koe

ANUL III. - NO. 37.

10 BANI NUMRUL

25 SEPT EMBRE 1911.

NEAMIL ROMINESC
LITERAR
ABONAMENTOL IN Task.

ABONAMENTOL IN aTNIINATATE:

Pa aa 5 Isl. - P. lase Inn! 3 Isl.

P. un an 7 Id. -Pa quo Ina 4 la.

Rdactia gi Administratia : Valenii-de-Itunte (Metal Prahova).

r."

SUMARI:
IORGA : 0 veche idil care nu se poate uita. - 1. N. PIRVULESCU : Zori de zi
(poesie). - N. IORGA : Invierea lui tefan-Voda (poem istoric). - P. PAPAZISSU : Cind coboara pistorii (poesie). - - I. N. PIRVULESCU : Cintec (poesie). - I. E. TOROUTIU: Tara guralivilor (poveste). - M. I. PROCOPIE:
Clatorul vesel (poesie dupa Eichendorff). - AL. ZIRA : Conservatoriul de
musica din Iasi. - M. BACIU : Cintece poporale bucovinene. - : Cronica.

0 veche idil care nu se poate uita1.

Rare ori o cdrticiad scrisd din fuga condeiului a gdsit Ind
multi cetitori cleat romanul de curcad simtire idilicci, de dulce
filosofie umanitard, de incredere inteo dumnezeiascci dreptate
de impcicare i armonie, mai presus de toate luptele i durerile vielit, pe care Bernardin de St.-Pierre, un blind poet al
naturii i un nobil prieten al omenirii, il fdcea sd apard la

traclueri in limbile tuturor neamurilor a Mote, din ea una din acele opere marl i simple de care
lumea a dovedit cd nu se poate lipsi.
Paul et Virginie vor zice multi, -o carte pentru fat* I
Dacci fetitele nu pot ceti cdrtile pentru ceilalti, cellalti top pot
set ceteascci atitea din cdrtile pentru fetife, trOgind une ori 1 un
mare 0 admired folos. Sufletul omenesc are nevoie sci se improspalcze din- cind in cind, ti, dacci viata nu tine totdeauna la
inddmind finite de intinerire 1, acele fontaines de jouvence2
pe care le visa o vristd mai naivet elicit a noastrd, din feicrre
literatura le pdstreazei i ingdduie oricui o pdtrunde mind la ele.
Cetitorii de azi cari fac cunoVintd cu cele cloud familii ae
1786. NesfirOte editii i

Prefatt la Pavel gi Virginia, a

in editura tipografiel noastre.

'

www.dacoromanica.ro

'

578

NEAMUL ROMANESC LITERAR

prieteni din percluraz Pamplemousselor in insula rancid, familii din apropierea necontenitd a ccirora in muncci fi simpli.

citatea moravurilor vor Mani cloud iubiri curate, linielite ei

marl, pe care numai moartea le va putea intrerupe o clipo,
pentru ca pe urmd, undeva aiurea, in nddejdea celui reimas in
urmd, tot ea sd le uneascd, - nu se vor f gindit cd ant supug incercdrii de cucerire a unei opera de tendinte. 9i totuei
pentru aceste tendinte ei.a scris Bernardin de St.-Pierre cartea.
Void sci ardte, ca un ucenic a lui Rousseau, cd natura a Matt
pe orn bun ei blind, iubitor i milos, respectuos i cucernic, cd
osebirile civilisatiei aduc nedreptatea, modele ei pretentia fi ne-

'

sinceritatea, nevoile ei duemciniile socials ei rdzboiul, politica ei

Urania i cotropirca. Fericirea celor dot copii, celor dot tinerr,
prieteni i indrgostitt e opera naturii libere, intr'un colt uitat
de lume, iar despcirfirea, nenorocirea, mortile, distrugerea sf in ,

tului cuib de pace al cdsutelor din pasture, fapta civilisatiel. 0

denuntd omenirii simtiloare, tineretului care se ridica Ounce,
generatiilor ce vor veni pe urmd, ca pe duemana divinelor cuezeiminte ale vristei patriarhale, de pe mormintele insulei fericite.
Aea se credea atunci, i noi credem astcizi alit el. Omul pep
terilor, singeros, mut, antisocial, nu ni se pare cd samcind ea,
ingerii i in bita iui plind de rdmdeitele crimei zilnice nu vedem
un caducei de pace. A iardel, in peicatele ce se inseamnd, cqa
de multe i grele, in desvoltarea epocelor istorice, nu vedem
blestemul culturii in sine, ci al necunoaeterii care a rcimas i peind
acum, dupci declaratia de (ratio ei idealism a creginismului, a
scopurilor pentru care oamenii trebuie sci &dined in adeveir.
gi pe omul liber in el insuO, bun fill r6sp1atA, invtat frk
carier5, papic gir politie i cucernic fit-A lad, il vedem, nu in
urmd, ci innainte,- departe innainte, dar tot mai aproape, cit
de imperceptibil, prin &care silintd a noastrd
Opera lui Bernardin de St.-Pierre, a utopistului frances din
veacul al XVIII-lea, tredefte inset fAr aceastd tending in eerie
de dinsa. i aceasta e o decant cd, orice scop s'ar urmciri printeo
scriere, orice ideie i-ar sluji drept punct de plecare - scop i
indatet ce ea a atins un anume doideie poate treceitoare
inspiratia
ei, va reiminea pentru toate
meniu ei a gsit in el
timpurile. Acel domeniu e al adincurilor sufleteeti veenice, al
neschimbatei fatalitdti umane.

www.dacoromanica.ro

'

N. IORGA 0 IDILA. CARE NU SE POATE UITA.

579

Traducerea e feicutd de micul boier moldovean lancu Buznea,

care o tipdria la 1831, in IR.", cu o foarte urt sdpciturd in

lemn, - de-a dreptul caricaturald -a agravoruluih Schwef elberg, care, cu mindrie, tsl inseamnd numele dedesupt.

'

E un vechi gind al mie, ojutat asteizi de tipografla ce o

am la inc/Conind, acela de a face cunoscute unele din capodoperele literaturii universale in aceste vechi traduceri, lucrate cu
multd iubire, cu o desdviritet cinste i o ingrijitoare dragoste,
inteun limp cind ,scriitorii notri nu se despeirfiserd incd de
buna limb?" a poporului. In adeveir acegi traducdtori prin cari
se deschide literatura noastrei modernd, nu decalcail pe fereastra
originalul, stricindu-i toatd frelgezimea si conrupind si limba
noastrd, ci refaceati ia sufLtui lor opera pe care o inf
Frasa e topitd din noil, modelatei une ori dupd altd logicd, ri
coloratel dupd altd simfire.
Exactitatea suf ere, dar, afard de tratatele de himie, mecanice" i contabilitate, poate exista o traducere exacta ? A indrcizni sei cred cd nu poate fl decit o traducere buna, i ea va
fi bund chiar dud un alt suflet se va intrezeiri, cu o condifie:
sd nu fle al unui individ, ci al unui popor.
Indreptdri insd se impun. Unele cuvinte darned Ite, unele desine* peirdsite trebuiaii inldturate. Aceasta a fost grija corectorului nostru, d. Seuca. Am revolzut la rindul mie toate paginile carp. Rind pa la junidtate inset n'am crezut cd trebuie

i verificatd, dupd original. Cind am f cicut-o pentru rest,

m'am incredinfat cd lancu Baznea n'a infeles toldeauna, cd, pe
Engel uncle grepli de netiinfci, sint allele, mai grele, care vin
. din neputin fa jul,rdscirit dintr'un
mediu cultural ca al Moldova lui
loan Sandu Stu-za, de a infelegeunele finefe de simfire i subtilitali de cugetare, cum se gdsesc din bielpg in aceastd scriere.
Firege cd, in aceast parte, s'aft Matt indreptdrile de nevoie.
Baca' la noi va fl destul simf pentru literatura simple" i seindtoasd pi incercarea noastrd de a interesa publicul si pentru
astf el de opere va izbuti, o noted edifie pe deplin verificatd va

.-

sei, fie

urmci acesteia.

N. IORGA.

CUGET RI.
Modestia fireasca a tiintel o inapiedeca de a se apropia de
Damenit invatatt
I.

ry,-r

www.dacoromanica.ro

580

NEAMUL ROMNESC LITER AR

Zorl de zi.

Se 'mbracei zdrile 'n vdpdf,

La rcisdrit, supt cer senin,
Sclipiri de soare liceiresc

In tremur lin.
Un murmur tainic, izvorit Din glasul vintului pribeag,
Se 'nchind 'n dornice foptiri

Prin foi de fag.

Salami tremurd 'n vdzduh
In roiuri florile-argintit
Intreg cuprinsul a' nviat
In zori de zi. '

'

I. N. REIVULESCU--

Invierea luT StefanNod

(Urmare.)

'

ACT UL al II-lea.
SCENA I.
Qmitirul bisericutel de la Valea-Albl ; la morminte cu crud de lentil ard candele),
DMA JCPINESE

I UN COPIL, 0 TERANCI.

0 TERANCI (ingenunchiata la mormint).

Lasatu-ne-aI cu bine, Ioane, i te-al dus,

Sen urma-tI piing copiit cit ziva e de mare
Si batatura-I goal& de clad nu mat ett tu ;
Zac boil tit la umbr i nu-I culeas pinea,

Si ne hrnim cu darul ce cade din vecinI.

Prin val alearga Turcil i lag pustia locul
Si scrum /Amine uncle se poarta plugul lor :

Muffle slut pline de-a satelor risipg.

La noI n'a fost, bane, i-ap-mt pare de raid
Paginif cari viata
Mat, de ce s crate
www.dacoromanica.ro

--

N. IORGA : INVIEREA LUT TEFAN-VOILI.

.

581

Pe eel ce fr tine-an ramps flminzl i gol.

Tu e,tl in rugiciune de Domnul mal aproape,
bane, i acela ce stringe Donn! i Cral
Cind Ii se isprveste veleat al vietuiril
Si el in desndejde un ceas mal mult iI cer,
Cu nol pomanll fack i s venim, bane,
Acolo sus in locul in care tel gsi,
De-ar fi i chiar in Iidul de patim i chinurl,
Unde-or fi mers. oltenif pentru singe vrsat !
CA zacl rnit, Ioane, i nu-I cine sa-tl tie
Si, dac e aice rn simt intre strain!,
Ce-o fi de tine unde e tot strainatate 1

(se opreste)

Venitl, pginl, e satul bogat ; gsiI la nol

Bol grasl in preajma case! i pine prin hambare,
Maramele se 'nnalt sus pn 'n bagdadil,
Syn margene-I csuta unde v asteptm
Fr de aphrare cu florile 'n fereastr :
0 vAduv srman si cincl copil orfanl
,

JUP,INEASA TiNkla (cu copilul linga dinsa).

Ce mic e locu 'a care mi-al incput, voinice !

Clad al pornit de-acas, preal un Zalai zburind
Si te-al pierdut in fulger de arme zguduite,
Si-am qteptat de-atuncea zile i sptminl,
Si, clad mi-a venit vestea ca oastea-I biruit,
Nu te-am ditat in sirul fugarilor intorsl,
Ci m'am pornit aice spre locul ptirairif,
Stiind c este-o cruce supt care ma asteptl.
Si am gsit-o. 'S mindr c'aice te-am gsit,
Unde nu este unul nevrednic de cununa
Celor ce pentru lege i ark a cAzut.
totusi era dulce viata impreun
Si scurt'a mal fost vremea in cari ne-am tiut...
.

'

COPILUL.

Si tata cum se rabda aiel acoperit

Si nu aruncd terna ce i-a cAzut pe umr ?
JUPINEASA (se opreste).

Aa e voia Celul din cer ; el a lsat

www.dacoromanica.ro

1.

'

582

NEAMUL ROMANESC LITERAR

Ca un voinic ca dinsul el stea in adormire Multi ant de ateptare supt coviltir de Jut,
SI not s-1 ducem dorul in curt! nestApinite.
Inseamn-tt locul, Aldea ; il vet gAsi aid
Cind ti-a veni i tie ceasul de incercare.
Tu s-1 intrebt ce este rzboiul, i-T afla,
CA din al votri unul n'a isprAvit acral,
CA nu-I un cimp de luptA uncle s nu fi curs
Un pic din acel singe ce ti se milc'n vine.
(spre mormint :)

Si am venit aice s-tt luminez pe drum

Cu candela iubiril ce nu se poate atinge,
SA mA simtesc cu tine un sung i un trup
Peste Willa care te-aeopere vederif Si-tt invelete rana de care.at singerat

Cind nu se afla niment in brate s te Final ;

Dar am venit, voinice, ca fiul sA ti-aduc
Si sA-I menesc aice
fi 'de o potrivA
In luptA, in jertfire, in moarte ca a ta....
doar si-mt crute Domnul durerea cea de-a doua
. Si
.,
-

(plinge)

Si sA-1 vedem alAturl cum va sui spre not

In ceata singeroas a unel biruinte....

JUPINEASA CEA BATRINI.

Te-al dus tu innainte, Marine; ce drum greil

Mi-a fold acela care m'a apropiat de tine,
Si ce drum greil m'ateapth acuma ianapot I
Era prea mare casa pentru not dot cet singing
Daea plecat copiit pe drumul neintors,
Si eti plingeam in urma cum poate plinge-o mamA,
De plinsul ce se 'ncepe in fiecare zi,
Si tu spuneal cuvinte cum le titt vol, brbatit.
Si mA 'nelat, monege, cAct te gAtial sA pled!,

SI, supt cuvint cA VodA nu te-a uitat h lupt,

Tu te duceal cu gindul copiit sA ti-I var.
Si-acuma egt cu digit alture In cerurl,
poate plinge, baba, ea nu mA pot! opri.

,,h

www.dacoromanica.ro

J
I

P PAPAZISS(3: CND cono.kriik PsroRIt

583

(se oprete)
' Si, cautlad prin easa dupa toiag de cafe,
Eft ti-am gsit un lucru pe care ti-f aduc,
Cad nu4 iertat sk fie in casa mal departe:
E sabia cu care Wept s'ati luptat
- Si care poarti singe uscat in cresttur.
Amin nu este nimeni din neamul tt sfirit
tu jertfa necurmata pentru Moldova noastra
Care WO mal ridice spre kne rilsbuna,
Si o cufund aice la groapa ta, monegel
(o lane in pmint)
In loc de florl cu care eel tinerl Se einsiese,
Sa steie pe mormintul_ eel fra ingrijire

1,

Si nestropft de 1acrm1, o floare de ot,e1,

-

i jos tot intr'o terna FA fie-31 vpstru singe.

(inflcirat)
Si de acolo unde v'atf adunat acum,
S:1

ridicatl asupra Turcimil legrczite

0 sabie de fulger spre a li rsplti

N. IORGA..

(Unneaza.)

Ond coboar pstorii.

Coboard 'ncet, incet, la vale,

Vecini anticilor zef,
Sporind, in murmur de cavale,
Povestea frunzelor de tei.

Coboard 'n adambrirea lind

Desprinsd 'n suspineirl de cint,
Cu /rut* incinse de lumind
i CU. obraji beituti de vint.
A, cum se duc pe vint, pe soare,

i cum se pierd domol in fir,

nige ptisdri cdldtoare
In depdrtarea de safir.

z Par

P. PAPAZISSU.

www.dacoromanica.ro

58't

NEAMUL ROM &NESC I 1TERAR

Cintec.
.

0, outlet blind, imbracd-ti haina

lubirii sfinte i curate,
fifi scapd sigletul de zbucium,
In of Intel f senindtate.
.

Cdci plopii pleura argintul

Podoabei lor tremurdtoare...

Nu shrift a initial pomp

Cum prinde blind sci, to 'nfioare
I. N. Piftvin,Escu.
f

Tara guralivilor.
/

- POVESTE

....E o poveste, del ceia ce a fost de mult, az1 nu ma& este...

Nu-1 ceia ce a fost de mult, dar re

locurile unde era tara aceia, azi ati crescut pdurf uriase,
Si, totusl, nu-1 _poveste...

1-`

neptrunse de lumink locuite de oatmeal cu ininal de flare, cari

umb14 s se minince unul pe _altul ca i clad ar fi niste flare in
chip de .oamenl.'
De mult, de mult si nu prea de mull", doar printil grintilor

nostri 1i mal aduceati inc aminte, - undeva intr'unr colt de

lume era o tall mare si mnoask In care triia un neam tlnr,
abia in fas, ce nu mal avea preche pe fata pmintulul de cinsi it,
istet i destoinic ce era. i neamul acela se inmultia merefi,

destoinicia lul crestea, crestea intt'un veac atit de tare, cit altor
neamuri, vietuitoare pe pmint, li-ar fi trebuit veacuri peste
veacut1 s se ridice aga de sus... Iar un sinur veac In viata
unul neam doar nu-1 cleat un art in viata unul muritor ; si,
totus1, intr'un singur veac, neamul acela se Maria aga de strasnic,

Inca vecini1 lui incepura s se uite la el cu ochl p1M1 de nil

si Jcoznie. Clad ins vzura ca vecinul lor se intreste in toate
peste msur6, co fcur, ce dreser, se strinsera odat la un loc
de se sttuir sg-1 nimiceascri, i pentru fapta aceasta gsir
cel mal nemerit plan, intitt s-1 pride bogliile si apol s*-1
rApeascA, unul dupl altul, cite-o bucat de task..
-

Ceia ce vecini1 acelul neam destoinic a vrut, s'a gi lntimplat...

www.dacoromanica.ro

vs-

"
I. E. TOROUTIU : TARA GURALIVILOR.

585

Et credeail ca ursul do vedette semne de minunata vitejie dac

omoara orl stilcette cu laba greoaie o big& albin L-a batut,
1-ati schingiuit pe neamul acela, vecinit lul i-a luat averile, de

1-ati Mat cu sinul gol la pmint, i apo! pe rind ail inceput a-1
pune hotare in tam lul i stpin! de-al Mr... Rind pe rind se
impirtir cu cite-o bucat de pmint, care cum 11 v-enia la socoteal. Tara ceia frumoas, mare, fu ciuntit aproape din toate
*tile, i neamul impartit supt mat tot! stpinil vecinilor fut...

de atunct frate cu frate nu se putea intlni, nu se putea

vedea s-0 mrturiseaseti maul altuia durerile, nevoile i bucuriile lor... Nu se puteati intalni, cad stpInil eel strainl all tras
hotare intre el, i la hotare ail pus panicl s le pAzeasca...
"
Si era o bucat de pmlut ce-a foat taiat din tara aceia la
miezul noptil ti se chema Tara Fagilor, ind din vremurile de
demult. i acolo, ca i in toate *tile cele ciuntite, dainuiati Ind
mal departe crimpeie din neamul cel destoinic i harnic. Pn
la o bucat de vreme ail tot dinuit ata, ca i cind nicl n'ar fi
simtit in inima lor laic tura ce i-an fcut-o stpinil eel nol...
Si

Dar n'a trecut vreme mult ti all simtit nevoia sfatulul frtesc,
ajutorul bratelor Jul, cad Tara Fagilor, de frumoas i minoas
ce era, a ademenit pe tot felul de oamenl, de Wail agezat acolo cu
mam i tat i cu tot avutul lor, pe care nict nu-1 aveati deplir...

Neamul acela, de bun 0 milos co era, i-a primit pe tot! i li-a

dat ti lor lacing de trit. Dar, in loc de rsplat din partea
acestora, neamul acela a *Mat ura i vrjmtie, i acestea 8'831
Inrdcinat hare fratil acelul neam, putin! citt era, i, de invrkibirea lor, cdeati unul jertfa altuia, iar strinil vedea gi se
inveseliati el nu (Winer& greg...
De la o vreme, peste acel crimpeiti de neam, care de focul
Invrjbiri1 n'avea timp s-g1 Ingrijasca de ogoarele lul, incepu
a crette o Facture... mare... deas... i crettea pdurea tot mat
mare..., tot mat deas..., tot mat Intunecoas, pn clad de-asupra
intregulul crimpeiti al acelul popor se qua un intunerec negru
si misterios, eta ca nu se mat putea cunoatte frate pe frate...
Padurea clocotia de urletul fiarelor... Copacil se cltinail si
plingeati in freamt tinguios durerea fratilor din intunerec.. De
groaza intunecimil tainice, fr sfirtit, padurea nu smna cu
toate Odin ile, ci era ingeczitoare i fr viat... Acolo psarl nu
cIntati, cerbi i cAprioare nu sltati prin frunzitur!, ci tri il
prin ascunziturl adinct, ca i oamenit eel bunt cari mal rOml-

www.dacoromanica.ro

??,.

586

-r
I

r NEAMUL ROMNESC LTTERAR

sesera din acel neam ; izvoarele nu. murmunfi ; soarele, luna si

stelele, frati1 cel invrajbitl nu le vedeati, i niclunul din fratil
eel rat nu simtia.farmecul vietil decit la farAdekg1 i ineldciun1.. Fratil cel invrAjbit1 banuiA unul altuia pri:ina intunefeculul straniu, ce se !base peste farima neamulul lor... Se nagcurd in padurea cea uriaga furl de alte neamuil gi se insotira

gi malt! dintre fray cp dlnil, cari, toil la Wand, cerceta ascunzatorile fratilor celor bun!, de li prdaa avutul bor.- Era
nalnia Domaulu1... Na se afla nadejde de scapare, nu cAdeail strop(
de lumina cari sa lumineze intro fret!, sA se cunoasca unul

pe altal...
In vramea aceia, dol din cel mal ral gi Mal inyrajbitorl fray
se &dill 'ea pot stringe multe darurl -de la fratil eel bun! cari

triaa in ascunzigun, amgindu4 ca in puterea lor st lumina

il 1ntunerecul i nAdejdea traiulul lor. Si eel dot, cari 10 luar
numele de inaegtri fauritorl de lumina i bunAtate, perindati
padurea de-a lungul gi de-a latul i rticniail de clocotiati vaile si
dealurile, i tremurail fiarele In vagaunele lor... In curind maegtril
r

lit luarA dot ucenicl, cari, dupA ce se Wail calfe; primiaii deasemenea darurl, pentruca strAbAteafi padurea i-o innecatl de.
strigate... /ncetul cu incetul, in jurul lor se ingrmdi o uriaga
c, eta de ucnicl, ale carol- rcnete intreceaili pa ale maegfrilor...
Dar nu trecu vreme multa, i cel bun!, din ascunzigurl, latelesera ea strigitele guralivilor nu li aduc gi nu li vor putea
educe vre-odat bunatate gi lumina care sa nimiceascA intune-

recul de pest(' capul lor, inteleser cA strigatele acelra nu

slat cleat schimb pentru darurile pe care le primesc...
Era mare jibe i tinguire i foame in vagAunil6 frkitilor celor
bunt.. Cel batrial, cari il mal aduceafi aminte de senintatea
terit lor da alta data, se rugail ingenunchiay, cu minile incrucigata
spre cer, de ivirea altor vreml, mal luminoase... Tara Fagilor de

odinivara nu mal era de recunoscut... Fray! se mincaa unul po

altul... Invrajbire, ura, lupt, ingelaciunl i strigAte degarte.Era tam guralivilor...
Departe-departe, spiritul te-rii-mame urmaria toate Urgiile venite asupra capulut fiilor el, vedea toate cite se inttmpla, auzia
gemetele desnAciajduite ale fratilor celor bunt i strigatele goale
ale maegtrilor cu ceata lor, vedea tam-mama toate i stalin o
milA nefirgit, milA care numal Wean Bullet de mama so poate
ivi, qe durerea copiilor el din neptrunsul Intunerec.. Si i se

www.dacoromanica.ro

587

I.E. TOROUTIU :TARA GURALIVILOR

.-

meal terif-mame ochif de atttea lacriml ce Area de jalea mlditelor el... Durerea el era mut... Plinsul inntibusit si suspinele
zdrobitoare... Li ar fi venit copiilor in ajutor, dar in amarul el
mistuitor nu intelegea ce ajutor s li dea... Li trimese decl ceia
C3 ea avea mal bun, mal sfint, mal lumingtc,r ; li trimise mA-retul el suflet, pa care 1 intrupi in chipurf de brbatl... i erail
brbatif aceia inteleptf ca proorocif si mindri i seninf ca epostali!. Dia ochif lor purcedea vpl de luminA, din graiul lor
vpaie de Intelepciune, si din inima lor mreat iZII03t1 buntate si dreptate cereascl..
Merge ell merse sulletul terif-mame intrupat In ace! seninf
apostoll, merse vreme nu prea mult, - &del In mersul luf ti se
prea cA zboar - pgn ajanse in Tara Fagilor de odinioark
prefcu0 in Tara Guralivilor... La pragul terif Il intimpinar
cu arme incrcate i cu gurile umflate de sudalme cef dol maestri cu intreaga lor ceat de guralivf... Cele dou calfe nu indrznir BA ias intru intimpinare dusmnoas apostolilor cant
venia, i de-aceia, clad se pornir din fundul *Writ sA WA la luminis, fcur dol past innainte i tref innapol de groaza biciuluf
drepttif celuf ce venia BA mustre pe guralivif netrebnicl, si s
aduc lumina binefcatoare fratilor celor bun!, cari trgiat in
ascunzAtorl de teama furiilor dintre strain! si fratf... Cind proorocif aceia ajunsera in Tara Guralivilor, unul dintre maestri if
intimpina cu sudalme de tot felul, al doilea slobozi arma, iar
ceata ucenicilor fugi in intunerecul *Writ, se tupilard tot! dup
trupinl de coped si incepur a striga cit li ineati gurile... Sudalmele celul dm1851 maestru rsunar din \TM in codri si din
codri In erT, de ajunsese intreaga fume BA tie de frica acelul
om ciudat din acea tar% -, a maestruluf guralivilor. Al doilea
&tuna, i focul rApezit din arm trecu prha trupul apostolilor,
if IAA nevtmatT i trecu mal departe.

"

Apostolif fcur guralivilor un semn, ca sA ptrund cu totif in

pdure i s clued fiecare cum tie i poate luminA, luminA binefctoare pentru eel rtcitf in intunerec... Cu strigAte i tipete
uriar alergar Innainte mal inti ucenicif guralivilor... Alergar
citIva past tot strigind i cerind (1111.0 de la fratil cal bunt in
schimbul luminif, pe care li-o faggduiati s li-o dea...
Oamenif eel bun!, auzind strigAtele desndjduite ale ucenicilor,
iesir din ascunzAtorl i aduser darurf... Ucenicif in schimb se
-

arzar pe jos unul dup altul

si-sf

insemnar cu degetul nu-

www.dacoromanica.ro

588

NEAMUL ROMA NESC LITERAR

mele pe nisip... Aceasta era lumina lor, a ucenicilor guralivt,

data fratilor celor bunt pentru darurl... Un Ant usor veni, gi
spulber firele de nisip de nu 'Amuse nick IrmaMaestril guralivilor patrunsera adinc in Ware pn se Intl-niri cu calfele lor... Tot racnind i racnind innaintara mat Inuit,
pn lt auzira fratil cel bunt si venira Lisa late cu darurl pentru
lumina ce li-o fgAduiati... Calfele primir darurl, i primira si
maestril, dar inzecit cit calfele... Lumina fu juruit, iar eel bunt
si slab! se retrasera din not in ascunzatorile lor de frica salbataciel strAinilor... Din alt parte ins& la maestri! guralivilor
venir i strain! si se tocmira cu el, dindu-li &runt inmate, ca

'

li facA lor lumina, si nu fratilor din ascunzisurl... Si se 'nvoira...

Rapede, rpede se 'nvoira maestri!, chid +/hurt atita amar de da-

Furl. Iar ca i alt data fratil eel bun! din vagaunl BA nu se

indoiascA de juruintele date, maestri! impreun cu calfele lor
perindara i strigarA pn amortira : lumin... lumina... Apol se

quail fiestecare pe linga un copac i sapara in trupin niste

semneneintelese de altil decit de digit, care ins din departare pfeat. Intelese si de fratil eel bunt din ascunzisurl... Tulpinele copa-

cilor se vtmar In locurile unde semnele guralivilor furl ingropate, se vtmarA, slobozira In lacrml, i cu vremea le cuprinse putregaiul... Venir apol vinturi i plot i fortuni Ins*.
mintatoare, rupser copacif de la locurile unde a fost junghiati,
si el se prabusira peste ascunzisurile fratilor celor bunt si slabY,
un chin si mat amar i mat ingrozitorLdecit intunerecul 'Admit
se ivi peste capul lor... Pa multi It onward, pe multi il stIlcir,
pe multi it lanabusira i pe multi if Inchiser la vizunil trupirule copacilor cazuti, de murir ai3olo de foame i seta... Aceasta
era lumina maestrilor guralivt si a calfelor lor... EI fAcur pe placul strinilor de dragul Insutitelor darurl
Linigtitt, cu fruntea senin, inima deschis, cu ()chit atintiti spre
cer i cu past hotariti apostolii trecea innaintea guralivilor, il
Wart in urm i strbltur odata padurea in lung si ht. Pa locurile unde &Meat el, ramineali urme unfit, strAlucitoare Intregul
lor chip era incunjurat de norl diafanl... Cararile lor pareafi niste

cordele aurii... Dup ce acestl prooroci stralAtura padurea in

crucis, se ivir in aier semnele sfinte, alcatuite din o licarire luminoas, impodobit de raze : Din cArArile lor, vol eel din intunerec fIceti v drumurf... Dumnez da lumina neamurilor,
cine se strAduieste s'o ascund it vede munca zdrnicit de

www.dacoromanica.ro

1. TOROUTIU: TARA GURALIVILOR

589

cel d'intaig drumet, care, vorbind sufletelor de nevoia razelor

ce lndreapta si curta, vorbegte in numele vointel dumnezeiegtI),

Dupa aceia spiritul terit-mame intrupat In calatoril aceia se

opri In mijlocul paduril lInga o stInca uriaga, o privi lUng,
apol 10 scone o arma gi lovi cu aceasta de citeva orI in sthica,
spind semnele tainice : degiy din intunerec, privitt spre cer
privitt In sufletul vostru, priviy unul spre anal, i Intunerecul
ce va stapInegte va _disparea b. Abia isprvi semnele din
urn* i de-odata stinca aceia fu incunjurata de lumina, ea
aureola din jurul capulul Fiulul ceresc... Semnele sapate in
pieta se deslugira bine, de-asupra stincil soarele Igt revarsa
acuma ivoiul ail de raze calde, cerul se Insenina, pasarile se
adunara In jur gi Incepura sa cinte, izvoarele limpezl atraseri
cerbl i caprioare... Era o teerie in jurul stIncit... Se apropiara
cu sfiall i fratii col bun! din ascunzigurf... Toy eel cu inimI
curate se Ingrmdira spre stinca aceia
spre lumina... Era
lumina... era viat piing de farmec... Dar numal in jurul acelel
stincl... Aceasta era lumina drumetlior, cari disparura In curled

.fara s primease darurf..., fr sa fi fost macar cunoscutl... Clad

fray! cel bunt venira, aduser cu el toate darurile, cite le mat
aveati, drept multdmita pentru binele ce li se Meuse, dar

acolo nu gsira pe nimenI, decit lumina din jurul stied! 0 slo-,

vele sapate In ea.,.
Departe-departe In groaznicul in tuneric al paduril se autia
rsunind glasurile pustit ale guralivilor, cari fugiail do razele
,

luminil...

Fratil cel bun! ramasera citva vreme acolo, igtridicara ru-gaciunt fierbintt spre cer, care s'a indurat de viata lor si li-a
trimes o calauz... Cel Lditrinl i slabl petreceaii numal acolo ei

strajuiati ca nigte vechl ostagl May spre paza taberel focul cel
stint din jurul stincil, in vreme ce tineril dimineata gi seara igt
oteliati armele pentru munca lor, incepted sa fad drumurl din
cararile apostolilor, sa stirpease ceata blstmata a guralivilor, ,
sa prefaca la Willa neprietenit salbitict al crleapeiulul lor de
nearn, nimicind astfel uriaga pdure cu misteriosul gi logroz-.
-itorul el intunerec...
.,.E o poveste.poveste..., gi totue parca nu-I, 0 mlicar clad van'o fi, cu totul o poveste...

I. E Tortouvu.

www.dacoromanica.ro

590

NEAMUI. -ROM'ANESC LITERAR

Cdidtorul vesel.
-

(DUPA E1CRENDORFF.)

Acel la care "Domnul fine

In lumea largei e trimis,
Minunile sec i le vadel
In codrul des, in cimp deschis.
To

leneii ce dorm aiasd

Nu tift sublimul diminefei ;

Ei staff, sti-0 l( gene copiii,
Setliplingcl'n pace- amarul Wolff I

r
.

De printre siinci rasar izvoare

fi cioctrlU in aier zbor :
Da ce nu-mi pot cinta ca ele
Al inimii puternic dor

in seani a Domnului las toate

Precum in lumi atitea fine,
Piraie, ciocirlii fi cimpuri;
Se va 'ngriji El 0 de mine.
M. I. PROCOPIE.

Conservatoriul de musicA din Iasl.

Serb5.torirea ce pregiitqte Conservatoriul de musid este pentru

col cinzecl de ant ce i-a trecut in multe neajunsurf i pentru

sperantele no! ce i le deschide spre un vfitor mal bun.
Din trecutul lui rsar multe fapte lurainoase, dintre care trebuie pug, printer cele d'intifi, munca i ambitia ludabil a pro-

fesorilor ca s injghebeze o orchestr, cu toat lipsa claselor de

instrumente. Astfel adesea vedem profesorl pregAtind cite dou
gi trel clase, ca coala s fie la nivelul altor coli similare, i acea
Inuit dorit orchestr6, mijlocul cel mal puternic pentru manifestarea artel, luind fiint. Alt sprijin cleat dragostea de musid
i un real entusiasm orchestrallfa avut. Din H ydn, Mozart, Bee-

www.dacoromanica.ro

AL. ZIRA : CONSERVATORIUL DE MUSICI DIN IASI

591

IND

thoven, Schubert, etc., s'a executat uverturi, concerte, sialnil, Mind educatia publiculuf limp de seTsprezece anI.
Safi cintat opere, log rijit executate, uncle mica, dar ininaoasa
orchestrA lanolin cu mult Ingrijire pe tiara Novina, pe Dunajtrescu i altI multi talentatt cintarett Ca un resultat al educalief musicale ce i s'a ant publiculut e creterea frecventrit.
Az! Conservatoriul de .musica din lag are cu 6 /o mat multi
elevl decit acel din Capital.

In anul serbtoririt acute! poll, intr'un timp clnd ideia cA

educatia national e o trebuin0 i cA face parte din ea inobilarea prin art a neamulul nostru, poate c oamenit cari conduc
tara se vor gindi s indrepteze multe din lipsurile Conservatoriulut de la last, reorganisindu-l.
Care sint lipaurile acestel coli ?

In intiul loc are nevoie de clase pentru formarea unel orchestre capabile Ed execute orice partiturA serioas; II trebuie
clasele de clarinet, fagot, corn, troEnbn, harp i viol, cu instrumentele necesare.
Organisarea serioas a studiulut stiintific musical, din care
n'are azI decit teorie, solfegiu i armonie. Catedrele complectatoa-e
ce trebuie infiintate slat : contrapunct-fugA, orchestratie i cuLoasterea formelor musicale, instrumentatie de band (musicA
militarA), istoria i estetica musical.
Schimbarea regulamentulul colar, in sensul ca tott devil de
la instrumente sa fie obligati a urm clasul de armonie, iar acel

de la canto, armonie

intregul curs de stiinti musical, pe

acela de piano complimentar.

Directorul pent s conduc orchestra si s i se cear pentru

aceasta s fie absolvent al easel de compositie, fiind numal
astfel in stare sti controleze celelalte materil i instrumente. Si
fia numit, cu concurs, pe viat saA, cu contract, pe 10-12 ant.
Infiintarea unef bibliotecl deschise zilnic elevilor i profesorilor swift.
Acestea slut marile lipsurt ce gcoala le simte, i care indreptindu-se, Conservatwiul va iesi din nesiguranta de azi, din ne.

putinta de all intrebuinta mal bine munca, i va putea s deie

o orchestra bine disciplinat, o cpera rumba& i poate i compo-

situ! cari ar face cinste teril.

www.dacoromanica.ro

AL, I. ZIRA.

'
NEAMUL ROMINESC LITERAR

592

Ontece poporale bucovinene.

- CULESE DE M. BACIU

Pruned verde si un,

Dorul de la bd.td,
L-as ara, l-as smna,
Cu mina l-as secera,
Si has duce bite() surd
Si l-as imblti din gur ;
Si l-as vintura prin poald,
Si l-as duce la o moard,
Si l-as face fdinioard ;
Si-as face o azimioard
Si-as coace-o la ptisoard,
I-as da badei ca s moar:
Ori s moard, ori si zac,
Ori s-1 rmin e mal drag !
*

De la nol a treia cas

R suspin' o Vorniceas,
C'a bdtut-o vornicul,
S-1 spuie ibovnicul :
Puie-m i pe carbune,
Ibovnicul nu l-oid spune ;
Puie-m si pe frigare,
Tot i-oiii spune : Nu still care.

CRONIC A.

De mare interes slat cercetrile asupra Rommi10 dn Serbia de

dd. G. Vilsan ei G. Ginglea (extras din Anuariul de geografie qi antropogeografie, 19H).

qi geografice desp re
Cel d'intaiti da mai mult lmuriri etnografice
multmitor
explicat ).
Mistritoii
din
Craini
(numele
nu
mi
se
pare
daft.
Atunci
Mehedin%1
De observat i numele de Marginintf cell
inseamn de la Mehedia (noi zicEm Mehdia).
Multe fotografii bune el o excelenti hart - I.
* Poesia Clopotul spelt* publicat in nutnrul trend qi sem nat
de Mihail Iorgulescu e o tradulere din Charles Biudelaire. S'a u itat
a se addugi aceasta mentiune.
TIPOGRAFIA tNEAMUL ROMNESCi, TALENII-DB-MIINTIt (PRAHOITA).
-

www.dacoromanica.ro