Sunteți pe pagina 1din 1

Teroarea iacobin (5 septembrie 1793 28 iulie 1974), [1], cunoscut de asemenea doar

ca Teroarea (conform originalului francez la Terreur), este perioada revoluei franceze care a
culminat cu dictatura lui Robespierre, care i eliminase fotii camarazi de lupt, i cu instituirea
Comitetului Salvrii Publice. S-a terminat odat cu ncetarea puterii Directoratului dup
executarea lui Robespierre, marcnd sfritul Revoluiei franceze.
Perioada, cea mai violent din timpul Revoluiei franceze, a fost pornit de conflictul mereu
mocnit dintre girondini i iacobini, fiind marcat de executarea n mas a "dumanilor revolu iei."
Dei numere exacte nu sunt cunoscute, numrul celor executa i fusese de ordinul a zeci de mii la
nivelul ntregii ri, dintre care 16.594 per total (i 2.639 doar n Paris) au fost ghilotinai, [2] i un
alt numr de circa 25.000 au fost ucii nexecuii sumare de-a lungul Franei. [3]
Gilotina (cunoscut i sub numele de "Briciul na ional") devenise simbolul cauzei revolu iei,
datorat unui ir se execuii publice, regele Louis al XVI-lea, Marie Antoinette, Girondinii, Philippe
galit (de fapt, Louis Philippe II, Duce de Orlans) i Madame Roland, precum i muli alii,
printre care se poate numra i chimistul i savantul Antoine Lavoisier.
n timpul anului 1794, Frana revoluionar s-a confruntat cu o multitudine de inamici interni i
externi. n interior, ntrega nobilime francez a devenit un inamic imediat al Revolu iei, ntruct i
pierduse toate privilegiile, plus pericolul de a fi fost decapita i prin judec i sumare. Biserica
Romano-Catolic a fost, la rndul su un inamic al Revoluiei i al revolu ionarilor ntruc ace tia
reduseser clerul la simplii angajai ai statului, cerndu-le tuturor clericilor s ia un jurmnt de
credin fa de naiunea francez (prin aa numita Constituia civil a clerului). n exteriorul
Franei, prima Prima Republic Francez fusese angranat ntr-un ir de rzboaie externe cu
naiune vecine, care nu doreau sub nici o form extinderea revoluiei n rile lor.