Referat

La
M.C..
ANAMNEZA

EFECTUAT: ROTARU EDUARD

GRUPA 2A

Anamneza
Anmneza este o etap premergtoare examenului clinic,
important pentru c poate identifica o serie de simptome frecvente n
bolile reumatice. Interogarea amnunit a pacientului poate contribui
substanial la influenarea opiunii terapeutice.
Observatia este cea mai veche metoda de cunoastere.
Cercetarea stiintifica se desfasoara incepand cu contactarea directa a
realitatii.
Necesitatea actului cunoasterii este urmarea formularii unei
probleme pusa in legatura cu un anumit sistem si cu fenomenele.
De la atitudinea de observare pasiva , se trece la
activizare,constientizare,rationalizare si organizarea observatiei si astfel
observatia devine o metoda stiintifica de investigare. Rolul si importanta ei se
intensifica odata cu utiliizarea experimentului.
Observatia este la randul ei o metoda de constatare, dar in acelasi timp si de
explorare atenta a celor observate prin mobilizarea cunostintelor anterioare,
deci este o perceptie activa dirijata,planificata si selectiva, intreprinsa cu un
anumit scop.
In urma observatiei apar ipotezele, apar probleme noi la care pe baza
experientei si cunostintelor avem anumite puncte de sprijin, ca urmare a
observatiei se pot face clasificari, descrieri.
Observatia ca perceptie activa,pretinde din partea cercetatorului o pregatire
corespunzatoare care sa-i permita sa extraga din multitudinea de factori si
fenomene, doar esentialul.
Conculziile pe care le desemneaza trebuie sa aiba un inalt grad de obiectivitate.
Tipuri de observatii
1.Obsevatia spontana:
Este intamplatoare, ocazionala, o observatie pasiva. Cand este facuta de
specialist, poate conduce la evidentierea unor aspecte noi si interesante.
Exemplu din kinetoterapie ar fi, identificarea unui traumatism pe care la avut n
trecut far ca s-i da seama c aceasta este cauza traumatismului din prezent.
2.Observatia organizata:
Are caracter intentionat, activ, provocat si sistematic. Acest tip de observatie
porneste de la o anumita idee anticipativa a rezultatelor si a efectelor lor. n
kinetoterapie aceasta observaie se regasete n micarile test executate de
pacient.
3.Observatia naturala:

Se mai numeste si directa, este facuta in conditii obisnuite, naturale, fara

intentia cercetatorului. n kinetoterapie ea se regasete n momentul cnd
pacientul execut anumite micri fr ca el s banuiasc c le-ar putea face.
4.Observatia experimentala:
Sau provocata- cercetatorul intervine direct prin administrarea unor variabilestimuli, verificand reactiile si conduita celor observate. Aceasta este regsit sub
form de rspuns motor la un anumit stimul extern.
5.Observatia transversala si longitudinala:Se numeste transversala cand se face
simultan pe mai multe situatii (mai multe clase de elevi pe varste diferite, de
exemplu) in timp in observatia de tip longitudinal se urmaresc evolutiv acesti
subiecti. n recuperare se regasete doar la studiu comparativ ntre recuperarea
unui bolnav, cu alt bolnav trat prin exerciii diferite.
6.Observatia mai poate fi:
Pedagogica, psihologica, sociologica, statistica.
Ce observam?
-procesul instructiv-educativ
-competitii
-activitati de recreere
-individul/ grupul /inter-relatiile indivizilor din grup.
-n recuperarea observm starea de poten fncional a pacientului n momentul
respectiv.
Inregistrarea observatiilor
Pentru justa orientare a observatiei, in legatura cu o anumita tema este
necesara o schema sau un protocol de observatie, se stabileste o anumita
tehnica de notare, eventual si o terminologie minima.
Datele se noteaza in timpul sau imediat dupa observare, deoarece trecerea
timpului si alti factori pot denatura datele. n kinetoterapie pe lng anamneaz
se face i fia de evaluare a subiectului, deasemenea nregistrndu-se toate
datele.
3 puncte de reper in metoda observatiei:
-atentie la comportamente si atitudini, la notare si descriere exact asa cum se
prezinta
-sesizarea contextului situational al comportamentului observat pentru a putea
identifica configuratia existentiala in care capata sens fiecare conduita, chiar
intelegerea contextului situational asa cum este el trait de subiect.

-dispunere de un fel de simpatie intelectuala- empatia prin intermediul careia

suntem capabili sa intelegem existenta, trairile altora .
Principalele probleme pe care le ridica observatia in fata cercetatorului
sunt:
-

ce observam?-continutul observatiei?

- Care sunt formele observatiei?

- De ce depinde calitatea observatiei?
- Care sunt conditiile unei bune observatii ?
- Cum pot fi combatute unele obstacole ce apar in calea observatiei ?
- Care sunt avantajele si limitele observatiei ?
Formele observatiei, criterii :
Orientarea actului observational :
-autoobservatia : ( experienta imaginii de sine , cunoasterea de sine,
confruntarea cu sine insusi
-observatia propriu-zisa : este orientata catre observarea manifestarilor
comportamentale ale altor persoane
.Prezenta sau absenta intentiei de a observa :
- ocazionala (intamplatoare, nu tine seama de nici o regula)
-sistematica (presupune un proiect care ii fixeaza campul de observat)
Prezenta/ absenta observatorului:
-directa: se bazeaza pe prezenta observatorului si pe constientizarea acesteia
de catre subiectii observati
-indirecta: observatorul este amplasat in spatele unor geamuri cu vedere
unilaterala sau televiziune cu circuit inchis
-cu observator uitat, ignorat- observatorul este prezent insa fiind atat de
cunoscut membrilor grupului este pur si simplu ignorat
-cu observator ascuns: - foarte asemanator celei indirecte, doar ca
nebeneficiind de tehnici sepecializate, se acunde in spatele unor draperii,
paravane etc
Implicarea sau nonimplicarea observatorului in activitate:
-pasiva: fara implicare in activitate
-participativa: observatorul devine membru al grupului si participa nemijlocit la
activitatea lui
.Durata observarii:
-continua: efectuata pe o perioada mai mare de timp

-discontinua: pe unitati de timp mai mici si la intervale diferite

Obiective urmarite: a) integrala-urmareste surprinderea tuturor elementelor
b)selectiva- se concentreaza asupra unei singure
conduite.
Conditiile unei bune observatii
stabilirea clara a scopului/ obiectivului urmarit
-

-selectarea formelor potrivite care vor fi utilizate, aconditilor, a mijloacelor

necesare
elaborarea unui plan riguros de observatie
consemnarea imediata a celor observate
efectuarea unui numar optim de observatii
desfasurarea observatiei in conditii cat mai variate
discretia observatiei
folosirea grilelor de observaie

BIBLIOGRAFIE:
Mihai Epuran Mariana Marolicaru univ. Babes Bolayai Cluj-Napoca
facultatea de ed.fiz.sport editura Risoprint Cluj-Napoca 2003
Marian Niculescu A.N.E.F.S. Bucureti editura Bucuresti 2001