancheta pe cont propriu. Vom incerca sa obtinem
contracte pentru vanzarea carnii de iepure la export.
Caracteristici si beneficii
Dupa cum am mentionat si in sectiunea anterioara, principalele caracteristici si beneficii
ale consumului de carne iepure sunt:
- nivelul colesterolului din carnea de iepure este mult mai mic decat la pui, curcan, vita,
porc.
- iepurele are un procentaj mai mic de grasime decat gaina, curcanul, carnea de vita si
carnea de porc.
- acizii grasi nesaturati reprezinta 63% din totalul acizilor grasi.
- iepurele este bogat in proteine.
- carnea de iepure este ideala pentru diete speciale, pentru bolile de inima, pentru dietele
specifice varstnicilor, dieta cu sodiu putin, dieta pentru slabire, etc.
12

- carnea de iepure are 795 calorii, carnea de pui 810 calorii, carnea de curcan 1190
calorii, carnea de miel 1420 calorii, carnea de vita 1440 calorii, carnea de porc 2050 calorii.
- carnea de iepure este ferita pana in acest moment de bolile care afecteaza celelalte
animale a caror carne este consumata in mod curent (vaca, porcul). In plus, carnea de iepure este
usoara, fara grasimi, alba, sanatoasa si fara colesterol, savuroasa si deosebita de toate celelalte
feluri de carne pe care le consumam in mod curent. Intra in recomandarile tuturor nutritionistilor
din lume.
- carnea de iepure poate fi folosita si la fabricarea mezelurilor de calitate superioara. Prin
fierbere, prajire sau gatita la gratar, carnea ramane cu un gust excelent, de culoare alba, spre
deosebire de cea provenita de la iepurele de camp, care este rosie.
- randamentul la iepurii de casa este foarte ridicat, ajungand pana la 65%.
- carnea iepurilor de casa face parte din categoria produselor dietologice, organismul
omului asimileaza din carnea de iepure de casa 90% proteine, pe cand, din carnea de vita
numai 62%.
- un kilogram de carne de iepure are doar 1.600 de calorii, carnea de iepure contine 22,0
% proteine, 1,0 % lipide, zero glucide si 98 100 calorii la 100 grame carne de iepure.
- in Romania, in mod paradoxal, desi pentru moment nu se da o prea mare atentie
cresterii iepurelui de casa, costul carnii sale este destul de ridicat ( 20 35 lei / kg ), iar in
restaurantele de lux este socotita o delicatesa.
Competitia
In urma analizei noastre nu am gasit multi concurenti directi pentru noi, din punct de
vedere al efectivului de iepuri produs, iar in zona noastra, avem concurenta zero pentru acest tip
de activitate.

6. Planul de investitii
Nr.
crt
I
1
2
3
II
3
4
5
6
7

Investitia initiala ce permite demararea afacerii


Denumire investitie
Cantitate

Pret
pe Pret
unitate (lei)
(lei)

total

Constructii

Constructie cladire din BCA cu 3 birouri


Constructie hala din osb pe structura osb
Constructie cladire din BCA pentru abator
Echipamente si utilaje
aeroterma industriala
ventilator industrial
cusca dubla pentru femele reproducatoare
cusca tineret ingrasare
lada refrigeratoare
13

1
1
1

15.000
40.000
30.000

15.000
40.000
30.000

1
1
500
4000
3

300
100
325
280
1000

300
100
162.500
1.120.000
3000

8
9
10
11
III
12
13
14

autoutilitara frigorifica
cutit
Suport metalic
Vas pentru igienizat produsele
Mobilier
Birou
Dulap
Scaun
IV
Aparatura de birou
15
Unitate centrala + mouse si tastatura
16
Monitor
17
Multifunctional
18
Matca reproducatoare
19
Femela iepure
20
Mascul iepure
TOTAL

1
20
50
10

45.000
100
50
50

45.000
2000
2500
500

3
3
7

300
300
100

900
900
700

3
3
1

1000
500
800

3000
1500
800

1000
100

150
150

150.000
15.000
1.593.700

Structura investitiei:
Venituri si cheltuieli previzionate
Anul I
Productia previzionarea efectivului de iepuri
- efectivul de pornire: 1.000 femele si 100 masculi
- numar mediu fatari iepuroaice pe an: 4
- fatari totale pe an: 4.000
- media iepurilor fatati de o iepuroaica: 5
- iepuri obtinuti in total per an: 20.000
- pierderi: 20%, adica 4.000 iepuri
- efectivul de iepuri obtinuti = 20.000 4.000 =16.000
Ne propunem sa retinem 500 femele si 50 masculi in vederea introducerii la reproductie
in anul II de activitate.
Efectivul de iepuri ce vor fi valorificati = 16.000 550 = 15.450 iepuri.
Asadar, ferma va avea urmatoarele venituri anuale din vanzarea efectivului de iepuri:
15 450 iepuri * 3.8 kg / iepure * 15 lei / kg = 880.650 lei
Previzionarea cheltuielilor
Cheltuieli cu salariile 241.296 lei
Cheltuieli anuale cu hrana iepurilor 254.140
Cheltuieli cu intretinerea fermei, inclusiv TVA
Cheltuieli cu caldura, apa si ventilatia fermei= 10.000lei
14

Total cheltuieli:
241.296 lei + 254.140 lei + 10.000 lei =505.436 lei
Venituri anuale totale: 880.650 lei
Cheltuieli anuale totale: 505.436 lei
Profit brut =880.650 lei 505.436 lei = 375.214 lei
Profit net = profitul brut impozitul pe profit (16%) = 375.214 60.034 = 315180
Anul II
Productia previzionarea efectivului de iepuri
- efectivul de pornire: 1.500 femele si 150 masculi
- numar mediu fatari iepuroaice pe an: 4
- fatari totale pe an: 6.000
- media iepurilor fatati de o iepuroaica: 5
- iepuri obtinuti in total per an: 30.000
- pierderi: 20%, adica 6.000 iepuri
- efectivul de iepuri obtinuti = 30.000 6.000 =24.000
Ne propunem sa retinem 1500 femele si 150 masculi in vederea introducerii la
reproductie in anul III de activitate.
Efectivul de iepuri ce vor fi valorificati = 24.000 1650 = 22.350 iepuri.
Asadar, ferma va avea urmatoarele venituri anuale din vanzarea efectivului de iepuri:
22.350 iepuri * 3.8 kg / iepure * 16.5 lei / kg = 1.401.345 lei
In anul II am majorat cu 10% pretul unui kg. de carne de iepuri
Previzionarea cheltuielilor
Cheltuieli cu salariile 241.296 lei + 6405 lei = 247.701 (datorita cresterii efectivului de
iepuri cu 50% este necesara suplimentarea angajatilor cu 2 macelari si 3 muncitori)
Cheltuieli cu achizitionarea de custi suplimentare 224.000
Cheltuieli anuale cu hrana iepurilor 381.210 lei
Cheltuieli cu intretinerea fermei, inclusiv TVA
Cheltuieli cu caldura, apa si ventilatia fermei= 15.000 lei
Total cheltuieli:
15

247.701 lei + 224.000 + 381.210 lei + 15.000 lei = 867.911 lei


Venituri anuale totale: 1.401.345 lei
Cheltuieli anuale totale: 867.911 lei
Profit brut =1.401.345 lei 867.911 lei lei = 533.434 lei
Profit net = profitul brut impozitul pe profit (16%) = 533.434 lei 85349 = 448.085
lei
Anul III
Productia previzionarea efectivului de iepuri
- efectivul de pornire: 3000 femele si 300 masculi
- numar mediu fatari iepuroaice pe an: 4
- fatari totale pe an: 12.000
- media iepurilor fatati de o iepuroaica: 5
- iepuri obtinuti in total per an: 60.000
- pierderi: 20%, adica 12.000 iepuri
- efectivul de iepuri obtinuti = 60.000 12.000 =48.000
Ne propunem sa retinem 3000 femele si 300 masculi in vederea introducerii la
reproductie in anul IV de activitate.
Efectivul de iepuri ce vor fi valorificati = 48.000 3300 = 44.700 iepuri
Asadar, ferma va avea urmatoarele venituri anuale din vanzarea efectivului de iepuri:
44.700 iepuri * 3.8 kg / iepure * 16.5 lei / kg = 2.802.690 lei
Previzionarea cheltuielilor
Infiintarea unei noi crscatorii de aceeasi capacitate cu prima 1.667.700
Cheltuieli cu salariile 247.701*2= 495.402 (datorita dublarii numarului de angajati pentru
fiecare post in parte)
Cheltuieli anuale cu hrana iepurilor 762420 lei
Cheltuieli cu intretinerea fermei, inclusiv TVA
Cheltuieli cu caldura, apa si ventilatia fermei= 30.000 lei
Total cheltuieli:
1.667.700+495.402 lei + 762420+ 30.000 lei= 2.955.522 lei
Venituri anuale totale: 2.802.690 lei
Cheltuieli anuale totale: 2.955.522 lei
16

Profit brut =2.802.690 lei 2.955.522 lei lei = - 152.832 lei


In anul III cheltuielile vor fi mai mari decat veniturile din cauza investitiei intr-o
noua crescatorie.
Anul IV
Productia previzionarea efectivului de iepuri
- efectivul de pornire: 6.000 femele si 600 masculi
- numar mediu fatari iepuroaice pe an: 4
- fatari totale pe an: 24.000
- media iepurilor fatati de o iepuroaica: 5
- iepuri obtinuti in total per an: 120.000
- pierderi: 20%, adica 24.000 iepuri
- efectivul de iepuri obtinuti ce vor fi valorificati= 120.000 24.000 = 96.000
Asadar, ferma va avea urmatoarele venituri anuale din vanzarea efectivului de iepuri:
96.000 iepuri * 3.8 kg / iepure * 16.5 lei / kg = 6.019.200 lei
Previzionarea cheltuielilor
Cheltuieli cu salariile 495.402
Cheltuieli anuale cu hrana iepurilor 1.524.840 lei
Cheltuieli cu intretinerea fermei, inclusiv TVA
Cheltuieli cu caldura, apa si ventilatia fermei= 30.000 lei
Total cheltuieli:
495.402 lei +1.524.840 lei + 30.000 lei= 2.050.242 lei
Venituri anuale totale: 6.019.200 lei
Cheltuieli anuale totale: 2.050.242 lei
Profit brut =6.019.200 lei 2.050.242 lei lei = 3.968.958 lei
Profit net = profitul brut impozitul pe profit (16%) = 3.968.958 lei 635.033 =
=3.333.925 lei
Venituri si cheltuieli previzionate pentru primii 4 ani
Anul I
Anul II
Anul III
Anul IV
lei
lei
lei

Total
lei

Profit
brut
lei

Profit
net/primii
4 ani (lei)

Venituri
Cheltuieli

11.103.885
6.379.111

4.724.774

3.968.811

880.650
505.436

1.401.345
867.911

2.802.690
2.955.522

6.019.200
2.050.242

17

In cel de-al patrulea an de activitate se rcupereaza investitia initiala ce a fost in


suma de 1.593.700.
3.968.811 (profitul net aferent primilor patru ani) - 1.593.700 ( investitia initiala)

=2.375.111 lei

7. Promovarea produselor
Din punct de vedere al promovarii, am ales sa contractam marile centre comerciale si a
atragerii de posibili clienti de pe piata externa. Pentru piata externa vom crea un website in 3
limbi de circulatie internationa (suma alocata 4000 lei pentru infiintare si 1000 lei/an pentru
gazduire web), unde ferma va fii prezentata in intregime. De asemenea se va alege o campanie
agresiva de tip postare anunturi in toate ziarele de anunturi publicitare, cat si pe toate site-urile
mari de anunturi agricole. In acestea se va trece oferta de carcase de iepuri, cat si pretul pe kg.
Pentru publicitate vom opta la aplicarea de banere pe site-urile online din domeniu (suma
alocata- 2000 lei/an), care au un trafic de peste 100 de mii vizitatori pe luna.

8. Analiza SWOT pentru SC URIASUL BELGIAN SRL

Puncte forte

Puncte slabe

-standarde si proceduri de lucru bine definite


si eficiente;

-lipsa datelor cu privire la cererea pietei;


-scepticismul clientilor fata de produsele
oferite, acestea nefiind des intalnite pe piata
interna;

-preturi de vanzare mici in raport cu


calitatea produsului;
-promovarea eficienta a produselor;
-lipsa concurenti;

18

Oportunitati

Amenintari

-tendinta clientilor de a se axa pe un consum


mai mare de carne de iepure, reducand
consumul de carne provenind de la alte
animale,

-efectele meteo nefavorabile ce pot afecta


culturile agricole ducand la lipsa hranei;
-efectele legislative ce pot impune noi
conditii cu privire la aplasarea fermei,
functionarea abatorului, si depoitarea
produslor;

-dezvoltarea fermelor si abatorului,


-preluarea iepurilor la un pret mai mic de la
alte crescatorii ce nu detin abator si
modalitati de distributie,

-bolile si virusurile ce sufera modificari pot


afecta grav efectivul de iepuri pana la
depistarea unui remediu.

-crearea unei bune reputatii pe piata interna


cat si externa

19

S-ar putea să vă placă și