0

.0!

ro Ban!' Numdrul.

Anul V, N-1 9.

ii Mart 1912.

47-4-17:..
Atio,
.1.1

'

QmANEST1 oiq

STf. AN

vOQBA AlsKOLDOVE1 4 Al.%<..XPNEVOJ ION I am TIOOi N 17,c46

LITERAR
Ce sintem dater! a spune altora?
- IDEt DINTIVO CONFERINTI TINUT LA BUZ:V. -

Pentru multi aceasta intrebare n'are

rost. Spunem ce voim i voirn s spunern pentru cd avem, pentru ct ni se
asigurd cd avem talent.
innaintasii nostri erad oameni tdcup',

i dusmanil nostri se temead de

aceastA tdcere a lor, plin de taine, mal

mult declt de toatd imhielsugata noastr

vorbdrie fdrd nick) tainA. Not am invtat, odata cu avocAtura din Apus,
vorba mult. Si, fiind meridionali iuti
la limb, cu spiritul plin de poesia cerurilor noastre luminoase, ne-am dovedit rdpede ucenict mar marl decit maiestrir.

Am ntemeiat asezdminte de vorbit,

intre allele i Ateneele. Conferent.arif
nu lipsesc. La inceput nu lipsia nici
publicul. Pe urm Ins Wile ad inceput
s fie goale sad pline de amatoril scan-

dalelor ware, gata salt bat joc

.41/1Xk:If

fOqi

de

biata lor victim, care cont Ins, ea,

41,

s afle pacientr inteinsi. Vorbiad totusi

rAti ? Nu. Printre ef se gdsiad si oratori

AB.ONAMENTUL:
tara, pe an 5 lei ; pe sese luni
r.3

ei. - in strdinD ate : pa an,

7 lei ;

pe sese luni. 4 lei.

N lorga: Ce sintem datori a spline altora ?Tiberia Crudu: 0 seard la Atcn)ii. - Virgil
: Ci'evu chestil acTempeanu: Ahem,. (poesie). tuale. - lorgu G. Tema: inmormintarea tine! cerseloare (poesie). -T. lordeinescu Picald in povestile indiene. - 11 Onciul
Cintece
poporale din Bucovina - I. : Cronica.
www.dacoromanica.ro

Sumariul

130

NEAMUL ROMINESC LITERAR

recunoscut. innaintase cultura noastrd ? Nu stid de merge slnatos, dar merge foarte incet. Atuncl ce indeprta lutnea serioasa, ce fAcea pe directorul Ateneulur s imprdstie sergentr
In sall pentru a pstra ordinea ? Ce alta decit faptul cd lutnea
avea nevoile el i c totr ace domni nu rdspundead cu lrnuririle lor la acele nevor.
Si ce trebuie s se spuie ? Puind intrebarea, nu ma gindesc
la oratoria profesionall. Profesorul vorbeste despre ce i se cere
i studentil pritnesc, studiindu-se intre sine sad fixindu-sr privirea asupra amnuntelor irnbracamintir sale, dacd, afard, na.tura nu inftiseazd. privelistl interesante. Advocatul vorbeste
despre nevoia clientulur sad, cu voie sad WA voie, i, cu voie
sad fr voie, it ascultd. judecdtorul. Predicatorul - pe unde se
predia - cl credinciosilor cari ar fi tot asa de atentY dacd ar

'

vorbi in alt limbd, n-1 cutare din formulele-predicatorir pe care

le-a invtat la Seminarid.
Si trebuie s lsm la o parte, iardsr, Uratoria politic in Vederea functiilor, mandatelor, pensiilor i burselor, a mosiilor ce

arendeazd Statulur si a caselor pe care Statul le-ar putea lua

' cu chide. Auditoriul prirneste orIce numar s-1 asiguri de rd.minerea sail de apropiata venire la putere.
Este ins t vorbirea de chemare, cu c are nu eW dator din punct

de vedere material si pe care din punct de vedere material

nimenr nu e dator s'o asculte.
Cine se Incumet a cere lumir sd-I dea o. parte dintr'un timp
care orrcur II e scump trebuie intid s tie bine ce spune. Ceia ce

nu inseamnd sit invete bine, sd se inchidd in casd cu cele

cloud, trer cArtr frantuzestr care II vor da cuprinsul expunerir.
Si nu inseamnd nicI sd fi fcut bune studiI cu care acuma 1sT
incepe o carierd. Inseamnd sd fi trait in i pentru lucrurile de
care efti dator sd vorbestr.
' Nu md void duce la conferinta until tinr silvicultor fuzes:
trat cu multe diplome : II void astepta zece, doudzecl de anr:
SA-mi vorbeascd pe urmd, nu de perdure, cum si altil ad vorbit
de pddure, ci de pAdurea IA, in mijlocul careia trdieste, ale
cdril glasurI le intelege i cdrora stie a li rdspunde, al aril
mare sufiet tumultuos i plin de pace a insemnat acum pentru
totdeauna sufletul lur de om.
Nu md void grabi sl ascult pe tindrul ofiter lilt ors din strinnate care mi ar vorbi despre rdzboid. SA vie luptAtorul care
www.dacoromanica.ro

v;

131

N. IORGA : CE SINTEM DATORI A SPUNE ALTORA ?

a trecut prin foc, care a simtit ling dinsul pasul dlator de

fiori al mortif, care si-a vzut prietenir, tovarsif trecind dincolo de hotarele vietif, in urletul bucuros al biruintil sag In
gemAtul innbusit al infringerif, s vie el care a vzut filfiind
un steag in mijlocul gloantelor si a descoperit ce mar! si dureroase lucruri se petrec atuncea in umbra luf. Ii prefer invtatoaref de 20 de anT care vorbete, orfcit de sincer, despre

gloria strbunit.
Zgircitul care.sf tine banul pecetluit supt pietre, indiferentul
pentru tara lur carer cere numai avantagif, s nu-mi vorbeasc,
in afard de viala lui, despre mill, despre iubire de patrie i
de neam.
Din prisosul credinte! i experientel noastre s vorbim. $i
s avem rabdarea de-a agepta acest prisos, care, cu oarecare
stlinfi, va veni.

Al doilea, s mar slbim lumea cu metrica Groelandesilor

.i

cu pictura la Tungus!, prin care se poate apta totus! o

notorictate, ba poate i o zestre, - conferinte pe care nimenr

nu le ascult si care se pot repeta, supt acelai titlu sag supt
altul, fr primej die, si peste dou sptminf.
Sufletul nostru s dea ceia ce sufletul altora cere. Deci lucruri de interes public.

Sint, Intre ele, unele de un interes treator. Cine ar mar

cere, mini, lmuriri despre chestia tramvaiuluf ? Dar despre
mostenirea noastr sufleteasca, despre averea noastr sufleteasel, despre datoria noastr sufleteasca se poate vorbi oricind cu folos.
SI ni dm seama cA, tot ce avem vine dintr'o altruist, dintr'o entusiast stare de suflet.
Ascultam conferinta d-lur A. D. Xenopol despre N. Kretulescu. N'a fost un om de talia lur Koglniceanu. A putut aduce
.

servicii importante, n'a dat fapte mar!. Dar viata lui e mare,
prin unitatea er moral. Acela care nu voia s se odihneasa
supt acoperemintul celui nedrept, acela care in ceasul mortir
zicea : tIndeprteaz copiiI ca s nu vad privelistea miserieT
omenestf, era un nobil produs al famine! fr coal care a
precedat scoala fr famine; Dac nu voim s rminem in urm
stind pe loc, trebuie s ni cream un nou prisos sufletesc izvor

de fapte noul.

www.dacoromanica.ro

132

NEAMUL ROMANESC LITERAR

Si pentru aceasta se cere partea fiecAruia. Oricine poate curAti, innAlta, intAri sufletele, e dator sA o faca, prin cuvintul ca
di

prin fapta la De ar fi

sl-s1 cerseascl ascultAtoril... (Done

Mintuitorul insusr a spus cl unde slut doI in numele slu, si El

este.

SA spunem adevArul i sl vorbim de cite orT un adevAr trebuie spus. Dar sA facem o deosebire.
Sint adevArurl care iumineaz i folosesc. Sint altele care intunecA i pustiesc. SA deosebim mArturisirea adevArulur ce rodeste de scandalul adevArulur ce divulgA. Pe cel d'intAia sA-1
spunem intreg, i totdeauna, i orIcu.
S'a prAbusit pAmintul unel mine. Ca urnbre desnAdAjduite rAtAcesc, flAminzI, setosI, cer inchisT in adincurr. i iat c unul

vede sus o geanA de luminA. E drumul spre soare, spre viatA.

N. IORGA.
Va avea curajul sa nu cheme pe totr acolo ?

11111.1.
4

0 SEARA LA ATENEe
(IMPRESII DE .LA 0 CONFERINTA)

de T1BERIU CRUDU.

Prietenilor miei V. I. si E. D.
(Urmare.)
.

IA 10 fix, un compliment al oratorulul, petrecut de un aplaus

al auditoruluf, pecetlui pe vecl intreaga conferint. - Aiurit ma
ridic de pe scaun. In fat dol tinert, bine &it% se east] maul.
la altul fisted.

- Cum ti se pare, Gogule ?

- Misuses, Iorgule!
- Ba a fost bine, chef a vorbit putin...
- Adevrat, puie, dar prost!
Clad am auzit, am Intrat in pmint de ruine. Grail, trag de'
mined pe tovarrqul mieti ce se pierduse in contemplarea unutexemplar femenin din aonoratul auditor), i plec. Li u, In' 7

ghesuial mare. Fiecare cAuta s ias mal dfgrab5. De.o parte

un down statist cauta s conving pe vecinul s c trebuie'
BA deie conferinta la Minerva (In extenso numal decit.
www.dacoromanica.ro

133

TIBERIU CRUDU : 0 SEARA LA ATENE.

- Are sA fie get, moil cher, 'fare s'o primeascA...

- Las', cA o primeste. Am ell pe cineva acolo. Il face vint,
la sigur. Nu, WI, nu trebuie sA se piardA asa degeaba. Ar fi

un pacat. A vorbit sublim....

AfarA e Benin i rAcoare. Lumea misuna in toate pArtile ca
un furnicar rAscolit. Un ris p-o vorbA umpleall de veselie toati
Calea Victoriel. E i cu tovarisul mie mergeam tAcutl si phial
de mihnire. PArea cA sintem dol copAcel sAlbatecl smulsl din
mijlocul pAduril i purtatT cu rApeziciune de valurile furioase
ale vietil ce se Ebltea In albia IngustA a strAzilor, lovindu-ne
clad de un zid, cind de altul.
StrAinl cum eram de acea lume care ne inghitia cu larmAtul
el, WA' vrere ne-am simtit unul lingl altul, stringindu-ne de
brat. CAlcam apAsat i nervos si nu indrAzniam sA-ml descarc
sufletul innaintea tovarAsulul posomorit de care aveam o fricA
neinchipuit. Suflarea lul rece pArea cA-mi sleieste erica putere.
MA simtiam vinovat In inima mea, si de aceia nu-ml venia sA
deschid gura, Doamne pkeste !
AjunsI in fata Palatulut, unde locul e mal in larg, rAsuflarim
o clipA. Prietenul, care de bunA Emma pricepea situatia mea,
intreb usurel :
'

-EramE, gata!
istoricule, cum ti-a place istoria din astl
Nu stiam ce s

sarA ?

raspund ca Era nemeresc mal bine,

sA n'o sclintesc chiar de la inceput. MA frAsuiam in tot chipul

sA Ouse cuvintul potrivit, cu atit mal mult, cu cit incA nu
stiam parerea lul.
- DA, drept sag( spun, incepuiii e cu oarecare sfialA; parch
pentru o conferintA la Atene mA asteptam la ceva mat mult...

- Da?! Cum se poate ?

0 sfeclisem ! Amicul imi prinsese sfiala si.acum mA lua la

vale. Trebuia sA-I ies numal decit innainte, sa rAspund cu tA'

rie ; altfel eram prApAdit. Far a pierde vremea, incepuiii cu carecare bArbAtie a-ml sprijini cuvintul, trintind pe sama bietulul

conferentiar cite 'n lunA i 'n stele, fArA

;
ca el, sArmanul, s
aib habar de invinuirea pe care i-o aducea cu atita tArie un
provincial rAzvrAtit.

- Bine, bre, s tit cA al sA vorbestl la Atened i sA vil asa

de nepregAtit, se poate?

www.dacoromanica.ro
'

134

NEAMUL ROMANESC LITER AR

- Cum sti nu se poatd? Auzl, rAspunse amicul flegmatic?

Dovada al avut in astA-searA !...

hr mA simtii clAtinat de valul ironiel. Nu stiam incotro si '

rAzbegc. !Evaluated vorbia, reluAi :

- B7e, da' e m asteptam sA aud aid ce n'am mal auzit

de clad slut.

- Da? Foarte
- Cum asa ?
- Foa-te bine
- !? ? !

rAti!
4

- Omni nu-I vinovat de loc. Estl vinovat tu cl te-al asteptat

la mult. El, sAracul, nit a putut, a fAcut. Te asigur e cA, dacA
putea, fAcea mat mult, nu te MEsa sa pled cum al plecat. Asa...
vezl bine..
Ascultindu-I, inri inclziam mere. Ca si ma potolesc, spusei
clteva cuvinte apAsate.
- Bre, et vorbes3 serio4...
- Asa chiar trebuie. Altfel nicl n'as mal sta de vorbA cu tine..
Cind am auzit si anemia sentiatA, m'am infierbIntat de-a binelea.

Trabuia Wimp a clocoti. Usa de ingrAdire din jurul buzelur

mete sari numal decit din titinT i, fr sA mal ti seam de
nimic, nicl de timpanul prietenulul la urechia cAruia strigam,
niel de lumea care se uita la mine, nicl de stima ce trebuia b
port conferentiarulul necunoscut, am inceput sa torn o filipicA
f u 1 ge

t o a re :

- Cum, sA vorbaascA cineva de pedeapsa cu moarte i sA nu

arAte dupA un plan chibzuit mat d'innainte motivele apro) i
contra) care se riding in neat? chestiune ? SA nu puie motivela fatA'n fat, BA nu le incalere la luptA, BA nu vad publicul, care din ele cad si care rAmin invingatoare ? SA nu se
descrie mAcar un tablo prin care s se insufle ascultAtorilor
groaza ce trebuie BA aibi de aceast slbatecA pedeapd ? SA
insire numal niste vorba sect, niste pared intimplatoare, pare&
al discuta la balk ort innaintaa unel halbe cu bere ?..,
Prietenul, care nu se simtia vinovat cu nimic, ma opri scurti
trAgindu-m de mine&
- Tad, bre, tad, a se uiti lumea la nol ! Acusl ne duce
la politie. Tipl asa pare& te trezestl la Tudora'n Odium. Bag
de seamA, mal Meet. Aid estl intre cameo% te leag)...

www.dacoromanica.ro

135

T. CRUDU : 0 SEAR LA ATENEC,

lactilzit cum eram, iml venia sa mor de ciuda ca iar ma fAcu

si-ml pierd cumpitul, dar nu m'atn Mat. Cu un semiton mai

j )s, nu-1 vorba, am inceput un arechisitoriu scurt.
- Bine, mai crestine, ce, n'am dreptate ?

- -M si n'a1...

- Cum asa ?
- Uite cum : oraul ar fi insirat el prerile
dar poate nu le stia.

pro

contra,

-- Iaca
vezl, nu era rtii. De ce nu i-a1 opus ?
Cit priveste zugrAvirea unor scene de

DacA nit le stia, sA fi cAutat sa le stie... SA fi citit maear

resumatul, fAcator de minunl, al d-lul M. A.. Dimitrescu, cu care
tree studentif examenele.
t xecutare a pedepsel cu moarte, putea sa gaseasca mint zgudUitoare la scrii-

torn rug.
De ce n'a ales ?

- Du-to de-1 intreaba po dined, nu te stropsi la 'mine. Te

asa de urlt, cA parca vrei sa ma insfecl de cap.
- Ba Atli, nu saga, asta-1 conferintA de Ateneil ?
Niel tu fond, niel tu forma', nic1 tu directiune, niel pregatire

it1

solida, niel vor bi romneasea, nimie...

Oare pentru asta-1 fAcut Ateneul ? Spune si tu, ce sa cade
acestul of:a care a Ileis in mine cea mat frumoasa ideie ce am
avut despre Ateneul Romin ?

- Ti-as spune t,

dar... pacat ! Padeapsa cu moarte-1 in

agonie I

Lumea umbla foind in torita partile. Lirmatul el umplea go101 de de-asupra capetelor noastre, far niste vrbil prep ciripied asurzitor in pomil luminat1 ca ziva, d'innaintea unel marl
berg ru

Toy trecatoril se uitail la ele ascultindu-le plinl de mirare.

Saracele I Se vede ca li plAcea i lor zgomotul i hoinareala de

pe Calea Victoriel. Nu mal voa sa se culce todata cu gdiniles,

cum e obicetul provinciel. Sa deprinseser i ele s stea la sfat
ping tarziii, BA trag cu coada ochiulul la lume, al MA, ea stren- -

gareasca. Ce vretl? Near! de Capital, deprinse cu civilisatia !

0:1 poate, sarmanele, =strati in limba lor norodul care umbla

www.dacoromanica.ro

136

NEAMUL ROMNESC LITERAR

neastimprat in sus si 'n j )s, r nick) treabi si nu le las s

se odihneasch In pace. Cine mat stie ?
Cind am spins i nol in dreptul lor, gindul m dusese iar
spre ideia veche si nestrmutlt ce-ml fcusem despre Ateneul
Romin al Capitalel, cu sale marl si incptoare, cu lame mult
si bunk cu oratori desvlritl i subiecte pregatite, cu limb?
aleas, etc., etc., dar.,. ciripitul asurzitor al vrbiilor iml llama
in urechl, ca un hohot de Hs al unor ptilrr intelegatoare.

Ahasverus.
LA MANIFESTUL 01,1kMiNTENILORE -

Cind ati venit, flamInzr i gor, in tind

V'am miluit i larg deschis-am usa,
V'am desghetat la vatra noastra. cald
$i v'am hranit, corbi pinditorr de prada
Dar vor ni-ati luat din vatra i cenusa.

Ni a mal ramas doar flacara credintir

$i otarirea dragoster de tara ;
Dar vor le tIrguitr cu-argintul nostru.
La moaste sfinte cata ochiul vostru :
Le pingaritr cu 'nsingerata ghiara.
Minia noastr'o yeti simti odata!
Pamintul nostru nu I a voastra tara!
Ursita semintii-o s va ajunga :
Veil rataci pe-o cale grea i lune,
Ahasverus din vor n'are s pier?

VIRGIL TEMPEANU.

OssMariallmiutwmariaml

Citeva chestiI actuale.

"

Un album artistic Inchinat vechiuld mestesug i arteI

decorative populare.
Sintem In general nemultamitr de cultura strain ce ni s'a
dat i ni se da prin coll. Cu atita mal mult trebuie s apredent toate straduintile ce se fac pentru cunoasterea i impu-

www.dacoromanica.ro
4E

qC0.11..A/1: CITEVA CHESTII ACTUALE

137

nerea culturit nationale. Ar trebui decl sa sprijinim in cea mat

larga masura astfel de straduintf. Ar trebui, dar n'o facem.

Iata un exemplu ! Profesorul de la coala speciala din Cimpulung, *tefuriac, s'a indreptat In Iunie 1910 printeun apel catra
intelectualif satelor cu rugamintea de a-1 pregati sail colectd
lucrurr vechi, spre a le desemna i fotografik eventual cumpara. Apelul ins n'a fost bagat in seaml. Una sail doug persoane ad colectat ceva. Celelalte... ? Apelul acesta e ins vrednic
de urmat i, sperind c poate va afia macar undeva rsunet,
imI permit a reproduce o parte din el :
Avem comorf intregr de art teranea ;ca, avem un vechid
meteug de dal:lire al nostru propriu i avem o foarte fru-

moas i original art decorativa national, pe care numal

un popor cu innalte insuOrI de cultura a putut-o produce. Dar
toate aceste mrturil scumpe ale culturil noastre n'avern voie
s le lsam s se piarda, ci trebuie s le pastram ca pe
nite relicvil sfinte ce sint, plug ce vom avea un Muse' romnesc, in care se vor aduna aceste odoare.
In acest scop am primit asupra mea misiunea, pe atit de
grea, pe cit de Innalt i placuta, de a edita un album artistic,
care va fi inchinat vechiulul meteug i artet decorative populare i va cuprinde fotografir i desemne de pe mobile originale ferniest/.
Darg, ca s pot infptui ideia aceasta, hat trebuie, in cea
mat larg masura, sprijinul moral al factorilor conducatori al
satelor noastre. Drept aceia ma adresez catre d-voastra, cu rugamintea sa ma sprijiniti prin aceia cd vet! spune poporenilor
din comuna d-voastr s pastreze lucrurile vechi ca : lzl
batrinet1 (sicriurI), mese, scaune, cuiere, coltare, podioare,
crud scobite in lemn, icoane vechl, obiecte pentru cas mat
mid ca : felurite arme, cornurt pentru praf de puca., bice de
calrit ; felurite vase, ca : scafe, strachint, ulcioare, ant ; precum
nu mat putin i lucrrl de mina femeiasca : naframl, tergare,
camaI, briie, blrnete, tristute, laicere, covoare i multe alte
lucrurI pe care strabunif no Ari a tiut s le impodobeasca cu
felurite ornamente de o rara frumuset.

Ed void veni singur in comuna d-voastra spre a desemna

i fotografid - dupa. imprejurarI, i a cumpara asemenea lucrurI pentru Museul ternesc, pe care nadajduim s-1 infiintam

www.dacoromanica.ro

138

NEAMUL ROMNESC LITERAR

la Cimpulung - i m'atI indatora mult dacl la venirea mea,

pe care iml void permite a v'o anunta, void gAsi pregltite sat"'
colectate intr'un loc anumit cit maT multe lucrurl de aceste. ,
(c $coala.
Cine are urechT de auzit, sA audd !

InmormIntarea tine

cerptoare

btrine.

- Dupii LENAU -

La groapA patru negri insT,

Pe-o targA care trece,
Acuma, duc, hamall deprinsl,
A mortil marfl rece.

El trupul mort it duc cu zor

La vesnica odihnA.
DormI, trup serman de ceretor,
in lada ta, In tihnA !

Nu-I niclun orn, nu-I niclun glas

SA plingA dupA tine ;

Nevoia numal ti-a rAmas

PrietenA, si vine...
f
,

Zgircenia zAvon ti-a dat

0 pinzA spintecatA,
Iar pe cosciug ti-ad asezat
0 cruce mutilatA ;
Dar somnul vesnic, somnul tAii,
Batjocura o'ndurA,
CA el i un Dumnezed mal rAd
Spre groapl tX dAdurA.
.

in tineretA strAlucial
$i tu, i, admiratA,

In hora satulul eral .

Cea mal frumoasl fatl.

Pe dantatorl On' la mormint

Nimic acum nu-T chiaml ?
LAuta ce.a cintat, s'a feint
De mult, de bunA sacral !
IORGU G. TOMA.

www.dacoromanica.ro

T. IORDNESCU : PACAL IN POVETILE INDIENE.

139

PAcal in povetile indiene.

t

(Urmare.)

t.

_E

Regele if multami gi.I Incarcd de o multime de bunurf.

Morala. In acest mod, pungasif, prin mijloace Inselatoare,

trAiesc la curtea regilor prostf.

Snoave similare se gsesc rkspindite In toll:a Europa, si Lafontaine ni-a Mont cunoscutt asemenea sai latani. La not s'ar

putea compara cu acela care void sa invete un urs carte in

sese lunt, si a reusit sa faca animalul s rsfoiascd o carte tare
foile cireia pusese buctt de carne. Cit despre inteles, profesorul
sarlatan spune c ursul a invtat BA ceteasca in limba luf.
10. Un prost, pe clad trecea marea, scapd un vas de argint
In apA. Prostul insemna locul, observind undale i alte semne
ale apel, cad 121 zicea : (Am sa-I scot clad ma voill Intoarcm
El ajunse pe celalt term i, clad se intorcea, vAzind uncle gi
alte semne pe Mare si crezind ea' recunoaste locul, se arunc
in apa, sg-st &ease' vasul de argint. Clad cellaltt II Intrebar
de ce face aceasta, el li povesti, dar et izbucnirl in Hs i dutar si-1 scoat din ratacirea lul.
Aceasti poveste a fost tradus Inca de la 1859 din limba chinesi in ale seta : Les Avadanas, contes et apologues indiens),
care fac parte tot din Tripitaca (canonul budist). El compara cu
aceasta isto-ia until marinar irlandes care spunea until prieten
131-1 elute lopata ce o pierduse clef Meuse semn bun. Liebrecht
(Orient u. Oxident, I, p. 135) vede o asemenea poveste in Asteia
tut Hierocles. La not s'ar putea compara cu Pawl& care pane
acele in carul cu fin, crezlnd ca le gseste.
11. Un negustor zise citre prostul s servitor : (Pazeste usa
prvlief, cad ma duc un moment acasb. Pupa ce negustorul
zise acestea i plec, servitorul Ina usa in spinare si se deprta
ca sa priveasca un comediant. Clad se intoarse negustorul gi-I
vazu, Il lui la court!. El lima zise : Eti am pazit usa cum mi-al
poruncit.

Astfel prostul, care se agati numat de cuvint, fara sa Inteleapt sensul, causes zi paguba.
ti traducerea chines' aceiast poveste se presinta astfel (Chavannes, p. 281):

www.dacoromanica.ro

140

NEAMUL ROMANESC LITERAR

Un om voi s piece In depArtare i porunci sclavulul sA aibA

griji de usA, de mAgar si de apstru. Dalai ce stApinul se

deprtasa, sclavul auzi musica in casa unul vecin i, legind cu
*Astral usa in spatele mgarulul, II lu ea sine acolo. In acest
timp hotil jfuir casa.
Cine nu cunoaste in aceastA poveste pe Null care, clad IT
zic fratil s tragl usa dup el, s3oate till din balamale si o iea
la spinare. Acest tip, care sa gsesta aproape la toate popoarele
europene, face acelasl lucru la Sicilienl. Astfel clad Giusa este
trimis de mama sa ca sA incbid usa (propriu vorbind aft traga usa

dup el), acesta iea usa in spinare si se duce in bisericA dup

mama lul (Gonzanbach, Sicilianische Pkirchen, I, p. 249).
42. Era odat un Thahman care avea un fitl cam prost. Inteo
Mine de dimineat al sA to
:
Rear, tatAl zise cAtre fiul
ducT in satul vecin,. Chad tinrul auzi aceasta, fr BA intrebe

pe tatal sfi despre ceia ce trebuia sA facA in sat, plea foarte

de dimineat si se intoarse spre sear* rupt de oboseal. Mul: data am fost In sat cum mi-al poruntmit, zise tatAlul
city. (Dab, rspunse tatAL dar fArA niclun folcsi.

Astfel un prost care lucreazA fr niclun scrip devine risul

oamenilor, &del se osteneste fr si producA ceva bun.
Aceast poveste este ceva mal complicati in traducerea chi-

nes care, fiind in pros, se apropie ma! mult de original

cu Snmadeva, care aerie in versurl. Void traduce decl dup
Chavannes (p. 314).
Odat un om zice fluid sAil In timpul nopti1 : Mine trebuie
si me:gem in tirg ca BA ni cumpArAm ceva. Clad copilul auzi
acestea, sa scat clod se crApa de ziu si, fArA aft intrebe pe
tatAl sil, se duse singur cAtre acel loc. Chad sosi acolo, era
zdrobit da oboseal si nu putea BA cearA nimic, dar nicf nu
gsia nimic de mincare, asa cA era aproape BA marl de foame
si de Bete. De aceia s 3 intoarse Innapol sA iea i pc tatAl SU.
Chad acesta Il vAzu cA vine, II fAcu o asprA moral si-I zise :
((Mare prost mal spit, si.tt lipseste mice desteptAciune. De ce
nu m'al asteptat i te-al dus acolo fr niclun folos, numal sA
te ostenestl i BA ta feel de risul tuturor ?It
In basmele noastre se spune cA Paoli pe clad se afla inteun
-

pm cu usa pe care o trgea dup el, ail venit niste hott cari
fail asezat la rdcina copaculul ca sA impart pnzi1e In acest

www.dacoromanica.ro

141

T. IORDNESCIJ : PICALI IN POVETILE INDIENE.

timp usa cade in mijlocul hotilor, i acestia o iea la fug. In

alte variante hotit slut omoritt cact gsesc mincare otrvit, gi
un Tigan sa altcineva se laud cu isprava. Basmul german
(der tapf are Sehneiderlein) este mult mat apropiat de cele orientale, cct are o multime de detalit care se gsesc la Chinest
i la Indient.
Void traduce mat tatiii basmul din colectia .lut Chavannes,
del acest basin nu se gseste la Somadeva, ci in colectia Dharmakalpadruma, din care Hertel a edit3t si a tradus aceast poveste, iatr'o comunicare .ce a faliit Acadeiniet din .Leipzig, ahul
trecu t.

La Chavannes povestea, care are un caracter cu totul budist,.

este. urmAtoarea :

Ers odat o femeie nu tocmat cum se cide,' i,

nu
putea s-st stpineasc pasiunile, prinse minie contra brbatulut
el si se gindia meriil cum s-1 piard. Degeaba fcu ea tot felul
fiindc5.

de planurt, del nu gsi. Odat ins brbatul mers e cu o-,

afacere in regatul vain, si sotia sa it fcu irmtorul plan :
Ea-1 dete niste pitisoare otrvite i zise cu lingusire atre el :
(Tu est1 trimis dupi afacert in deprtare i, 'probabil, -o s al
de indurat multe neajunsurt. De aceia ti-atn puti 500 de pitipare (numrul 500 este foarte iubit la budistl) care s:ti serveasc drept provisit de drum. Clad vet prsi tara si vet ti
pe pmint s;rin, iea cite o pitisoar i mninc'o,' dad. ti-e foame
.

sa estt obosit.v

Omul se inteleie cu ea, dar, clad ejudse in tars strin, nix

mincase nick) pitisoar. Clad intuherecul noptit se las de-a binele, se' opri el in Ware ca s doarm. De oare .ce se ternea
de fiare, se urea inteun porn, ca s scape de orte primejdie.
Pitisoarele intritoar ins nu le lug cu. el, ci le ls la rdcina arborelut.
Tocmat in aceast napte venirl 500 de hog cari furasei regeld acelet ter! 500 de cat i alte scumpeturt si se ogrir supt
acelast copac. FiindcA alergasnl foarte mulL "pn acolo, hotilor
li era foame i sate. Atunct observar pitisoarele 'supt capac,,
fiecare dintre hop lad cite una si o mina. Dar indatti incepu
influenta otrvit, i tott eel 500 de bolt murir In acelist timp.
Clad se fcu zit* observ omul din copac la piiioarele
acestuia

multimea

hotilor mortt. Din viclenie el incepu

www.dacoromanica.ro

142

NEAMUL RONIANESC LITERAR

sd ciopIrteasca trupurile hotilor i s-1 strpung cu Opp.

Atuncl MA el toil call i toate begAtiile i se duse In grab& in

cellalt regat. In acest moment ins, i regele acelul regat se

pusese in fruntea unlit mare numr de camera i era pe urmete hotilor, aa cd se IntImp1 cd omul se intilni pe acelat
drum cu el. Regele il intrebi : (Clue qt1 tu Eli de unde al
luat melt cal?). Omul rspunse : (Sint din cutare tar i p3
drum m'am intilnit cu o band de hop, si ne-am btut cu sabille i cu sAgetile. Toil acet1 500 hop zac acum in ace14 loc,

supt un copac. In acest mod m'am flout stpin pe cal i pe

scuwpeturt,i tocmal voiam sa-1 duc regelul terif. Dad nu Ind
crezf, pop si trimett oamenl, sd vadA rnile ceati primit i
Ed observe locul uncle ail fost omorip. Atuncl trirnise regele

.oamenl de Incredere, cari s vadA ce este cu aceast istorie, i

el &sir& toate in starea cum omul povestise.
Atunct regale fa foarte vase!, laud pe acest orn care nu gi-a
avut preche 1, clad se Intoarse in repdint, Il umplu de darail i de demnitp. If mal drui o mare millrace de pietre
prepoase i de sate. Minitril de pin& acum at regelul devenir
gelost i ziser : Acest orn este un strain : nu trebuie sA te increel lul cu totul. De ce i al artat de- odat atita gratie, care
este mat presus de orIce, i i-al dat favoring i darurl care slat
mat insemnate decit acelea cu care al favorisat pe min4trit de
pint Mel, ? Dar strinul capt caragill 1i zise : (Cine este ma de
voinic mutt s Indrizneasc sa se msoare cu mine? TI prOplin

msoare voinicia cu mine, in lupti dreapt). Li acestea

tain4trit de pin acum nu putea s rspundl nimic, i nieunul nu Indrgznia sl se masoare cu el.
Mal Weill se ivi in acest regat un le foarte rAil care sta
E hi!

cimpie, tinea drumurile, omora oamenl i InchHea calea

regelul. Atuncl miniltril de mat innainte paura efat i ziser :
(Strinul acesta se crede ca este voinic i nimenl nu indrzneste s-1 stea Impotriv. Duct o putea s omoare acest left, lieste un mare areal. Dup
berind tam de flagel, atuncl In ade
ce ail tinut aceste cuvintrt, Intiintad pe rege, i, clad el auzi
d3 aceasta, dete omulut un ciomag i un cutit ti-1 trimise contra leulul.
Cind strinul primi acoast pruned, 41 Intri curagiul i se
duse dire local uncle se gsia laul. Cuprins de fried, strinul
Intr.%

www.dacoromanica.ro

CiNTECE POPOR ALE DIN BUCOVINA.

143

se grbi sa se urce pe un copac. Pe chid leul se rapezia spre

porn, cu gam cascata
cu capul ridicat, oraul nostru scap,
de fricg, cutitul ce tinea in ming. Acest cutit ins czu drept
in gitlej il leulul, asa ea muri din aceast pricing. Atunci strginul

incepu ea joace de bacUria i alerg la rege sl anunte victoria. Regele indoi favorurile ce-r aratase, .i oarnenil se inchinati
taaintea intelepciunil tut i.1 serbItoriaii.
Astfel se termin povestea in recensiunea chines, cu xage11(.1 marl i lipsa de legAturg, dei cuprinde toate elernentele

povetilor. In recensiunea versficata sancritg ilTharmakalpadrumal

poveatea este mult mat .aproape da povetile noastre europene
si

are numal putine deosebirl, mat cu seam in partep de la inceput, putinduse la not complect i cu alts blame. Ca 'la nu mat
repet unele lucrurr, vol povesti mat Kturt basmul sanecrit din
colectiunea mentionat.
(Urmeal )

'

T.. IORDNE sal

111IMIIMEMMIIIN

Cintece poporale bucovinene.

CULESE DE MARIE ONCI U.

Chid s'a 'mprtit dragostile,

Eram dus cu vacile :
Nu stirn cum s'a tmpArtit,
CA mat nu mi s'a venitul.
Dar, chid s'a 'mprtit uritul,
Eram acolo cu dinsul:
.

Nu still cum s'a 1E130i-tit,

, CA mat tot mi s'a venit.

Fugr, urite, de la mine :
Ohl lucra i pentru tine !

FugT, urIte, de la spate.

()id lucra i pe-a ta parte !

Duceti-va, rindunele,
La fereasta mindrel mele,

www.dacoromanica.ro

144

,NEAMULti RO,M.A.NESC. LIT4RAR I

Si 1 entail doina de jele,

Dorul inimioarer mete!

I"

.4

_11 1

La nevasta cea frumoas,

Podul Jese, podul coas,
Podul face pinz' aleas :
Pinza deas ca i gardul,
Unde bagd gisc capul

.
.

..1

i,11

.T

'
.

$i i. ginsacul sdracul.

pdsdrica 'n iarbd, .

Trece badea, nu md 'ntreabd,
Parcd nu i-as fi lost dragd.
Cint

$i e tree,

i nti-1 intrebi,

- ca tine n'oiti gsi

NumaI cu ochi-1 petrec.

Nu gindi, bade, gindi,

J.

'

....;. ' Eft

Ca tine gdsesc o mie,,
:

Numar nu-nof trebuiesc mie.

Trag in r, ca ,altu 'n bine,

Las' sd trag, cd n'am pe nime,
De-as avea pe oarecine,
M'ar Scoate din ril la bine.
,

'2 1:;)
led

''C ronica.
f

D. A. Vlahut in chip mdrinitnos dirulWeSociettii pentru cultura romneascd din Bucovina, care void ea' o cumpere miuunata
ping, Pstorita a lui Grigorescu.
* Pdrintele Simionescu d o bund monografie.a bisricii lui tefancel-Mare de I:ugd Botosani, din Pdputii de odinioard (numele adevrat e Poputi, (IA la popd, cu 'sufixul - dull, din Mirduti, CoRudolf, Overchelduti).
* D. Nicolae Nicorescu tip rete pentru Casa Obstii din Birlad,
care se desfiinteaz cum.prin lege, o analisa juridica a situa%tei
ora'senilor pe namintul tirgulut, innainte sl dupd abtul de rscum,
Ware de la Catrina Cantacuzino, din 1816.
Hotarele Birladului aft fost stabilite in adeivr de tefan-cel-Mare

insusi; Wean o tradncere romneasca a actului, in Studii ;et Documente; d. I. Bogdan publica textul slavon - in Hocumentele lui

",

$tefan-cel-Mare.

.1

1.

TIP OGR AFI A N EA MUL ROMiNESC, VA.LENI-Dg-MUNTE (JUL). PRAHOVA).

www.dacoromanica.ro