ANUL 111.-isio. 13.

10 BANI NUMARUL

10 APRIL 19H.

NEER ROMNESC
LITERAR
-

ABORAMENTUL IN TARA:

ABONAMENTOL IN STRLIRAIAIII:

Po an 6 lei. - Pa lose taut 13 let.

Pe on an 7 let. -Pe lase lunt 4 lei.

Rodaotia i Administral.ia : Vilenif-de-Munte (jndettil

Prahova).
SUM&RI :

N. IORGA : 0 lucrare scandaload. - I. : Cuurilaf. - A. D. Cutsa

: flugAciune.
- MIHAIL 1. PRICOPIE : Ti opurl grele (poesie). - M. : Teatru
rumen
In Bucovina. -0 ecrisoare a d-lut AUREL T.
tTurrna.
r.
BEMRIM : tin clilator rue la -nol In 1846 : Porfirie Uspenschi.

0 lucrare scandaloas
- INCA UN BIRYITOR .AL PATRIEV.

Am primit prin poOd o carte al cdril (actor se ascUnde. Vasile

al Mariel, V. al .Mariel, care a insemnat rufinea
zilelor de
astazl, viciile, minciunile, peisuirea celor cclzug
in pdcate, ridicarea sus in boOfie, putere i vazcl a celor cari fabricd deputail
i senatori, cari descopdr pentru
partidul lor subventiile particularilor interesail, a celor cari ocrotesc Ca sit fie bines
pe
arendaul strclin cu singe in virful ghiarelor ascutite
i fac un
loc in intimitatea i complicitatea
cea mat cornpromiidtoare spio-

nului weft in haind de secretor, -V. al Mariel nu te pot gici,

dar nu efii dintre aceia cari, in tinerefd, apucei
pentru intdia
oard condeiul

i lasd intreg sufletul lor sd se vadd feird scl fife

ce comoard daft in vileagul indiferenfilor i
invidionilor. Nu,
lumea aceasta n'o Off din critica unor ziare fi din critica ziarelor celorlalte, care la un loc fac o desgustdtoare
icoand de
realitate ; al cunoscut-o, al treat in mijlocul el,
te-al inflorat de
desgust i te-ai ccprins de minie la vederea acestor
tipuri fi acestor fapte, li-al scris pe coala unel demisil ignominia
sa
li-al rcicnit-o in NO, i acum insemni pe hirtie, spre a rdminea,
I

V. al Marie!, Pentru sfinta direptate, Buenre#11, Swum, 1941.

_

www.dacoromanica.ro

191

NEAMUL EOMINESC LITERAR

in aceastd piesd , Pe sfinta direptatel, tot ce a tiut 0 tot ce

at indurat, tot ce n'ai putut imita (ea sd-ti fie bine, 0 nu poll
ierta ca sd li fie bine.
Te recunosc, oricit ar fi-imprejurdrile vietil tale deosebite de
acelea in tare ti-al afezat eroul, te recunosc in administratorul
de plasci idealist, care nu se lasd coliorit la rolul de unealtd a
unut intrrg regim de apdsare i falsificatie, imbrdcat in cele
mal splendide decoruri de teatru, luate din garderoba libertdtii,
civilisatiei i moralityi publice. Acel functionar tincir, care
strcibate tot acest nomol de patimi unite fdrd sti se intineze
are drept, la urmd, s nciddiduiascd, dacd nu pentru sine, cel
putin pentru copii, alte vrevnuri,pe care eel vrednict vor ti sit le deie.

Scena de alegeri, cu pref sett earl invtrt furuburile, cu can&day cari aduc cu sine ftecare bani fi necinite, unit cdpettaff,
prin alta ; cocoane la Guvern, cu ctelwl lor i curtesanul lor
in uniform, avind focolatd pentru unul i hirtii de o sutd
pentru cellalt, pe chid bdrbatul, domnu' prefect, e exilat pa
canapea i copilul in odaia slugilor. Ovreicqi de anticamerd cari
Oi tot, ascund tot, gsesc tot, exploateazd i sconteazd tot. F,
in fa fa acestora i a celor, op de multi, cari trebuie sd mat
fie pentru ca fruntea terii, sit se reisfete astf el, se ?idled, in
sdrdcie i prigonire, cu functii smulse in interesul partidului,
cu procese inscenate pentru satisfactia Jidanilor, cu geamuri
sparte i fete singerate, o famine adevArat, de oamera vrednici
de numele lor: copil cari-0 iubesc prinit, nevastet care se
ginde0e numai la bdrbatul ei i acest bdrbat . care nu vede innainte decit cinste i muncd.
De cind Caragiale a rupt indrciznet vdlul care ascundea goliciunea ridiculd a liberalismului triumfdtor nu s'a fdcut in
formele teatrulut o astf el de crueld destdinuire. 9i acum nu e
vorba numai de unit i numai de formele cornice ale flintei lor
publice 0 private, ci de toff, fi de fondul tragic al faptei /or
,.N. IORGA.
.
rele. Cu alit mai bine, V. al Marie !
1111111MIIIIII

CUGET ART.
mill
On invglat e India cine nu /tie nimic, al doilea cine gtie ceva gi eel
aceglia
i
pe
llng
;
mica
mat
el aingur, al treilea cel care, gtiind ceva, nu Re
toll, trece i obraznicul care gi-a dat esienealtt el gtie multe lucrurl gi 1.n'o
apune nimlnul.
00,

www.dacoromanica.ro

A. D. CULEA: RUGACIUNE

Rugciune
.ICCIANE .DIN Bill/GAN 1

-195

De un ceas aproape clopotele bisericil din satul Suditi nu mat

.contenesc. Nu ti cum, dar pare azi dingatul lor nu e acelaqi
ca. In zilele de serbatoare. Un val de tristela se revaraa din
.metalul sunator, plutete molatec in aierul incropit, plat se
,mistuie in departri. De pe la raspintil de ulite, poporenii, pil.curl-pilcurl, cu fete tacute i pima ostenite de viata, se in-.."
dreapta, la chetnarea clopotelor, spre hcaul ndejdilor. Grele
.nacazurl s'ad mal abatut asupra Suditenilor
De doui luni de zile nick) pan de nor n'a ma! trecut pe de-asupra cimpiilor incarcate cu smnturi. Grinele ail incremenit
..de o 5.1chioapa t3i-a inceput a innalbi MIA
vreme. Pe islazul pamintig, care se Winds din susul satulur, pulberea se ridica in
:pInze lenee. Vitele umbl, da colo-colo, ea batute de vint, in
.cautarea vre-unul fir de iarba, scapat de dogoarea veril. Cit ii
_ziulica de mare, stall bietil oament rzimatt, cu minile cruc4
pe piept, cu nadejdea 'n suflet ca doar si-o intoarce mila Cel
.de sus. De la o vreme nu mai cerceteaza nici zarea, niel Coral
.cel neindurat, ci, cu ochil plecatt In jos, hate() mutenie impietrita, Weapta pareil dintr'o clipa in alta s 83 desehida pmlntul, sal inghit pe toy, sa nu mat auda, sa nu mal vad,
si
nu mat simta focul ce-a cazut peste lume.
- SA vedeti, mai oamenT bunt, kise mo Costache Vraciu,
.;poreclit i. proorocul, dintr'un colt de
gard, mi s'a fcut mie
tIemn colo la Cornu' Capri! ca mine ail si se ridice de la Bald
nite nor! naprasnicl i are sa ploua, nevoie mare... i la calendarel cu stove vechi tot ala spune... Bun e Dumnezeti, mM
-

"

fratilor
Oamenil cltinail din cap cu neincredere.
La gura lui naq Costache nimenT
1

nu ma! aseulta acuma. i

nu numal Suditenii indurail prapadul sedetif : i Pmintenii, si
:_Mnstirenii qi Petretenii, cite sate slat pe intinsul
Brganulul,
1de la Borcea IAA dincolo de Mostilite.
In maidanul din fata bisericii s'a aclunat
lume paste' lume,
o Tiprim en deosebiti plticere aceist1
framoasi povestire t dorim ausiorulul o cariera literar lung gi norocoas4. - N. R.

www.dacoromanica.ro

196,

MUM ROMNESC LIVER/at

din tot satul.. Cit n'a incaput innauntru, la slujba, a Main,

afara.

Ling clopotniti sta femeile cu un rind de copil in brags gi

cu altil mal rsarig atirnag de poala rochiilor. De jos, cu barbia.
In podul plmil i cu doua degete peste gura, bttinele asculta,
mirind din cap, jalania gospodinelor mal tinere.
- Am uitat, mama Sang, de cind n'am mal mule pe Dumana.Cind o vad aga uscata ca o scindur, pared mi se rupe sufietul...
Se uita la mine,. sarmana de ea, mugegte pan plinge..., zbiar
vitelul, piing baietil de dorul laptelul..., ma seaca la inima. i.
n'am nick) putere, ca-1 de la Dumnezeil, mama Saft 1...
Mal la o parte, gospodaril s'ad _grins roata In jurul batrinilorLa mijloc st mog Nedelcu l'ascaru, cel mal btrin unchiag din
sat, adus de spate ea o cobili, cu o mina proptit pe genunchl,..
iar cu cealalt sprijine eirja.
- Offal nepotilor, incepu mog Nedelcu,- aratindu-li eirja, nitati-v, colea pe rabugul asta am crestat 86 al, anul i crest-tu ra, am apucat, mal, suferinte mat grele ca ale voastre..., am
apucat ciuma, am apucat lcuste i atitia anl de foamete, mal
cite de'gte am la mina, am apucat... Da' lume mai rea ea azD
n'ain mal pomenit.
Unchiagul ibi virful cirjil de pamint, parca ar fi vrut ea dea.
mal mult Ode ziselor sale.
Vol nu ma! aveg biserica, vol nu ma/ avetl serbatoare, vol- nu mal gag de Dumnezeii, de nimica, mal !... necinstig casele
oamenilor, va ingelag, va furag in amiaza mare... Dad nu mat:
ploua..., dad Dumnezeii i-a intone fata de la vol, pentru pacatele voastre, mal I Alai...)
Cirja lul mo Nedelcu lovia puternic tarina, stinga-I balabania
ht aier, In negtire, din ()chi tigniaa luminl fulgeratoare, iar capul;
gi barba II tremurat ca frunzele cind le adie vintul. Pupa ce,

mogneagul inghiti odata, se dete indrt ca sa se razime de

gard, BMA de puterl. Stenil Il priviail -mug de infiorare.

0 trsura, cu doua cucoane imbracate in negru, s'a oprit lacoltul biaericii. Este eucoana Irina, vaduva, mogiereasa de Ili
Gura-Vkif, cu fiicA-sa, d-gbara Florica.,

- (Bung ziva, oamenl bun! b

7- cSarutam minile, cucoana, raspunsera oamenil cu eaciufile,

www.dacoromanica.ro

A. D. CULEA : RUGACIUNE
_

197

In ming. Si cucoana Irina, cu un aier de bunAtate, se apropie de

. el, ca de nigte prietent yacht.
- (La grail nAduh am ckut, pAcatele noastre 1 Ni 's'a uscat
<cimpul, cucoanA, ni mor vitele, n'a vein ce minca, i1 val de
,capul nostru b
prinserA a grAi citiva oament
-(Eeeh b oft cucoana Irina cu amArAciune. (Niel pe la mine
.,nu-I malt bine. Din 700 de pogoane nu gtiii dacA am BA ie un
'bob. Pe toatA ziva argatil ingroapa cite o vitA. i gtitl cum mi-a
Mat mogia rAposatul, Dumnezeii sA-1 ierte 1 Am venit acum si
-

car mil de, sus, de la Dumnezeti, act Innaintea Lul sintem

.eu totil fle-opotrivA.)
D-goara Florica, dupA ce se scuturA de praf, se alipi string de
braul mama! ca i clad s'ar fi temut .sA n'o fure cineva... 0
.

undA de Or scirliontat II iegise de supt crep, gi nu titi de ce

vuvita asta risvrAtitA, undulatA pe timple, adAuga ceva la frumuseta primAvArated a fete!. Ea inclinA ugor capul pe umArul
mamel sale. Paste obrajil imbujoratl de sAnAtate i cAldurA umbra
dureril din lAuntru. 41 insemnase urma. Clipia des ca s-1 std-

pineascA lacrmile. Cu coada voalulul tinea gura astupatA de

fricA BA nu izbucneasci plinsul. In inima el feciorelnicA se
strinsese toatA durerea cbiditilor, cu fatale uscate, cu ochil stint!
de BArAcie i nenoroc. Ca n'ar fi dat ea sA-1 vadA cu suiletul
ugurat de nAcazur11_

Chad clopotele Incepura sl bate din nog, cel de afar*, a Inleles-c acuma se scot icoanele la rugAciune.
Prin inghesuiala de la uga bisericil, popa Simion abia il putt
- face loc. Cu un glas tremurat, strigA cAtra norod :
- aLa Movila cu Crucel la Movila cu Cruce 1 Din mogi-stra-'mogl s'ail Meta sfegtanil acolo L. Copill Innainte, ca Poate-s mat
_bunt la Dumnezeia ea- not...)
PAnA FAT dal seama, convoinl s'a rinduit pentru plecare.
DupA roiul de copilagl, ca nigte fluturl de toate colorile, mar:sea, cu pagl In urnak preotul, Incunjurat de InvAtAtor, de pHmar, de notar i de cucoana Irina cu fiicA-sa. BAtrinil satulul,
agezatl, albl ca zApada de sus pAnA jos, II urma, apol gospodaril cu flAcAil, f.411 tocmal la urmA giragurl nenumArate, de fame!
bidden alaiul.

Da sus, prin ceata fumurie imbicsitA de praf, razele focoass

adea In milioane de ace paste potopul de capete descoperite.

www.dacoromanica.ro

198

NEAMUL ROMANESC LITERAR

Ceardnul cit o arie In jurul soarelut i pida mohorit din zare

lnseamn, pentru mos Costache Vraciu, c seceta n'o s se sfir-

seasc in Mind.
Dauggtul clopotelor rsbate de departe, tot mat incet, ca o
adiere wart. Nisipul prjit dogores,te picioarele goale ca o
tabl tinuth la foc. Pe de-asupra fruntilor plecate pluteste un
vl de tAcere cucernic. Doar rsuflrile scurte, grtle ca niste
oftrt, mat tin isonul mormidilor neintelese ale dascAlilor. let,
colo cite o vad, btut intre palme, se opreste loculut uluit.
Se uit cu niste ocht bunt la slujba de lume, intiude gitul
genie usor si lung, parch' ar vrea s spuie ceva. 0 fi stiind bietele necuvintMoare ck o parte din rugAciunt slut pentru mintuirea lor?
Movila cu Cruce nu mat e departe. La dreapta, porumbistea,

de un verde paiminti, 1st desluseste firele sucite ca niste bice.

In stir ga se odihnesc oarzele, albite de pirjolul secetet, cu paiul
cit palma i cu spicele goale, umilite, incirligate in jail De
peate movil, o dogoare de Tint, ca iesit din gura unlit cuptor,
izbeste fetele arse, imbrobonate de sudoare. Un val de nisin n- vleste, revrsindu-se ca un blestem peste gloata IrgenunchiatA
la picioarele icoanelor. Al% vpaie i alt viscol mat nprasnic

urmeaz. De undeva, fr veste, un virtej rtdcitor culc la

pmint prapurile proptite de cruce i stir ge luminttrile.

6,- Dos mne iart-ne ; intoarce fata ta cAtre not prtcatosit b,
auspinat glasurt credincioase. Printele Simeon, dup celt petrecu mina peste frunte, rziro molitvelnicul pe capul crucil
si &Au drumul rugit, o ruga fierbinte, rupt din inim. Cetania
se inteteste clip cu clip. Inluntrul sufletulut se petrece

ceva: o caldur misterioas se ridic in obrajil atilt, in ocht,

in toat fptura de sihastru uitat a btrinulut preot. Glasul tremull tot mat tare, rsuflrile se indesesc, si nu sti ce lumin

ciudat i s'a aprins in fat. RugAciunea zboar In vazduh. Cite

nn cucernic prinde frinturt din ea si le repet in soapt...
- au, Doamne, estt drept, iar not nedrepV tu iubestl, iar
iiot dusnanim; tu indurat, not neinduratt; tu binefctor, not
rpitort...)
,
Pinza de capete se pleac la pmint in inchinciunea pion&
fr sfirsit. De pe tot cuprinsul movih 1, la rstimpurt, un murmur surd ca un gemt prelung se innalti la Cer.

www.dacoromanica.ro

J!

199

A. D. CULEA : RUGACIUNE

Vezt suspinul pasrilor, mugetul dobitoacelor, pliesul pruncilor, strigarea tinerilor, chinuirea batrinilor, lipsa orfanilor, parsirea vduvelor, trebuinta saracilor i glasul eel de rugaciune
al poporulul tli ; cerceteaz pmintul si-1 adap cu plol ingrastoare, ea, lipsit de umezeal, ameninta rodurile tale cu vegtejire, iar pe oament i dobitoace cu pierzare... Aid glasul preotulul se limed. intr'un suspin adinc, i lumea a putat bAga de

seam e, printre siroaiele de nacluseal, citeva boabe de lacrml se rostogolir peste barba-I fumurie ca o ceatA de sus.
La poalele movilel temeile Loceso, atingind fruntea de trina

ars, in lcgnrl cadentate. Copiil bat mtnil. Chipurile lor

pline de cumintenie si uimire nu trdeaza nimic din zburdalnicia de acum citeva ceasurf. Nepastor de durerea de jos,

Cerul vars OW tot mat fierbint1, pard ar vrea cu tot din

adinsul sa sting&

ultimele vietl ce-ail mal salmi de urgia

Slujba s'a isprvit de mult. Alaiul a luat drumul spre sat in

acei41 cuviincioasa rinduial. Gurile desclestate de puterea tainic a credintel prind a spovedui una alteia din cele nevol. Batrinil innumrd pe degete sfestaniile din vacu' de demult i pn
azl. Mos Nedelcu S 3 scarpin cu dou degete supt plarie, ca
salt aduc aminte, citt ant or fi de cind lumea trebuia s mince
coaja de copac din pduraa Barlegtilor.

Peste fruntile incretite de adineaurf a trecut un suflu de

.

Inviorare. Privirile tuturora spun cal acuma s'a fcut lumina

usurare in adincurile sufletelor. 0 razd binecuvintatd, coborita de sus, a adus vestea cereasc ca ziva de mine n'are Fla
mal seinene cu cea da azl.
Chid icoanele a apucat ulita bisericif, gospodaril cu tog al
easel se abat, ducind cu el nadejdea bucuriilor viitoare in caminurile lor Mute de grade i jale !
gi

WIMMIMIMIMMI

A. D. ULNA.

TIMPURI GRELE.

0, ?Ant de Nord, and tu ni-aduci

Pustiul polului mdret,
De-ai tai floe! ne temem top :
Sint timpuri grele,- vremi de 'nghel I

www.dacoromanica.ro

200

NEAMUL ROMNESC LITER AR

Din terf cu 'nting ghetarl alungl

.tn preajma noastra grele cep,

Fdcindu-ne sd rdteicim
tn timpuri grele,- vretni de 'nglaci

,.Pe cling pustif turbat te-avinp,

Dobori in cale flor i viep ;

Cu glas sdlbatec doing cinp,
Sint timpuri grele--.vretni de 'rgheil,..

I=MENII
)0 scrisoare a d-lui Aura St.

MIHAIL r. PRICOPIE.

tiltit.iu

Stimate d-le lorga,

In clipa aceasta primi numarul din N. R. in care att

binevoit a censacra clteva rindurl in fata mom:Blatant', de-abia,
lnchis, al neuitatulul met" tat& Acest articol m'a mihnit adinc,,
precum, de sigur, a mihnit pe tny Romlnil, Liner $ bAtrInT,,
fruntasT i teranT, venitl din cela patru unghiurl spre a aduceamintiril luT supremul lor omagiu.
Insirind tot ce n'a fost, fra a pune In lumina adevarat ceia

ce a fog, d-voastra zicetT :

dosif St. Sulutiu n'a fost un scriitor de frunte.) Al mare

.

dreptate ; n'a fost.

(Scrierile mele, in forma de monografil, biografil, schite istorice, at avut un singur scop : eternisarea i restabilirea adevarulul asupra intImplarilor, maY ales a faptelor svIrsite de poporul romln si de conduckorul poporulut, Avram Iancu ; a Intri
pe Remit' In credin i pietate ; a-T desvolta ambitia national&
ai mindria pent .0 tot ce e strmosesc; In fine a-T infiltra adevlrata Independenti sufhtease)
ni spune singur Ii Wm-

rifle) sale. Cu toate ca In unele descrierl, precum tVletorut

RomIn), Fata pduril) (vezt MP m. partea II), traduse In Ihnbile german i ungark s'a dovedit un iscusit manuitor al condeiuluf.

t N'a fost orator.) Oh, nu! i aceasta e unica mea mingliere

1 Ne siaatica dated a publici aceste cleft% atit de explicabile. Le late-

vitrisim de raspunsal ce s'a dat. -N. R.

www.dacoromanica.ro

111.

0 SCRISOARE A D-LUI AT.TRL ST. OLUTIU

201 g_a

i mindria mea cea ma! mare. A fost Ind mal mult dectt atit,
sa... mal putin. Mal mult in ochil acelora cari in viata unul
om calla( fapte; mal putin pentru cal ce se incintA de frase.
IA initiat i organisat singur intinse actiuni de ajutoare in favoarea cAsoeiatiell, a eontribuit, cum putinT alil, la incurajarca
tuturor misdrilor noastre culturale i sociale, i meritele sale
sint dpate, azi, in zidurile celor maT Infloritoare asedminte culWale re avem.y. Cine grAieste astfel ? (Tribuna l. de la Arad,
care nu poate fi bAnuitA de simpatil exagerate fatl de cbAtrinh.
Coneed cA an'a fost Did un om politic de vazlh. Cel mal elementar simt de conservare nationalA i-a impus, in calitatea sa
de vice-presedinte, apol ca presedinte al Asociatieh, cea mat
sirictA reservl in privinta aceasta, reservkde altfel, impArthitA
si de conducAtoril puternicel institutil financiare a Rominilor
de dincoTo. (Albino.). Conducerea politica militante e in atriPutia comitetulul partidului national, Orice amestec aid al or-

ganelor culturale ar fi perielitarea inevitpbilli a acestor arylminte infiintate cu atita trudA i atita jertfl.
(A fost un inviersunat detraCtor a lui ,Sagunat Nu WA dad
detractor este aid cuvintul potrivit. Vocabulul acesta, in rigiditatea lui clasid, presupune, pare-mi-se, o nuantA de invidie sa
de interes personal, bAnuialA ce d-voastrA insusl o rlispingetT,
,din capul loculul, cu una din acele mArturisirT spontanee care
vA fac cinste. Iosif St. S,ulutin a recunoscut, In toste ocasiile,
meritele nemuritoare pentru Biserica ortodoxA ale Marelul Mitropolit Andrei. CA n'a putut gsi aceleasT netggiduite merite

si in activitatea sa politick viitorul singur, acest nivelator al

oamenilor si lucrurilor, va dovedi in partea cul e adevAratul
adevAr.

Dar uncle sinteg cu desAvirsire nedrept, d-le -lorga, e chid

afirmatl cA nu s'a revArsat din dArnicia lul binefacerl asupra

natieb), pe care frasa : (era i un om cu mijloace materiale

foarte modeste,, o atenuiazi, dar nu o scusA.
Oh, sArmanul mieii tatA l Din sArAcia ta nobilA nu s'a revArsat binefacerY asupra natieT... AceastA invinuire m'a sgetat
drept la inimA i eerneala mea se tulburA de lacrimile stoarse
-de cea mal cruntA durere. Mc! innaintea ochilor miel sufletesti
rAsare mina ta albI, uscAtivA de oclogenar, mina ta, tatA, care

-in totdeauna a dat si n'a primit, in sebimb, nielodatA. N'al dat

www.dacoromanica.ro

;
_

202

NEAMUL ROMNESC LITERAR

mult, cad n'a veal mult, dar eral mindru i impacat in cuget ca
altI barbell cari parted numele tad i in vinele carora curgea
singele tad, in loc sA te imbDgateasca, ati dat total natiunil : Mi.
tropolitul un milion, de coroane, iar fratele t Dionisie, toata
averea sa.
apol sintetT atit de Edgar, d-le Iorga, ca binefacerile pe

urma lilt nu s'ail revrsat chiar ? Cad IAA ce gasesc in testamentul

(Wire ma doare: natiunil mele nu-I pot lsa nimic, decit nemargenita-mi iubire, pe care o recomaud, cu limb& de moarte,
descendentilor mel. Padurile, finetele, araturilo i paunile ce
le-ad prima teranil, bisaricile i coliie fara deosebire de confesie, undo eh am ladeplinit comas:Arita, segrogarile, apol ragalarea dreptulul de circiumarit, de ti:g 1 ajuturul dat fqthor.iobagl in dreptele lor lupte spre a-al pastra inoia.,
acum, inaiute de-a sfiri, permiteli-ml un mic amanunt.
Printre lucrurile motenite de la tatai nae e until care, pen

tru mine, pretuiejte cit cea mal frumgasa gyve, impodobit

de cel ma' splendid caste!. Aceasta SCORIA mojtenire este o....
ramurea de edera, trimeasa de un teran din teinnita do la Se.
' ghedin, undo 41 ispalia marele pacat de-a 11 ladrazuit si pane
.
tricolorul romanesc.
.

Da ce &dui acelul sienplu plugar, in acele clips da lacercare, a lost pentru tatal mien, pe care nu-I vazuse niclodata ?
De ce ? Fiindca bumf St. Salutia, ea ultima intrupare a unel
marl epocl, prin numele sad, pan inima sa roamaeasea, prin
servichle aduse neamulul sail, a font, la ochil muitunil, cu toate
dnsuwile lul modeete, fait a fi lost macar (water, mal mult

de cit un om: o ideie, ideia insaji a napnalitatil noastre.

Sperind, d-le Iorga, ca spiritul d-voastra do dreptate fata. de
umbra aceluia care in atitea rindurl v'a dat cloven do simpatil
sincere, nu va refusa publicarea acestel scrisori in N. R.,, vi
rog ad pnimiI expresia distinsel meld considerate.
AUREL ST. SULUTIU,
Profesor la Liceul din Ploieftf.

Stimate d-le fulttfiu,

Pietatea d-tale fata de parintele disprut dintre nol te onoreazd. Cu sentimentele de euvenit pietate am scris i e, te
asigur. Era Iasi datoria mea ad spun ce ti i ce cred. Altll

www.dacoromanica.ro

TEATRU RUSESC IN BUCOViNA

203

vor face acelall lucru cu mine, raminind copiil mal liberl a face
ceia ce al facut d-ta sail a nu face,
Te rog a credo in sentimentele mele de adinca parere de rat
pentru incetarea din viata a pregedintelul (Asociatiel) i de
respect pentru memoria acestul corn de bine.
Al d-tale
"

N. IORGA.

Teatru rusesc in Bucovina.

Dupa cum cetim prin ziare, Bucovina va fi, si in anul acesta ca
si in anul trecut, fericiti cu visita unel trupa teatrale ruseti din
Liov. Dad s'ar Multami trupa aceasta sa deie represintatii in
orae ruseti, n'am avea nimic de zis. Dar, ca i in anul trecut, s'a
hotarit directia trupel respective s deie represintatil in Gerd
nuti, metropola Ucrainel viitoare, apoi in Suceava si in Rad
anti. Aceasta inseamna o provocare &recta la adresa Rod
mhiilor.

11

in drept slot

Galitienif aces,tia

obraznicl sa ne

onoreze cu presenta lor in Suceava i. Radauti, cad Rominil

bucovineni slut cunoacuti ca oameni blifizi, bunl, Ingaduitori, pe
cart nu-I poate scoate nimenl din firea lor papica, sail mal bine
zis letargica. Nol sintem acuma indatinay i ne simtim, poate,
bine cu astfel de provocarl ; aceit trupa a facut anni trecut
afacerl rentabile in Suceava ; multi Romint din Suceava ji imd
prejuriml a trebuit sa ie parte la aceste represintatil, pentru
ea asa se cere de la oarnenil culy : fat de un oaspe sa te port!
mabil i prirnitor, i, apoi, doar aarta-I internationalap.
Tot anul trecut .am putut vedea un exemplu : teologil rud
ten! ail facia excursie pe la Storojinet, orael in cea mat

mare parte rorcanesc; aid a dat o serata cu concert. titre

oaspey ah fost multi Romini ; chiar parohul de acol, cu fiicele

d-sale. Tot teologi de-acetia am vazut cum ail facut, cu deputay de-al lor, agitatii politico in districte romaneti ; aa in
_Frasin, Gemenea, etc. Acetia ca i politicianit lor slat immunl ;
nimica nu li se poate intimpla.
Dar, doe& se va intimpla al-el satisfaca aMintita trupa de Galitieni dorinta de a se arata in Suceava, i Many i anul acesta
alum! meritam soarta care lie ateaptii. De cu buna vreme tred-

www.dacoromanica.ro
^

204

NEAMUL ROMNESC LITERAR

tuie s protesteze deputatil la presidentul terit, ca, supt niclo

conditie, s nu li se ingiduie acestor intrust a ,se apropia de
portile Sucevit.

Ne mirA, in sfirsit, de ce ziarul Bukowiner freie Lehrerzeitung,, redactat de d. ChisanovicS, bun Romin si candidat la un
-mandat romnesc, anunt oaregcum cu bucurie el soseste in
tarn, pentru o visit de sese sAptmint, flmindul Stavnyk - asa
se numeste directorul trupet amintite - i va debuta in Suceava
si Rdutt.

M.

Tinere din Bucovina, nu te mira. Iesenit aplaudn de mat multl

ant frenetic trupa Rusnecilor, pe cind Teatrul National, boicotat

de Eyre', lT inchide portile in mijlocul stagiunit. Dacn plate

cunost1 un popor care si aib o clasi dominant mat impvN. 1.
rat de *ate decit a noastr, te rog en-mt serif I
N. B. Tiganii n'ata baierl i cArturart.

Un cifltor rns la nol In 1846 : Porthole Uspenschl.

-.InustAna -

Dup incredintarea diaconulut ce m insoteste, Mitronnlia de

aid primeste, anual, de la mosiile et un venit de 1 200.000 de
let romnestl. Nu-t srcicioas lada el Dea Dumnezeii en. nu
se asemene nict cu cutia PandoreT, nict cu punga lul luda I
In Mitropolie, am vnzut o Bali luminat a Adunril Divanuld
muntean. Ce se afli in ea ? Tronul, innaintea lul masa pentru presedinte i Mitropolit, mat departe ine o mad pentru ministri ;
aceste mese-s acoperite cal pinzn rosie, pe amindoun prtile.
[Am intrat in grdin 9, i m'am plimbat. Ea Inca se desparte in

mat multe prtt. In ea apa este adus din Dlmbovita. AicY, doui
ale! lung!, din ,tufisurt de vit de vie, acopnr des cu frunzele lor
proptelele de lemn in form de grilaj, aduclnd multi rcoare. E
plcut s te plimbl pe supt umbra lor.
De la Palatul Doinnese am trecut la asa-numita Episcopie', care

-.se an In cea mal frumoas parte a Bucurestilor. Aid, in mijlocul unet curt! marl, incunjurat de cldirl mrunte, se ridiCi-O
-

Lips la manneerietd tradttoerit. -N. R.

3 Pe MO Ateneul mania de ail. -N. T.
I

www.dacoromanica.ro

T.

BERECHST : UN CILLTOR RUS LA NOI IN 1846

205

frumoasa biserick, construita in stil gotic, cu ornamente ascutite

aproape de turla in forma de sulita. Launtrul el e Inca neterminat. la aceast efiscopie .traiete titularul athiereil Domnichie,.
care are numal titlul 6
oyucea = da Stratonichia. M'a primit
foarte mingiios. Ca sa spun despre el ? Voia spune ca-I frumos,
alb, ruman, batrin naiv dintre Rominl; orbeste
\
grecete ; nu tieunde-1 oraul lui da Sawn, Stratonichia ; tine la dlasul savor! sad

nepoate dupa a treia pravila a Sf. Sabor diu Nichsia ; e prepdinte in Consistoriu ; se roaga lui Damnezati pentru vil i morp ;.
in chilia lui slat multe icoane ; de-I insa om dumnezeiesc, asta
numai Vzatorul de him! o tie. La despartire m'a invitat la o
phmbare da seark afar& din .ori-q.

Dalai prinzul modest in otel, am cercetat urinatoarele ma-:

!astir), :

1) Maniistirea Nateril Maicel Domuulul, care apartine Mitropoliel din Pogoniana. la ea e o veche i urlta biserica cu hramul;
Naterea Dumnulul. In aceasta manstire nu-s monahl, afara de'
un eguraen ; casele insa slat inchiriate la diferite familil.
2) Manastirea Arhanghelilor, aparpne manstiril din Epir a
Arhanghelilor (t4t4xow), numita Chora ce se afli In eparhia Pogoniana Aid bisertca, precum se vede din inscrippe, este elkdit,.
in 17-24. la paraclisul St. Htralambie din aceasta biserici se slujete

pentru locuitoril rug din BucuretI ii pentru. consulul nostru.

Turla acestul laca ameninta sa cacti ; paretil dtrinilor a crpat ;porticul exterior se odihneite pe patru coloane cu desetnnur1 ea-.
pricioase, In forma de spirale; pe piretele apusean slat zugravitt
ctitoril acestel mnastirl : do Nicolae Alexandra Voevod, cu sopa.
Smarandax., cu gese copil i arhimandritul Ioanichie. Dupa cuvintele egumenulul el, acestal ica il apartine in Muntenia ma- -.
nstirea Sf. Treime, numita Valea, cu moiiie druite de Banul'
Manolachi. De la aceste mo0I primesc alma', 45.000 de let Gu-veraul muntean nu ingaduie egumenulul al taie i al vind 'Muffle apartink toare manastiril Vail ca s dreaga turla i sci.
Innoiasca toga biserica.
3. Mnastirea Sf. Joan 2unainte-Mergitorul e mare, cu case inchiriate inluntru i. cu prvlil pe din afar ; aparpne Mitro
poliel Ianinel. In ea biserica e mare, frupoisa i insemnatiprin aceia ca, In partea despre apus, pe coloane, este construit4
o despartitura pentru femel. pe7asupra portilor din afar admit,
-

www.dacoromanica.ro

206

NKAMUL ROMLNESC UTERAR

.clopotele pe birne. Am visitat acest lam in ceasul vecerniel,

asa ca nu se putea 1ntreba desprer ctitoril el. Egumenul mantis;
Uri( Sf. Arhanghell .mi-a spus crt aceasta din urnal are moi1
.bogate.

4. Mnstirea Sf. Fecioare Maria, numita ZltarY, a fog inchiata Patriarhiel de Alexandria de cMre Constantin Basarab, VoevoAul Ungrovlahiel. Acest lams este incunjurat cu un zid innalt de

piatra. In ea, in mijlocul unel curti marl, MA o veche biserich

de piatra. E Intunecoasa. Timpla-1 din piatra la temelie,
iar la virf din carloaida. In aceasta biserica e frutnoasI bolta
ogivall ce se razima pe cloud coloane. Fiindck in aceast mare
manstire trieste un singur arhimandrit far% monahI, chiliile
i citeva prvli1 lipite de zid in afar se dad cu chirie locuitorilor de aid. Arhimandritul se pliase c Guvernul muntean e
hotarit sa (Mine tot zidul cu prvliile de la intrarea manas;tire pentru lrgirea strzil. I-am spuS ca fieeare Guvern are
deplin drept sa Nc in orase tot ce trebuie penteu ltire, curatenie, frumuset, spre deprtarea strica3iunil de loc in stradele strlinte i spre binele cettenilor ; si, dad printul Bibescu va porunci s sfariene zidul din fat al sfintulul Mewl,
fr indoiala ca va da indemnisatie sa ajutor nentru cladirea

unni no zid i unor prvlil dupa plan. Arhimandritul nu ageapta

ajutorul princiar si continua a se plinge. Ea tacuia, dar inlauntru'
ma aprinseia asupra incpatinaril iubitorilor de araint si nepolitieoilor monahl greci, cari pun drepturile i foloasele lor pariculare ma1 presus de drepturile si foloasele obltest1 i privesc
nepastor la stricotorarea si murdria oraselor, numal lor de
ji-ar fi larg si profitabil.
Rana clad Impratil i printil s sufere pe acesti oamen1 cari put

_-

a pmint i nu sutra a cer ? Nagrilor ii trebuie lectil aspre 11 Manstirif Z(atarl if apar tin la Muntenia doua manstiri, cu veniturile mosiilor: Segarcea, poste Olt, si Sf. Nicolae, pe riul Colentina, la comuna Grdiste.
5) Manistirea Sf. Ecaterina, care se Oa dupa Mitropolie,
Drept a zis ImpMatul Alexie Comnenul despre cllugiril de la Atos cl
daa nu li vor tkia nasurlle, niclodat nu se vor face supusI bunt si as-

cultMorl autoriatil.

www.dacoromanica.ro

T. BERECHET: UN CLUTCH RUS LA NO! hi

1846

207

'

apartine Sinai!. ba ea e 6 biserid mic, urIt i veche ; dar casa

i frumoas. Aceast mnstire este
Incunjurat cu un gard de scinduri. Ii apartin tretzed de case
egumenulut e larg, luxoas

din apropiere, ce se (WI cu chirie.

A trecut aproape oara zinc! dup. prInz. Mi-m adus aminte
de cuvintul mi dat episcopulut Domnichie, i m'am dus la el
In clipa fixat. tEl era Imbrcat. Carta luI cu dol cal sta In
strad.] Ne-am dus la plimbare ; am mere, prin ora In caWA, apoI am iesit din ores, i tn sfirsit ne vgzurgin undeva Intr'o mid pdure. Mc!, de supt un delusor se prelinge
un lin p1ria i curge Inteo baie rece fcut anume. Aid vin.
Muntenir sh joace, s hea ap curat i rece i s se ma! ve-

seleasa Yu seara aceasta nu era nimenI aid. Sezurtn pe un

spun de lernn, gustarAm apa usoar i plcut i, ludind-o, am
Inceput s. discutm.
P. S. Domnichie zise : Muntenil slat recunoWtorl Rusilor
pentru trel binefacerY : a) pentru aceia c hail scpat de cium,
asezind carantinele; b) pentru aceia e hat izbvit de hot! si
Wharf, introducInd ordinea In erase si sate (innainte nu se putea
iesi fr temere nid pn la acest plr, i c) a slobozit Biserica ortodoxii de jugul turcesc.
- Din buzele P. S. Voastre curg cuvinte duld, soptii e.
- Pogoare-se binecuvIntarea dumnezeiasc asupra Impratulul rusesc 1
- Amin, si asupra printuluI vostru.
Episeopul Incet de a mat avea IntAietke in cuvint ; tund

-Incepuiti e s-1 intreb :

- Cum primeste printul pe Mitropolit i arhieretr?
- El srut mina VldicM, i Vldica II srut capul. Cellaltl
arhierel i se Inchin. numat. El nu li primeste binecuvintarea.
Cum se poart Logofatul Trebilor Bisericestl cu egumenil

mnPtirilor ?

- Foarte curtenitor cu ace! cari-I da ban!,

lui i secreta-

rilor

- Aid slat

consistoril?

- Slat consistoril i dicasterii. In cele d'inti se lmuresa

i,e In cele de-al doilea afacerile

clerulul. Ea presidez In Consistoriul de aid cu patru judecAtori,
din cari dot protoierel i dol preott

numal afacerile de cstoril,

.

www.dacoromanica.ro

NEAMUL ROMINESC LITERAR

208

vaa..

- Preotil se aleg aid dintre mirenl ?

- Se aleg. La not nu-I o cast anume a clerulut. - Se acrid acte de botez, nunt i moarte ?

- Se acrid.

-S ingroapi aid mortil ling biserici?

- Se ingroap.
- Cit de adind slut gropile ?
- Un metru i jumatate.
"

- Se

ingduie divorturile ?

Insu1 priatul s'a deoprtit de Mille sotie, i fratele lul

triete cu o domnipara care-i vine vara (4a(30171), rncar cA
are sotie bung i inteligent.
Naiva sinceritate a episcopulul mA mirA; i el art cA se
tulbura prindu-I fail de cuvintele sale. Se scald de pe scaun
gi porunci sa admit carats. Mergind pe drum, ma invita sA ea
parte a doua zi la slujba din biserica vechiulul palat princiar

(Curtea Veche) s ascult cintarea corulul domnesc. Ne-ana abtut

in grdina publica i am trecut pe drumuletele el. Grdina este

flout& de curia(' ; hied nu-I umbra in ea ; basinurile se pre-

&en; pavilionul princiar de vara pe patru stilpI e bunipr.

Din acedsta grading se vad toil Bucuretif. Vederea-I foarte
frumoas. Acest oral se asamana cu o cingAtoare lung pe

care-s cusuta felurite modele cu catifea de diferite culori. Colorile vet de i alb stapinesc. Astzt m'am skit de pater/. Creionul cade din mina. Lampa e pe stingere. Ochil se lipesc...
4) Dominica. Am fost la liturghie In Curtea-Veche. Coral
domnesc e numeros ; mantalele lor albastre slat frumoase; pe ele
strlucesc nasturil de argint cu gherbul Munteniel Dar cintarea ? Sa asamana cu scirtlitul roatelor neunse. (Vrbiile nu-s
privighetorl, iar fluierele nu-s flaute ; chelalaiala pentru printul
muntean nu-I aceia ce-I mtlodia i armonia pentru impratul
vizitil ruse tl.

rusesc). Bdil
(Urmeazei)

'

'

T. BERECRET.

BIBLIOGRAFIE.

(Anna v, roman de Duiliu Zamfirescu; Sfetea, Bucureti.

Biblioteca oLuceafarnly, Bucureti. Hermes Toranza, de Antonio Fogaz

zaro, traducere de Maria Sarry.

TIMEAFIA. INEAMUI. ROMINNSII r, TLSIAII-DB-11IINTB (PRANDIAI.

www.dacoromanica.ro
'