Cate biserici a construit, de fapt, Stefan cel Mare: pacatele pe care si le-a spalat

domnitorul-Casanova
Borcea Stefan,

Stefan cel Mare si Sfant, cel mai mare roman al tuturor timpurilor, asa cum a reiesit dintr-o campanie derulata in
urma cu cativa ani de Televiziunea Romana, a avut si una dintre cele mai indelungate domnii.
Dupa Carol I, care s-a aflat pe tronul Romaniei timp de 48 de ani, marele domnitor a stat in scaunul de
conducator al Moldovei 47 de ani, intre 1457 si 1504.
In timpul domniei sale, Moldova a devenit un stat puternic, ingrijindu-se de prosperitatea tarii sale, prin
dezvoltarea mestesugurilor si negotului, in acelasi timp intarind armata, fiind un comandant de osti neintrecut.
Victoriile impotriva expansiunii otomane sunt cunoscute in istorie, dar Stefan cel Mare a fost si un ctitor a
numeroase asezaminte religioase, respectiv biserici si manastiri.

In constiinta colectiva a poporului roman s-a intiparit ideea ca domnitorul Moldovean ar fi inaltat cate o biserica
dupa fiecare batalie dusa, aspect care nu este in concordanta cu realitatea. In realitate, Stefan cel Mare a purtat
42 de razboaie. Inscriptiile in piatra sau pictate pastrate din timpul sau il atesta pe domnitorul Moldovei ca fiind
ctitor al 26 de biserici si manastiri, multe dintre ele ridicate pentru pomenirea celor cazuti in lupte si ca
multumire pentru anumite biruinte. Mai sunt alte zece biserici care ii sunt atribuite, dar pentru care nu exista
dovezi certe.
In istorie au ramas doua perioade distincte privind constructiile facute pe vremea lui Stefan cel Mare. Intre anii
1457-1487 a ridicat cetati si fortificatii, iar intre anii 1487-1504 a ridicat biserici si manastiri. Majoritatea au fost
ridicate pe locul unor constructii mai vechi sau in continuarea unor lacase existente.
Manastirea Putna

Se crede

ca manastirea Putna a fost ctitorita de el si pentru ca a fost inmormantat acolo. In fapt, primul voievod, Dragos
Voda, a construit o biserica din lemn la Volovat, pe care apoi a mutat-o la Putna. In jurul acestei bisericute,
Bogdan I Intemeietorul a pus bazele Manastirii Putna. Stefan cel Mare a fost cel care a refacut-o si a dezvoltat-o
in perioada 1466-1469.
,,Binecredinciosul domn a toata tara Moldovei, Io Stefan voievod, fiul lui Bogdan voievod, a zidit si a facut
manastirea aceasta intru numele Sfintei Nascatoarei de Dumnezeu, in timpul arhimandritului Ioasaf", se arata in
pisania lasata de domnitor la Manastirea Putna.
Lista bisericilor ctitorite de Stefan cel Mare
In judetul Suceava, unde a fost si Cetatea de Scaun a domnitorului, Stefan cel Mare a ctitorit sase biserici si
doua manastiri: Manastirea Putna - 1466-1469; Biserica Alba din Baia - 1467; Biserica Sfantul Procopie din
Badeuti (astazi Milisauti) - 1487, distrusa in 1917; Biserica Inaltarea Sfintei Cruci din Patrauti - 1487;
Manastirea Voronet - 1488; Biserica Sfantul Ilie din Sfantu Ilie - 1488; Biserica Inaltarea Sfintei Cruci din

Volovat - 1500-1502; Biserica Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul din Reuseni - 1503-1504.
Manastirea Sucevita

In judetul Neamt, Stefan cel Mare a ctitorit Biserica Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil din Razboieni - 1496;
Biserica Nasterea Maicii Domnului din Tazlau - 1496-1497; Manastirea Neamt - 1497 si. Biserica Nasterea
Sfantului Ioan Botezatorul din Piatra Neamt - 1497-1498.
Si pe teritoriul judetului Iasi sunt cinci ctitorii din vremea domnului Moldovei, respectiv Biserica Sfantul
Nicolae Domnesc din Iasi - 1491-1492; Biserica Cuvioasa Parascheva din Cotnari - 1493; Biserica Sfantul
Gheorghe din Harlau - 1493-1494; Manastirea Dobrovat - 1503-1504 si Biserica Sfintii Voievozi din Cucuteni1504.
In judetul Botosani se gasesc doua biserici din timpul lui Stefan cel Mare, respectiv Biserica Sfantul Nicolae din
Dorohoi - 1495 si Biserica Sfantul Nicolae din Popauti - 1496, iar in judetul Vaslui se gasesc doua lacase de
cult, Biserica Sfantul Ioan din Vaslui - 1490 si Biserica Sfintii Apostoli Petru si Pavel din Husi (Catedrala
Episcopala a Husilor) - 1494.
Alte trei ctitorii ale voievodului sunt in judetul Bacau, Biserica Precista din Bacau - 1491, Biserica Adormirea
Maicii Domnului din Borzesti - 1493-1494 si Biserica Manastirii Bogdana iar in judetul Buzau Stefan cel mare
a ctitorit Biserica Sfintei Cuvioase Parascheva din Ramnicu Sarat - construita in 1474 si demolata in 1897.
Manastirea Zogravu de pe Muntele Athos

Tot Stefan cel Mare este ctitorul Manastirii Zogravu, de pe Muntele Athos, biserica manastirii fiind refacuta la
1502, cu doi ani inainte de moartea sa.
Cat de crestin era Stefan cel Mare
Teologul Teodor Manolache spune ca domnitorul obisnuia, pe langa constructia de biserici, sa faca numeroase
danii manastirilor.
,,Ca un adevarat crestin ce era, Stefan cel Mare se grijea si de mantuirea sufletului. De aceea, fagaduind
manastirii Zografu din Sfantul Munte un mertic anual de 100 de galbeni, el a cerut pentru aceasta, ca si pentru
alte eventuale milostenii, sa fie trecut la pomelnic impreuna cu sotia si copiii sai, iar dupa moartea sa sa i se faca
pomenile obisnuite. De asemenea, a facut numeroase danii manastirilor moldovene (Probota, Neamt, Moldovita,
Tazlau, Bistrita, Dobrovat, ca si episcopiei de Roman), pentru mantuirea sufletelor mosilor si parintilor sai si
pentru sanatatea lui si a familiei sale", spune teologul Teodor Manolache.

In anul 2004, cand se implinea 500 de ani de la moartea domnitorului, fostul Patriarh al Romaniei, Teoctist, a
spus ca ,,opera de zidire a sfintelor locasuri a izvorat din marea lui dragoste de popor si din marea lui credinta in
Dumnezeu, care-l faceau de neinvins in fata ostilor turcesti si care il pastrau curat si darz in fata multor incercari
papistasesti. Toate manastirile si bisericile presarate pe tot cuprinsul Moldovei au fost inaltate spre lauda
Domnului si pentru pomenirea <<drept maritorului si iubitorului de Hristos, Io Stefan Voievod>>, asa cum se
intitula el", spunea Teoctist.
,,Atlet al lui Cristos"
Papa Sixt al IV-lea l-a numit pe Stefan cel Mare intr-o scrisoare de multumire (ianuarie 1477) drept ,,atlet al lui
Cristos". Formula de adresare a fost interpretata ca si cum voievodul ar fi fost un mare aparator al Crestinatatii.
De fapt, Stefan cel Mare a fost un simplu crestin care si-a aparat tara, iar Papalitatea a facut doar un gest de
curtoazie politica. La acea vreme, Moldova nu era principala poarta a Crestinatatii contra turcilor, caci ei puteau
trece mai usor pe la Sud de Dunare, spre Belgrad, Buda si Viena, lucru care s-a si intamplat mai tarziu.
Va mai recomandam:
Cat de mare era Stefan cel Marel Zece lucruri pe care nu le stiai despre domnitor. Adevar sau mit: a avut sute
de femei si era mai sangeros decat Tepes Stefan cel Mare si Sfant, domnitorul care a tinut fraiele Moldovei timp
de 47 de ani (1457-1504), arata cu totul altfel fata de descrierile din manualele de istorie, a suferit infrangeri
zdrobitoare in unele razboaie si a avut doar doua cuceriri amoroase extraconjugale consemnate in scrierile
medievale.

De cate ori a luat Stefan cel Mare bataie de la turcit Domnitorul care a bagat spaima in otomani a pierdut doua
mari cetati in urma acestor infrangeri Stefan cel Mare si Sfant, domnitor al Moldovei aproape jumatate de secol,
ramane o personalitate marcanta a istoriei medievale a romanilor. In perioada comunista, pentru a sublinia
vitejia si patriotismul domnitorului, au fost consemnate in manuale razboaiele purtate si luptele castigate, cele
care i-au dus faima si au bagat spaima in inamici, omitandu-se pierderile suferite
Tot ce nu stiati despre mama lui Stefan cel Mare. Istoricii il considera bastard pe domnitorul-sfant, cu cinci frati
vitregi Maria Oltea, partenera domnitorului moldovean Bogdan al II-lea si mama lui Stefan cel Mare, una dintre
cele mai importante figuri feminine din istoria Romaniei, starneste in continuare controverse.
Cat de afemeiat a fost, de fapt, Stefan cel Maret Domnitorul-Casanova a ramas in istorie si pentru desfrauri cu
sute de ibovnice si scandaluri cu zeci de bastarzi. Stefan Cel Mare, domnitorul Moldovei din perioada
medievala (1457-1504), a avut reputatia unui barbat cu mare slabiciune la femei. Cat de adevarata este legenda
potrivit careia a avut o ibovnica si cate un bastard in fiecare sat al Moldovei.