UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA : I.M.S.T.
SPECIALIZAREA : T.C.M

PROIECT
TEHNOLOGIA FABRICRII
PRODUSELOR
Proiect de an

STUDENT: TROCARU N. ANDREI

GRUPA: 641 AA

COORDONATOR PROIECT:
Prof. Dr. Ing.: CATANA MADALIN

2014-2015
1

Tema proiectului : Proiectarea procesului tehnologic de fabricare a reperului CAPAC

1. DATE INIIALE GENERALE :

Programa de producie : 5000 buc/an ;

Unitatea de producie : Universitatea Politehnica din Bucureti , Facultatea Ingineria i
Managementul Sistemelor Tehnologice ;
Resurse corespunztoare realizrii pieselor ;
Fondul real de timp : 1 schimb / zi ;
Cerina economic asociat fabricaiei : cost minim ;
Obiectiv principal : introducerea unei noi tehnologii.

2. ANALIZA CONSTRUCTIV FUNCIONALTEHNOLOGIC:

2.1 Schie constructive ale produsului i reperului

Se execut o schi a reperului , n care suprafeele se noteaz cu Sk, k= 1,2... :

Schie constructive ale reperului sunt reprezentate in fig.2 , fig. 2.1 si fig. 2.2 cu
numerotarea corespunzatoare a suprafetelor .

Fig. 2.2 Fig.

Fig.
Fig.
2.2
2.1
1

2.2 Caracteristici constructive prescrise reperului

a. Caracteristicile suprafeelor se reprezint n tabelul 2.2.1
Tabelul 2.2.1
Tab. 2.21.
Toleran
e de
forma

Poziia
relativ

12.5

12.5

3,2

1,6

350,1 x 40

12,5

Cilindric

+0.02
28,70,02
x 4,4

1,6

S7

Cilindric

53,50 x 13,5

12,5

S8

Cilindric

580 x 2,5

12,5

S9

Plan

+0,03
+0
62 f 80,076
/ 57,4 H 110,19
12,5

S10

Tronconic

0,2x45o

Cilindric

62 f 80,076 x 40

Form

S1

Plan

S2

Tronconic

S3

Cilindric

S4

Cilindric

+0.02
28,70,02
x 4,4

S5

Cilindric

S6

S11

Dimensiuni
+0
+0.039
82.550.1
/ 400

0.5x20o
+0.039

400

x4

+0

+0,1

+0.2

+ 0,2

+0,03

12,5

+0,1

0,8

12,5

62 f 80,076 / 90e90,159 12,5

57,4 H 11+0
0,19
S12

Cilindric

S13

Plan

S14

Tronconic

1x45o

12,5

S15

Cilindric

+0,072
90e90,159
x 6,5

3,2

S16

Tronconic

1x45o

12,5

12,5

+0,2

3,10

+0,03

+0,072
0,159

90e9

+0,072

/ 80

S17

Plan

S18

Cilindric

+0
82,550,1
x7

12,5

S19

Tronconic

1x45o

12,5

S20

Cilindric

+0,1
12,5 x 80

12,5

Alte
condii
i

3035 HRCTolerane generale ISO 2768- mK

Rugozitat
ea Ra

Sk

S21

Tronconic

3x45o

12,5

S22

Cilindric

6,5 x 6,5

12,5

b. Caracteristici de material C 60 (OLC 60 )

Materialul piese din care este obtinuta piesa este C60 (sau dupa denumirea veche din
STAS OLC 60).In tabelul 2.2. va fi prezentata compozitia chimica a materialului.
Oteluri carbon de calitate. OLC 60.
Marca fiecarui otel prezinta urmatoarea semnificatie : O - otel carbon, L - laminat, C - de calitate,
60 - continutul in carbon in sutimi de procent adica, 0,6% C. Compozitia chimica a acestor oteluri
variaza in urmatoarele limite conform tabelul 2.2.2
Tabelul 2.2.2
Marca otel
C60
(OLC60)

C
0.57...0.65

Mn
0.50...0.80

Si
0.17...0.37

Compozitia chimica
Cr
Ni
---

Mo
--

Alte elemente
--

In tabelul 2.2.3. Vor fi prezentate proprietatile fizico-mecanice ale materialului piesei.

Tabelul 2.2.3

Marca
otel

Duritate
Brinell,
HB

Tratame
nt termic

Caracteristici mecanice minime

Limita Rezistenta Alungir Gatuir Rezilient
de
de
ea la
ela
a
curgere tractiune
rupere rupere KCU J/
N/
la rupere
%
%
cm 2
2
N/ mm

mm2

C60

241

N/CR

400/570
4

700/830-

14/11

30

980

c. Masa reperului
n desenul de executie se indica masa reperului de 0,320 kg n neconcordan cu
valoarea care se obtine conform programului Inventor, aceasta fiind de 0,511 kg (fig. 2.3)

Fig. 2.3

d. Clasa de piese
Reperul poate fi ncadrat n clasa pieselor tip DISC.

2.3 Funciile produsului, ale reperului i suprafeelor

Solicitri n timpul funcionrii
5

Solicitrile principale asupra reperului sunt:

mecanice (traciune-compresiune, forfecare, ncovoiere, torsiune etc.);

termice (variaii de temperatur, dilatri etc.);

chimice (coroziune etc.)

2.4Tehnologicitatea construciei reperului

Tehnologicitatea este nsuirea construciei piesei prin care aceasta, fiind eficienta i
sigur n exploatare, se poate realize la volumul de produce stabilit, cu consum de munc i
material minim, deci i cu costuri sczute.
Minimalizarea importanei tehnologicitii, ignorarea rolului ei de nsuire de baz a
construciei piesei, poate duce la mrirea substanial a volumului de munc i a consumului
de material necesar fabricrii ei i, in consecin, la cresterea cheltuielilor pentru fabricarea
acesteia.
Aprecierea tehnologicitaii construciei piesei se face cu ajutorul unor indici
tehnico-economici absolui sau relativi cum sunt:
a. materialul piesei-este OLC 60
b. masa piesei m este 0,511 [kg]
c. gradul de utilizare al materialului :
= m/mc unde:

d.

volumul de munc necesar pentru fabricarea piesei :

n
T= Tni unde:
i1

e.

m-masa piesei finite

mc-masa materialului consumat pentru fabricarea piesei

Tni = norma tehnic de timp corespunztoare operaiei i;

n = numarul de operaii;

costul piesei c (lei/buc.) se va vedea la capitolul 5

f. gradul de unificare, a diferitelor elemente

constructive ale piesei, definit prin relaia:

 t=

ltd

unde :

lt,d = numr de tipodimensiuni

diferite;
lt = numrul total de elemente de tipul
constructiv;

Astfel, n cazul de fa se deosebesc urmatoarele tipuri de elemente constructive:

a) guri (cilindrice):
- ase guri 6,5

t 1=

ltd 1
= =0,16

b) teituri :
- o teitura de 0,5 x 45
- trei teituri de 1 x 45
- o teitura de 0,2 x 45

t 2=

ltd 53
=
=0,4

c) adncituri :
- ase adncituri
ltd 1
t 3=
= =0,16

6
d) canale frezate :
- ase canale 12,5 * 8
ltd 1
t 4=
= =0,16

6
e) canale stunjite exterior :
-un canal strunjit exterior 3,1 * 62/ 57,4
t 5=

ltd 1
= =1

f) canale strunjute interior :

-un canal strunjit interior 4 * 35
t 6=

ltd 1
= =1

1
7

Gradul mediu de unificare constructiv e , se calculeaz cu relaia ;

e=

t 1+ t 2 1+0,4
=
=0,7
2
2

g. Condiii de tehnologicitate impuse de procedeele tehnologice

Condiiile de tehnologicitate impuse de procedeele tehnologice de fabricare sunt
prezentate in tabelul 2.3.1
Tabelul 2.3.1
Nr
crt.
1

Reguli de baza

Respecta/Nu respecta

Adoptarea de forme cat mai simple,fie

plane,fie de revolutie,care sunt usor de
prelucrat si masurat
Limitarea prelucrarilor prin aschiere la
minimum necesar,deoarece acestea
reprezinta pierderi de materiale si consum de
manopera.Astfel, suprafetele care nu sunt
supuse,prin piesele adiacente,actiunii
saricnilor pot ramane neprelucrate.Pentru
suprafetele in contact este suficienta o
prelucrare de degrosare sau de semifinisare
in cazul in care nu exista miscare relativa a
pieselor si o prelucrare de finisare in cazul
existentei miscarii relative, a solicitarilor sau
a altor conditii de indeplinit
Forma pieselor trebuie sa corespunda
conditilor specifice ale procedeului de
prelucrare adoptat.
Forma pieselor trebuie sa asigure o
prelucrare economica iar procedeul de
prelucrare preconizat la proiectare sa poata fi
inlocuit,eventual cu un alt procedeu.Zonele
care sunt greu accesibile si la care scula nu

Respecta

Respecta

Respecta

Respecta

10

poate ajunge usor trebuie evitate

Asigurarea posibilitatii de asezare a piesei si
a stabilitatii pe masina acesteia.Astfel,in
limita posibilitatilor,suprafetele de prelucrat
trebuie sa fie paralele cu suprafata de
asezare.Dispozitivele de prelucrarea
necesare pentru piesele cu forma
complicatacare nu permit o asezare direc pe
masina scumpest executia.
Forma piesei trebuie sa asigure posibilitatea
fixarii sigure si comode a acesteia in vederea
prelucrarii.
Asigurarea posibilitatii de strangere
suficiente a piesei pe masina-unealta sau in
dispozitivul de prelucrare,in scopul preluarii
fortelor de aschiere
Forma piesei trebuie sa permita executarea a
cat mai multor operatii dintr-o singura
strangere a piesei.Acest fapt asigura
economie de timp si precizie mai mare a
piesei.
Prelucrarea sa se faca,pe cat posibil,numai
cu scule normalizate,deoarece sculele
speciale sunt costisitoare
Forma piesei trebuie sa permita accesul
sculei aschietoarea in zona de prelucrat,care
sa fie prevazuta cu degajarile necesare,astfel
incat scula sa prelucreze intreaga suprafata
fara inconveniete.

Respecta

Respecta

Respecta

Respecta

Respecta

Respecta

Concordanta dintre caracteristicile constructive prescrise si cele impuse de rolul

functional/tehnologic.
Gradul de concordanta dintre caracteristicile constructive
impuse de rolul functional/tehnologic,
c =

Cc

prescrisesi cele

este:

Cc
Ct

Unde:

C c -este numarul caracteristicilor constructive prescrise care sunt in concordanta cu

cele impuse de cerintele functional-tehnologice
Ct - este numarul total de caracteristici constructive prescrie.
9

Analiza caracteristicilor prescrie produsului si reperului considerat prin proiectul

initial a reliefat ca j caracteristici prescrise reperului sunt in concordanta cu cele impuse de
=1
cerintele functional-tehnologice c

3. SEMIFABRICARE I PRELUCRRI PRIVIND REPERUL

3.1 Semifabricare
Alegerea metodei optime de obinere a semifabricatelor este condiionat de
urmtoarele elemente importante :
- obinerea unor piese de bun calitate, compacte, cu proprieti fizice, mecanice i
chimice superioare;
- s asigure lsarea unor adaosuri minime de prelucrare, precum i micorarea
consumului specific de materii prime i auxiliare;
- posibilitatea realizrii unei nalte productiviti;
- s asigure condiii favorabile de munc i respectarea normelor de securitatea a muncii.
Referitor la semifabricat trebuie precizate urmtoarele aspecte:
- metoda i procedeul de elaboare
- poziia de elaborare
- forma i dimensiunile semifabricatului i precizia acestuia
- adaosurile de prelucrare totale
Factorii care determin alegerea metodei i a procedeului de elaborare a
semifabricatului sunt:
- materialul impus piesei (C60);
- forma i dimensiunile piesei ;
- dimensiunile (conform desenului de execuie);
- tipul produciei;
- precizia necesar;
- costul prelucrrilor mecanice;
- utilajele existente sau posibile de prelucrat;
Avand in vedere considerentele de mai sus, se adopt urmatoarea varianta tehnico
acceptabila de semifabricare: forjarea in matrita (tabelul 3.1.1)

Tabelul 3.1.1

Metoda
de obt.

Proced
eul din
cadrul
metod
ei

Dimensiu
nea

Greuta
tea

10

Comeplixt
atea
formei

Clasa
de
preciz
ie sau
abate
rile

Rugozita
tea

Materi
alul

Car
er
pro
ti

Deforma
re la
cald

Matritar
e la
masini
de
forjat
orizonta
le

Grosimea
peretilor:
2,5 mm

De
obicei
pana la
100 kg

Limitata de
posibilitate
a
confectiona
rii matritei

Clasa I

Rugoasa
12,5...50

Oteluri
carbon
si oteluri
aliate.

Laminar
e

Calitatea oelului utilizat grupa M1, deoarece C60 are un coninut de carbon mai
mic de 0,65 %.
Varianta I: Deformare plastic la cald
n tabelul 3.1.2 sunt prezentate adaosurile de pelucrare pentru piese matriate n
clasa I de precizie (STAS 7670-83), calitatea de oel M1:
Tab. 3.1.2

Masa
piesei,
kg
0,4
0,63

Factor de
coplexitat
e

S1, S2
S3, S4

Lungime, latime, grosime, inaltime

[ mm ]
>50
120

>120
>180
...180
...260
Clasa de precizie de prelucrare : Mijlocie
1,3
1,4
1,5
1,6
1,5
1,6
1,7
1,8

50

Not. Complexitatea de form a piesei matriate se determin cu ajutorul relaiei

S=

mp
md , unde mp este masa piesei matriate, iar md este masa corpului

geometric format cu dimensiunile maxime ale piesei (prisma sau cilindrul

adiacent cu excepia arborilor cu flan fig. 3.1).

Se deosebesc patru grupe:

S1 dac S=0,0631
11

De s
si
ma

S2 dac S=0,320,63
S3 dac S=0,160,32
S4 dac S=0.0,16

Fig. 3.1

Fig. 3.1.2

n cazul reperului CAPAC mp=0,511 (fig. 3.1) kg, md=1,144 (fig.3.2),

12

S=

2,212
=0,44
1,144

deci reperul face parte din grupa S2.

Valorile de racordare la matriare informative (STAS 7670-83) sunt prezentate in

tabelul 3.1.3:
Tabelul 3.1.3
nlimea
considerat
Peste

Pana

la
25
40
Valorile inclinatiilor de

Raze
interioare, r
[mm]

Raze exterioare, R
[mm]
Clasa I de matriare

25
2
4
40
3
6
63
4
10
matritare sunt prezentate in tabelul 3.3:
Tabelul 3.1.4

Tipul utilajului de
matritat
Presa

Suprafete interioare
Unghi [ ]
1o

Suprafete exterioare
Unghi [ ]
3 ( in matrita )

Abateri limit pentru lungimi, limi i nlimi (diametre pentru piese

matriate n clasa de matriare I (STAS 7670-83)) sunt prezentate n tabelul 3.1.5:

Tabelul 3.1.5
Plan
de
separa
ie
simetric

Mas
a
pies
ei
0,51
1

Calit
.
de
oel

Factor de
complexi
t.
al formei

M1

S2

Dimensiune, mm
<50

>50
<120

>120
<180

>180
<260

+0,6
-0,3

+0,7
-0,3

+0,7
-0,3

+0,7
-0,4

13

Dezaxarea in planul de separatie : max 1,1.

Fig. 3.1.3 Semifabricat obinut prin matriare

Recomandari privind stabilirea pozitiei piesei si a suprafetelor de

separatie la semifabricatele forjate in matrita.
1. Piesa matritata sa poata fi scoasa usor din locasul matritei.In acest scop se va cauta
ca suprafata de separatie sa fie aleasa astfel ca adanciturile sau nervurile sa se gaseasca in
directia inchiderii matritelor.
2. Umplerea locasului matritei sa aiba loc,pe cat posibil,prin refulare.Pentru a fi
satisfacuta aceasta conditie se poate adopa,ca regula generala,conditia ca suprafata de
separatie sa treaca prin sectiunea piesei care are dimensiunile de gabarit cele mai mari.
3. Pozitia suprafetei de separatie trebuia aleasa in asa fel,fata de inaltimea piesei,incat
pierderile de material datorita inclinatiilor de matritare sa fie minime.Pe baza acestei cerinte
rezulta ca pierderile de material vor fi minime daca suprafata de separatie se prevede la
mijocul inaltimii piesei.
Suprafata de separatie poate fi aleasa si in alte pozitii decat cele recomandate mai sus
daca prin aceasta se poate obtine o matrita mai simpla,reducerea numarului de locasuri de
matritare,o bavura mai mica sau chiar eliminarea ei,o centrare mai buna in stantele de
debavurat,un control mai bun al deplasarii semimatritelor in planul de separatie etc.

14

Var. II: Laminare (eav)

Pentru a determina lungimea semifabricatelor se va tine cont de valorile
indicate in tabelul 3.1.6 iar diametrele se vor alege din tabelele prezentate in
continuare sau din standardele de semifabricare laminate.
Otel laminat pentru
Otel rotund calibrat
automate
Diametrul
Adaosul de prelucrare pe diamentru, in mm, pentru raportul dintre lungime
arborelui,mm
si diametru
8
8-12
12-20
8
8-12
12-20
8
8-12
12-20
20
2
3
4
1,5
2
3
0,8
1,5
2
2045
3
5
6
2
3
4
1,5
2
3
4580
5
7
10
3
5
7
2
3
4
Tabelul 3.1.6 Adaosuri de prelucrare totale pentru piese prelucrate din bare
rotunde, laminate sau trase (pentru bare indreptate)
Otel laminat la cald

Grosimea
semifabricat
ului
(diamentrul,
latura), mm

0
Pana la 20
Peste 20 la
30
peste 30 la
50
Peste 50 la
60
Peste 60 la
70
Peste 70 la
100
Peste 100 la
150

Latimea taieturii B, in mm, la taierea :

La
fierastr
au
alterna
tiv
1
2

Adaosul Ap,
pentru
prelucrarea
capatului,
mm

La
fierastr
au
circular

Cu
cutit
pe
strung

Cu
freza
fierastr
au

Cu disc
abraziv

2
4

3
3

4
3

5
2

6
2

4,5

2,5

Tabelul 3.1.7 Adaosuri de prelucrare la debitarea semifabricatului din bare

15

La debitarea din bara pe strung: Ln= n(

l0

+ 2Ap+ B) +lp unde lp este

lungimea restului de material, necesara pentru prinderea barei in

mandrina(universal) la taierea ultimului semifabricat lp=30 40 mm, pentru
prinderea in underval; lp=20-90 mm pentru prinderea in bucsa elastic a
strungului automat.
Pentru trei lungimi standardizate de bara(1000mm,2000mm,3000mm)
vom determina lungimea barei care va produce cele mai putine deseuri.

Ln=n ( l 0 +2 Ap+ B ) +l p
Ln=1000 mm

1000=n ( 25,5+22,5+6 )+30

si n=26,50 mm

Ln=2000 mm

2000=n ( 25,5+ 22,5+6 )+ 30 si n=53,82 mm

Ln=3000 mm

3000=n ( 25,5+ 22,5+6 )+ 30 si n=81,14 mm

Se va constata ca din bara de lungime de 3000 mm se vor obtine cele mai
putine deseuri.

Caracteristicile specifice i caracteristicile

prezentate n tab. 3.1.8, fig. 3.1.4.

prescrise

semifabricatului

sunt

Tab. 3.1.8
Diametrul
exterior
[mm]
95

Grosimea peretelui [mm]

36
Masa liniar [kg]
260,89

Observaii:
1. Masa liniar este calculat cu formula:
M=0,0246615*g(De-g)
unde:
-

g este grosimea peretului, n mm;

De este diametrul exterior, n mm;
Densitatea oelului se consider 7,85 kg/dm3.

16

Fig. 3.1.4
Lungimea de livrare pentru acest tip de teav laminat la rece este de
3000 mm (STAS 8726-90), care este o lungime de fabricaie.
Astfel s-a ales urmtorul tip de eava laminat la rece:
eav LR A 95x36x3000 STAS 8726-90/C60 (eav laminat la rece, clasa de
execuie A, cu diametrul exterior de 95 mm i grosimea peretului de 36 mm, din
marca de oel C60, livrat la lungimi fixe de 3000 mm)
Abaterile limit la diametrul exterior:
Abaterile la diametrul exterior al evilor sunt prezentate n tab. 3.1.9:
Tab. 3.1.9
Diametrul exterior
[mm]
30
>30...50
>50

Abateri limit pentru

Clasa de execuie A
Clasa de execuie B
0,30 mm
0,15 mm
0,40 mm
0,20 mm
0,80 %
0,50%

Abaterile limit la grosimea peretelui:

Abaterile la grosimea peretelui al evilor sunt prezentate n tab. 3.2.1:
17

Tab. 3.2.1
Grosimea peretelui
[mm]
1,5
>1,5

Abateri limit pentru

Clasa de execuie A
Clasa de execuie B
0,12 mm
Prin acord ntre pri
0,10 %

Abateri la lungime
Abaterile la lungime sunt prezentate n tab. 3.2.2:
Tab. 3.2.2
Lungimi
fixe
multiple (pentru lungimea multipl total )

Abateri limit
[mm]
+100
0

3.2 Prelucrari
Pentru fiecare suprafaa a reperului Capac se stabilesc pe baza de considerente tehnicoeconomice(Caracteristicile geometrice forma, dimensiunile, poziia prescrise suprafeelor,
materialul prescris C60, programa de producie 5000 buc/an); diferite variante tehnic

4. Procese tehnologice de referinta

4.1 Principiile generale care stau la baza proiectarii proceselor tehnologice
n scopul stabilirii succesiunii operaiilor de prelucrare trebuie respectate urmtoarele
principia [9]; [13] :
-

n prima operaie, cel mult n a doua se recomand prelucrarea suprafeelor care vor servi
ca baze tehnologice pentru operaiile urmtoare;

dac piesa finit conine i suprafee neprelucrate, fr rol funcional, atunci se recomand
ca n prima operaie, cnd se prelucreaz bazele tehnologice, s fie folosite la orientarea
piesei acele suprafee care rmn neprelucrate;

suprafeele care conin eventuale defecte provenite din semifabricare se vor prelucra n
18

primele operaii, imediat dup prelucrarea bazelor tehnologice;

-

bazele tehnologice care se prelucreaz la nceputul procesului tehnologic s fie, pe ct

posibil, i baze de cotare principale;
-

n prima parte a procesului tehnologic se fac prelucrrile de degroare, iar n a doua

parte

- prelucrrile de finisare, pentru a asigura precizia necesar a piesei i utilizarea

raional a mainilor-unelte de precizie diferite;
-

la piesele de dimensiuni mari i foarte mari se introduce o operaie de tratament termic de

detensionare dup prelucrrile de degroare;

operaia de tratament termic de durificare, acolo unde este cazul, se introduce naintea
operaiilor de rectificare cu corpuri abrazive i a operaiilor de netezire;

dac n timpul prelucrrii piesei se modific rigiditatea acesteia, se recomand ca n prima

parte a procesului tehnologic s se execute operaiile care nu modific prea mult rigiditatea
piesei;

n cazul pieselor cu mai multe dimensiuni tolerate se va avea n vedere ca ordinea

operaiilor s fie invers gradului de precizie;

executarea gurilor, canalelor de pan, canelurilor, filetelor se recomand a se efectua ctre

sfritul procesului tehnologic, n scopul evitrii deteriorrii acestora n timpul
transportului;
- succesiunea prelucrrilor trebuie s asigure un timp efectiv minim;

se recomand s se utilizeze ct mai puine baze tehnologice pentru a reduce numrul de

prinderi - desprinderi i a reduce erorile de poziionare; ideal este s se pstreze, dac este
posibil, aceleai baze tehnologice unice pe tot parcursul tehnologiei;

suprafeele cu rugozitate mic i precizie ridicat se finiseaz n ultimile operaii

pentru a evita deteriorarea lor n cursul altor prelucrri sau al transportului;

suprafeele pentru care se impun condiii de precizie a poziiei reciproce

(concentricitate, perpendicularitate) se prelucreaz n aceeai prindere;

n cazul prelucrrii pe linii tehnologice n flux, volumul de prelucrri afectat fiecrei

operaii trebuie corelat cu ritmul mediu al liniei.
4.2 Tehnologia tip pentru fabricarea discurilor:
1. Prelucrarea de degroare a suprafeei interioare i a unei sufrafee cilindrice exterioare,
pentru a fi folosite ca baze tehnologice ;
2. Prelucrarea celeilalte suprafee frontale i a suprafeelor cilindrice interioare i
exterioare (dac este cazul) ;
3. Prelucrarea suprafeelor profilate ;
19

4.
5.
6.
7.
8.

Prelucrarea de finisare a suprafeelor cilindrice interioare principale ;

Prelucrarea de finisare a suprafeelor cilindrice exterioare principale ;
Executarea operaiilor secundare ( guriri ,filetri etc) ;
Tratament termic (dac este cazul) ;
Prelucrrile de netezire la suprafeele cilindrice interioare i exterioare , de precizie
ridicat ;
9. Prelucrrile de netezire la suprafeele profilate de precizie ridicat;
10. Control final.

5. Structura simplificat a proceselor tehnologice

n urma gruprii prelucrrilor necesare si a operaiilor principale se
prezint structura simplificat a procesului tehnologic PT1 in tabelul 5.1 i
structura simplificat a procesului tehnologic PT2 in tabelul 5.2
Tab.5.1. PT1 ( Concentrarea Operaiilor )
Nr. de
ordine
i
denum

Utilajul
Schia simplificat a operaiei

irea

i SDVurile

opera
iei
00.
Matri
are

Main
de forjat
orizontal

20

21

Strung
CNC
Cuite
de
strung
10.
Strunji
re I

Universal
hidraulic
cu trei
bacuri
ubler
Micromet
ru
Raportor
Etalon Ra

22

Strung
CNC
Cuite
de
strung
Universal
hidraulic
cu trei
bacuri

20.
Strunji
re II

ubler
Micromet
ru
Raportor
Etalon Ra

23

Centru
de frezat
Dispoziti
v special

30.
Frezar
eI

Frez
cilindrofrontal
ubler
Raportor

24

Masina
de frezat
Dispoziti
v special
40.
Frezar
e II

Frez
cilindrofrontal
ubler
Calibru TNT

25

Main
de gurit
50.
Gurir
e
Adnci
re
conic

60.
Tratam
ent
termic

Burghiu
Adncito
r conic
ubler
Calibru TNT
Raportor

Clire revenire la 30 - 35 HRC

26

Mai
n
de
recti
ficat
Disp
oziti
v
speci
al

70.
Recti
ficare
cilind
ric I

Piatr
de
recti
ficat
ubl
er
Etalo
n Ra

27

Mai
n
de
recti
ficat
Disp
oziti
v
speci
al

80.
Recti
ficare
cilind
ric II

Piatr
de
recti
ficat
ubl
er
Etalo
n Ra
90. Inspecie final
100. Transport. Ambalare. Depozitare

Tab.5.2. PT2 ( Diferenierea Operaiilor )

Nr. de
ordin

Utilaju

e i
denu

Schia simplificat a operaiei

mirea

l i
SDVurile

opera
iei
00.
Lami
nare

Lamin
or

28

Fieras
trau
circula
r F.C.
200

10
.

Panza
circula
r de
fierast
rau

Debit
are

Subler

29

Strung
Norma
l SN
250
Cuite
de
strung

20.
Strun
jire I

Univer
sal
hidrau
lic cu
trei
bacuri
ubler

30

Strung
Norma
l SN
250
Cuite
de
strung
30.
Strun
jire II

Univer
sal
hidrau
lic cu
trei
bacuri
ubler
Raport
or

31

Strung
Norma
l SN
250
Cuite
de
strung
Univer
sal
hidrau
lic cu
trei
bacuri

40.
Strun
jire
III

ubler
Micro
metru
Raport
or
Etalon
Ra

32

Strung
Norma
l SN
250
Cuite
de
strung
Univer
sal
hidrau
lic cu
trei
bacuri

50.
Strun
jire
IV

ubler
Micro
metru
Raport
or
Etalon
Ra

33

Main
de
frezat
FU 1
Dispoz
itiv
specia
l
60.
Freza
re I

Frez
cilindr
ofrontal

(deget
)
ubler
Raport
or

34

Main
de
frezat
FU 1
Dispoz
itiv
specia
l
70.
Freza
re II

Frez
cilindr
ofrontal

(deget
)
ubler
Raport
or

35

Main
de
gurit
Dispoz
itiv de
gurit
DG 01

80.G
urire
Adn
cire
conic

Burghi
u
Adnci
tor
conic
ubler
Calibr
u T-NT
Raport
or

90.
Trata
ment
termi
c

Clire revenire la 30 - 35 HRC

36

Main
de
rectifi
cat
Dispoz
itiv
specia
l

100.
Recti
ficare
cilind
ric

Piatr
de
rectifi
cat
ubler
Etalon
Ra

37

Main
de
rectifi
cat
Dispoz
itiv
specia
l

110.
Recti
ficare
cilind
ric II

Piatr
de
rectifi
cat
ubler
Etalon
Ra

120. Inspecie final

130. Transport. Ambalare. Depozitare

6. Structura detaliat a proceselor tehnologice

6.1. Numrul de ordine i denumirea operaiei, fazele, schia operaiei
cu schemele de orientare i fixare
Tab. 6.1. Procesul tehnologic I (PT I)
Nr. de

Utilaju

ordine i
denumir

Schia simplificat a operaiei

ea

l i
SDVurile

operaiei
00.
Matriare

Main
de
forjat
orizon
tal

38

39

10.
Strunjire
I
a)
Prindere
semifabri
cat
20.1.
Strunjire
frontal
de
degroare
la cota de
25,5-0,2
mm
20.2.
Strunjire
exterioar
de
degroare
la cota de

Strun
g
Quick
Turn
Smart
200
Mazak
Cuit
e de
strung
Univer
sal
hidrau
lic cu
trei
bacuri
ubler
Micro
metru
Rapor
tor
Etalon
Ra

+0,072 mm
90e9
0,159
20.3.
Strunjire
exterioar
de
degroare
la cota de
+0

82,550,1
mm
20.4.
Strunjire
interioar
de
degroare
la cota de

+0,02 mm
28,7
0,02
20.5.
Strunjire
interioar
de
degroare
la cota de
40

+0,039
400 mm

20.6.
Strunjire
de
degroare
canal
+0
35 0,1
mm

20.7.
Strunjire
exterioar
de finisare
+0,072
90e90,159
mm

20.8.
Strunjire
interioar
de finisare
+0,02
28,70,02
mm

20.9.
Strunjire
interioar
de finisare
la cota de
+0,039
400
mm

20.10.
Strunjire
de finisare
canal
+0
+0,1
350,1
x 40
mm

b)
Desprind
ere pies

20.
Strunjire
II
a)
Prindere
41

semifabri
cat
30.1.
Strunjire
frontal
de
degroare
la cota de
26.9 mm
30.2.
Strunjire
exterioar
de
degroare
la cota de

Strun
g
Quick
Turn
Smart
200
Mazak
Cuit
e de
strung
Univer
sal
hidrau
lic cu
trei
bacuri

mm
62
x
11-0,1
30.3.
Strunjire
frontal
de
degroare
la cota de
11-0,1 mm
30.4.
Strunjire
exterioar
de
degroare
la cota de

ubler
Micro
metru
Rapor
tor
Etalon
Ra

0,03
62 f 80,076 mm

30.5.
Strunjire
de
degroare
canal

57,4 h11
0,19 mm
+0

30.6.
Strunjire
interioar
de
degroare

58+00,2mm
42

30.7.
Strunjire
interioar
de
degroare

53,5+0,2
0 mm
30.8.
Strunjire
exterioar
de finisare

62 f 80,03
0,076 mm
30.9.
Strunjire
de finisare
canal
+0
+0,2
57,4 h110,19
x 3,10

b)
Desprind
ere
pies
30.

Main
de
frezat
FU1

Frezare I
a)
Prindere

Dispoz
itiv
specia
l

semifabri
cat
40.1.
Frezare de

Frez
cilindr
ofronta
l

degoare
canal
5x2,5
b)
Indexare

ubler
Rapor
tor

la 70

40.2.
Frezare de
degoare
canal

43

5x2,5
c)desprin
dere
pies

Main
de
frezat
FU1

40.
Frezare II
a)
Prindere

Dispoz
itiv
specia
l

semifabri
cat
40.1.
Frezare de

Frez
cilindr
ofronta
l

degroare
canal
12,5x8+0,1
mm
b)
Desprind
ere pies

ubler
Rapor
tor

44

50.Gurir
e
Adncire
conic
a)
Prindere
semifabri
cat
50.1.

Main
de
gurit
Dispoz
itiv de
gurit
DG 01

Gurire 6
guri

Burghi
u
Adnc
itor
conic

6,5x3
50.2.
Adncire
conic 6

ubler
Calibr
u T-NT
Rapor
tor

guri
3x45o
b)
Desprind
ere pies
60.
Tratamen
t termic
70.
Rectifica
re
cilindric
I

Clire revenire la 30-35 HRC

Main
de
rectifi
cat
Dispoz
itiv
specia
l
Piatr
de
rectifi
cat
ubler
Etalon
Ra

45

Main
de
rectifi
cat
Dispoz
itiv
specia
l

80.
Rectifica
re
cilindric
II

Piatr
de
rectifi
cat
ubler
Etalon
Ra
90. Inspecie final
100. Transport. Ambalare. Depozitare

46

6.3. Utilaje i SDV-uri

Utilajele pentru PT I sunt prezentate mai jos.
Tab. 6.3. Strung Quick Turn Smart 200 Mazak
CARACTERISTICA

UM

QTS 200

Universal

mm

210

Diametrul maxim al piesei de prelucrat

mm

660

Diametrul de rotire peste sanie

mm

353

Diametrul maxim de prelucrare

mm

350

Diametrul maxim prelucrare bar

mm

65* (1)

Lungimea maximde prelucrare

mm

541

Gama de turaii

rpm

35 ~ 5000

Timp de accelerare

sec

3,3

Alezajul arborelui principal

mm

76

Puterea motorului pt. regim de 30 min/cont.

kW

15/11

Cuplu maxim la arborele principal

Nm

233

Numr de scule n turel/scule rotative

buc

12

Mrimea sculei:

strunjire

strunjire interioar

mm

- 25
- 40

Timp de indexare cu o poziie

sec

0.17

Cursa pe axa X

mm

195

Cursa pe axa Z

mm

560

mm/min

0 ~ 8000

m/min

30/33

mm

565

CAPACITATE DE PRELUCRARE

ARBORELE PRINCIPAL

TURELA

CURSE

AVANSURI
Viteza de avans axele X/Z
DEPLASRI RAPIDE
Viteza deplasrii rapide pe axele: - X/Z
PINOLA
Cursa ppuii mobile

47

Vrf pinol

CM

Fora max

kgf

500

Puterea motorului pompei

180

Capacitatea rezervorului pt lichid rcire

180

kVA

29,1/23,3

UNITATEA DE RCIRE

INSTALARE
Putere max. absorbit (30 min./continu)
Sursa pneumatic

105l/min cu 5 bar

Tab. 6.4. Main de frezat universal FU1

Nr.
crt.

1.

Tipul
masin
ii

FU 1

Caracteristi
ci
principale

Turatia axului
principal, rot/min

S = 1250 x
325
L = 400
P = 7,5 kW

30; 37,5;47,5;
60;75; 95; 118;
150;190; 235;
300; 375; 475;
600; 750; 950;
180; 1500.

Avansul mesei, mm/min

longitudian transvers
vertical
al
al
19; 23,5;
30; 37,5;
60; 75; 95;
Ca
Ca
118; 150;
avansul
avansul
190;235;30 longitudin longitudin
0;
al
al
375;475;60
0; 750;950;

Tab. 6.5. Main de gurit G40

Masina de gaurit
Caractersitici
Diametrul maxim de gaurire in otel 50-60
daN/mm^2
Adancimea maxima de gaurire , in mm
Cursa maxima a carcasei pe coloana , mm
Conul axului principal, Morse
Distanta dintre axul principal si coloana ,
mm

G40
40
280
355
5
390

Distanta maxima dintre capatul arborelui

principal si suprafata de lucru a mesei , mm

730

Suprafata utila a mesei , mm

500x630
48

Numarul canalelor T din masa si

dimensiunea acestora

2 canale paralele T14 STAS 1385-69

Puterea motorului principal, KW

Masa masinii, kg

31,5; 45; 63; 90; 125; 170; 250; 350; 495;

700; 980; 1400;
0,11; 0,15; 0,21; 0,30; 0,43; 0,61; 0,86;
1,21; 1,72;
4
1500

Dimensiunile de gabarit:
-lungime, mm
-latime, mm
-inaltime ,mm

1604
770
2984

Gama de turatii , rot/min

Gama de avansuri, mm/rot

Tab. 6.6. Main de rectificat

Denumirea

Unitatea

Caracteristicile
tehnice principale
- distanta dintre vrfuri
- naltimea

Masina de
rectificat
interior si
exterior
W.M.W 450

vrfurilor
- nclinatia mesei
- diametrul pietrei
exterior
- latimea pietrei

Valoare

de

450

masura
mm

85

mm

0o - 9 o

300

mm

40
Puterea motorului electric
- piesa
0,9
- piatra exterior
3,2
- piatra interior
1,5
Turatii
- piesa
62,5 125
- piatra exterior
2040
- piatra interior
11000

Utilajele pentru PT II sunt prezentate mai jos.

49

mm
kW
kW
kW
rot/min
rot/min
rot/min

Tab. 6.7. Strung normal SN250

Tipul
masinii

Caracteri
stici
principal
e

Turatia
arborelului
principal
[rot/min]

Avansul mesei [mm/min]

Longitudinal

Transversal
0,012
0,020
0,030
0,048
0,084
0,144
0,240
0,384

0,015 0,018
0,021 0,024
h=250
0,04 0,05 0,06 0,07 0,08
0,036 0,042
63 90 125 180
mm
0,10 0,12 0,14 0,16 0,20
0,060 0,082
250 355 500 710
SN 250
L=500
0,24 0,28 0,32 0,40 0,46
0,096 0,120
1000 1410 1910
mm
0,56 0,64 0,80 0,96 1,12
0,168 0,192
2800
P=2,2 kW
1,28 1,60 1,92 2,24
0,288 0,336
0,480 0,516
0,672
Pentru celelalte operaii din cadrul procesului tehnologic II utilajele sunt aceleai
ca la procesul tehnologic I.

50