Procesarea digitala a semnalelor

Digital Signal Processing (DSP) este un subdomeniu al prelucrrii de semnal, aparut in urma dezvoltrii
tehnologiilor VLSI care au permis calculul numeric n timp real. DSP implic discretizarea semnalelor n
timp (eantionare) i n amplitudine (cuantificare) i are la baza teoria semnalelor si a sistemelor in timp
discret. Procesarea semnalelor poate fi efectuata prin folosirea procesoarelor de uz general, ASIC, FPGA
sau procesoare specializate (procesoare DSP).
Avantaje ale prelucrarii de semnal numerice fata de cea analogica:

flexibilitate datorita operatiilor DSP programabile

memorarea fidela a semnalelor

posibilitatea compresiei datelor

prelucrare off-line

controlul exactitatii

capacitate mare de prelucrare a datelor din medii complexe

posibilitatea codificarii datelor

detectia/corectia erorilor de transmisie

Dezavantaje principale ale prelucrarii de semnal numerice:

Viteza convertorului A/D si a procesoarelor de semnal

Efectul lungimii finite a cuvantului de date

Scopul procesarii digitale a semnalelor este in general masurarea, filtrarea si/sau compresia semnalelor
analogice. Acest proces presupune convertirea semnalelor de intrare din forma analogica in forma
digitala prin intermediul unui convertor analog-digital (ADC), acesta transformand semnalul analogic intr-o
secventa de valori discrete (esantioane) ce urmeaza a fi prelucrate de procesor printr-un algoritm
corespunzator. Rezultatul calculelor va reprezenta esantioanele semnalului prelucrat. Cel mai adesea,
semnalul de iesire trebuie sa fie tot unul analogic, necesitand astfel un convertor digital-analog (DAC) 1.

Filtre digitale

n prelucrarea semnalelor, filtrele sunt folosite pentru inlturarea prtilor nedorite dintr-un semnal (de
exemplu zgomotul) sau pentru extragerea prilor utile ale semnalului (componente aflate ntr-o anumita
plaj de frecven). Astfel, un filtru digital este un sistem care aplica un anumit algoritm asupra unui
semnal esantionat pentru a reduce partial sau total anumite componente ale sale.

Un filtru digital are in general urmatoarea arhitectura:

Filtrele digitale pot fi mprite n dou clase, filtre cu rspuns finit la impuls FIR (Finite Impulse
Response) i filtre cu rspuns infinit la impulsIIR (Infinite Impulse Response). Acestea, la randul lor pot
fi de tip tece jos, trece sus, trece banda sau stop banda.
Diferitele filtre sunt de obicei definite prin raspunsul in frecventa la semnalul de intrare. Raspunsul unui
filtru este caracterizat in principal prin banda de trecere, frecventa de taiere, banda de tranzitie, banda de
blocare, raportul de atenuare. Banda de trecere este plaja de frecvente pentru care filtrul are efect de
amplificare. Componentele semnalului aflate in banda de blocare sunt atenuate. Banda de tranzitie
reprezinta intervalul de frecvente dintre banda de trecere si cea de blocare, componentele semnalului
aflate in acest interval vor fi atenuate, dar nu eliminate complet. Raportul de atenuare este logaritmul
raportului dintre amplificarea in banda de blocaj si amplificarea in banda de trecere. In figura este
prezentata caracteristica de frecventa a unui filtru trece jos:

p - frecventa de sfarsit pentru banda de trecere

s - frecventa de inceput pentru banda de blocare

As - atenuarea in banda de blocare

Caracteristicile de frecventa pentru filtrele trece sus (a), stop banda (b) si trece banda (c):

FIR
In cazul filtrelor de tipul FIR, iesirea curenta yn se calculeaza doar pe baza esantionului curent si a unui
numar de esantioane precedente (xn,xn-1xn-2...). Filtrele FIR sunt numite si filtre nerecursive. Termenul
de Finite Impulse Response se refera la raspunsul filtrului la un impuls singular aplicat la intrare, in acest
caz iesirea revenind la zero dupa un numar finit de esantioane. [3] [4]

Ecuatia generala a filtrelor nerecursive:

y[n] - iesirea curenta

a[] - vectorul de coeficienti

x[] - vectorul de esantioane ale semnalului de intrare

IIR
In cazul filtrelor de tipul FIR,(filtre recursive) iesirea curenta y n se calculeaza pe baza esantioanelor
semnalului de intrare (xn,xn-1xn-2...), cat a unui numar de valori de iesire precedente (y n-1,yn-2,...). Pentru
filtrele IIR rspunsul la impuls este de durat infinit. [4]

Ecuatia generala a filtrelor recursive:

y[n] - iesirea curenta

a[], b[] - vectorii de coeficienti

x[] - vectorul de esantioane ale semnalului de intrare

y[] - vectorul iesirilor, in care sunt memorate iesirile anterioare