Discurs Gnter Verheugen Comisarul European pentru

Extindere
Viitorul Romniei n cadrul Uniunii Europene
Institutul European din Romnia, Bucuresti
21 februarie 2003
"As dori, n primul rnd, sa-mi exprim recunostinta fata de Institutul
European din Romnia pentru invitatia adresata de a tine acest
discurs. Creat prin Programul Phare al Uniunii Europene, Institutul a
devenit un forum important pentru dezbaterea problemelor europene.
V-ati cladit reputatia treptat, dar n mod constant, printr-o activitate
serioasa si sustinuta. As dori sa va felicit si va ncurajez sa continuati
n acelasi fel si pe viitor.
Aderarea la Uniunea Europeana este o chestiune esentiala pentru
viitorul Romniei. Este ndreptatita si oportuna implicarea n
aceasta dezbatere a societatii civile din Romnia, precum si a
institutelor de cercetari. Trecem printr-o perioada cruciala n istoria
Europei. Alaltaieri, Comisia Europeana a adoptat documentul de
pozitie n ceea ce priveste aderarea a 10 noi state membre la
Uniunea Europeana. Este necesara acum obtinerea acordului
Parlamentului European, nainte ca Tratatul de Aderare sa fie semnat
la Atena, pe data de 16 aprilie. Daca totul merge bine, potrivit
asteptarilor, va urma procesul de ratificare si apoi cele 10 tari vor
deveni state membre, la data de 1 mai 2004. Se asteapta si ca, n
lunile urmatoare, acordurile privind aderarea a 7 noi state membre la
NATO, incluznd Romnia, sa fie si ele ratificate.
Aceste evenimente, care noua astazi ni se par firesti, erau practic de
neconceput nainte de caderea comunismului. Acum, ele transforma
continentul n care traim. Noi, europenii, lasam n urma epoca
nencrederii, a Cortinelor de Fier, a ostilitatii si a razboiului rece. n
schimb, construim o noua ordine politica bazata pe stabilitate, pace,
democratie si cooperare. Rivalitatile din trecut au cauzat mult rau
Europei ele au continuat sa faca asta chiar si n anii 90, perioada
n care conflictele din Balcani au devenit un exemplu nefericit de c t
de multe distrugeri pot aduce ura si razboiul.
Unitatea si cooperarea reprezinta antidotul. si acest lucru este de fapt
esenta Uniunii Europene: nu doar o piata unica oric t de multa
importanta ar avea aceasta caracteristica; nu doar o uniune
economica; ci si o comunitate de valori comune, o ncercare de a
construi mpreuna un viitor comun.

sansa i-a pus pe europeni aproape unul de altul pe harta. Nu putem

face nimic n ceea ce priveste geografia, dar putem face multe
pentru a profita de ea. Este clar ca avem nevoie unii de altii.
Economiile noastre prospera pe timp de pace, nu de razboi.
Problemele cu care ne confruntam toti, fie poluarea, fie migratia
ilegala si crima organizata, nu se opresc la granite si trebuie sa ne
luptam cu ele, mpreuna. Suntem puternici cnd suntem uniti si ne
facem mai bine auziti cnd vorbim cu totii ntr-un singur glas.
Procesul de extindere ne-a permis sa aducem unitatea si stabilitatea
ntregului continent. El a ncurajat fostele state comuniste sa-si
transforme radical societatile si economiile, precum si sa-si
mbunatateasca relatiile reciproce. n ceea ce priveste Romnia, ea
si-a asumat un rol active n cooperarea regionala. Fiind ea nsasi o
democratie stabila, Romnia este un exemplu de urmat si un furnizor
de stabilitate catre ntreaga regiune.
Primele zece tari candidate vor adera la Uniunea Europeana n 2004.
Bulgaria si Romnia le vor urma de ndata ce vor fi pregatite pentru
a deveni state membre. Procesul de aderare al Bulgariei si Romniei
este si el ireversibil, durata lui depinznd doar de ritmul n care se
desfasoara pregatirile celor doua tari.
Ultima data cnd am tinut un discurs la Bucuresti a fost n
primavara anului 2001. mi face o deosebita placere sa revin n
acest oras si datorita faptului ca este o ocazie excelenta pentru a trece
n revista progresul nregistrat n ultimii doi ani.
La nceputul anului 2001 am avut, de asemenea, ocazia de a ma
adresa prezentului guvern, care la momentul respectiv era la nceput
de mandat. La acea vreme, existau trei mesaje principale.
Primul mesaj se referea la necesitatea realizarii unor reforme
fundamentale pentru a se putea progresa n procesul de aderare.
Acestea includeau adoptarea si punerea n practica a legislatiei
Uniunii Europene. Dar, mai importanta era realizarea reformelor
structurale care sa permita Romniei sa ndeplineasca criteriile de
aderare reforma economica, reforma administrativa si cea a
justitiei, cresterea gradului de respectare a drepturilor fundamentale
ale omului, ca de exemplu n cazul tratamentului aplicat copiilor
institutionalizati.
Cel de-al doilea mesaj se referea la faptul ca mandatul popular clar,
acordat cu ocazia ultimelor alegeri, oferea un cadru suficient de stabil
pentru ca procesul de reforma sa aiba sanse reale de succes. El
reprezenta o buna ocazie pentru a trece la fapte si Romnia ar trebui
sa profite la maximum de existenta lui.
2

Ultimul mesaj a fost unul simplu. Romnia va fi judecata nu pe baza

vorbelor, ci pe baza actiunilor concrete. Faptele, si nu promisiunile,
vor determina progrese n procesul de aderare la Uniunea
Europeana.
De atunci au trecut doi ani si avem acum ocazia de a evalua ct de
departe a naintat Romnia pe drumul aderarii la Uniunea
Europeana. De a judeca masura n care angajamentele politice au
generat reforme semnificative.
S-a nregistrat un progres substantial Comisia Europeana analizeaza
permanent stadiul atins de Romnia n procesul de aderare la UE si,
odata pe an, rezultatele acestor analize sunt publicate n Raportul de
tara. Concluziile acestui proces de monitorizare sunt clare. n ultimii
doi ani, Romnia a nregistrat progrese importante. Cteva
exemple ar fi:
Modul eficient de desfasurare al procesului de negociere a
determinat adoptarea unui volum impresionant de legislatie, precum
si nchiderea a mai mult de jumatate din capitolele de negociere.
n domeniul economic, Romnia este "la zi" n ceea ce privesc
angajamentele luate fata de FMI - prima oara cnd se ntmpla
acest lucru dupa 1989, acest lucru reprezentnd un
semn clar de crestere a gradului de maturitate economica.
Un pachet ambitios de reforme n domeniul protectiei copilului a
dus la o mbunatatire
remarcabila a situatiei copiilor institutionalizati. Nu numai ca au fost
mbunatatite conditiile pentru copiii aflati nca n institutii, dar prin
reformele structurale realizate au fost nchise institutiile mari, de tip
vechi, si au fost luate masuri preventive concretizate n reducerea
numarului plasamentelor n afara familiei. n acest domeniu,
Romnia trebuie felicitata pentru rezultatele obtinute si trebuie sa-si
continue eforturile cu aceeasi determinare. Un angajament clar n
favoarea aderarii Romniei Toate aceste actiuni demonstreaza
angajamentul clar al Romniei n favoarea aderarii la UE.
Este un angajament mpartasit de toate partidele politice si de peste
80% din populatia Romniei. Progresul veritabil realizat de Rom nia
a permis Uniunii Europene sa-si ia propriul puternic angajament
politic: procesul actual de extindere nu va fi complet pna cnd
Romnia, si Bulgaria, nu si vor fi atins destinatia finala, care este
aceea de a deveni un stat membru al Uniunii Europene. ntrebarea
nu este DACa, ci CND acest lucru se va ntmpla.
La sfrsitul anului trecut, foaia de parcurs" elaborata de Comisia
3

Europeana si, ulterior, concluziile reuniunii Consiliului European de la

Copenhaga au reprezentat primele ncercari de a raspunde la
ntrebarea "CAND".
Dar 2007 ramne un scenariu optimist Reuniunea la Nivel nalt de la
Copenhaga a definit n mod clar obiectivul de a "primi Bulgaria si
Romnia ca membrii ai Uniunii Europene n 2007". nseamna acest
lucru ca aderarea Romniei n 2007 este garantata? Aceasta a fost
interpretarea data de unii comentatori politici mai putin atenti. A o
accepta nsa ar fi o mare greseala.
Data de 2007 reprezinta vointa UE de a accepta Bulgaria si Romnia
daca ele sunt pregatite. Stabilirea acestei date este un reper decisiv
n procesul de aderare al Romniei deoarece se recunoaste explicit
faptul ca aderarea la Uniunea Europeana n 2007 este posibila pentru
Romnia. Dar este important sa ne uitam cu atentie la limbajul folosit
n concluziile de la Copenhaga, avnd n vedere faptul ca se
mentioneaza si ca realizarea acestui obiectiv va "depinde de progresul
nregistrat n ndeplinirea criteriilor de aderare".
Cu alte cuvinte, drumul este liber, dar Romnia trebuie sa
ndeplineasca n totalitate criteriile de aderare. Nu se va accepta
nici un rabat si nici o abatere de la acestea. 2007 va deveni o realitate
DACa sI NUMAI DACa eforturile de reforma sunt continuate si
aprofundate. Aderarea n 2007 nu este o garantie, si nici o hotarre
dinainte luata. Aderarea n 2007 este un obiectiv comun pe care UE
l va urmari cu fermitate, dar care cere si angajamentul deplin att
al guvernului si oamenilor politici din Rom nia, ct si al ntregii
societati romnesti. ndeplinirea criteriilor de aderare: care este
nivelul de referinta?
Voi reveni mai trziu n discursul meu asupra reformelor specifice
care trebuie realizate. Acum, as dori sa merg dincolo de limbajul
utilizat la Copenhaga si sa abordez problema cheie referitoare la cum
va ndeplini Romnia obiectivul sau de aderare.
Procesul de aderare la UE este unul dificil. El necesita eforturi
semnificative si hotarrea de a merge mai departe pna ce obiectivul
final este atins. Este ca si mersul pe bicicleta: n momentul n care
te opresti din pedalat, ti pierzi echilibrul si cazi. Pentru a se asigura
ca procesul de aderare va fi finalizat si ca se vor ndeplini criteriile de
aderare, Romnia trebuie san tinteasca sus. Nu ar trebui sa-si
limiteze ambitiile la doar trecerea testelor de aderare; ar trebui sa-si
doreasca sa le treaca cu brio. n acest fel, Romnia nu numai ca si
va asigura un verdict final pozitiv din partea Comisiei si a statelor
membre actuale, atunci cnd va veni momentul evaluarii pregatirii

generale pentru aderare, dar va obtine si garantia ca a devenit un stat

membru eficient si influent.
Beneficiile unei astfel de abordari sunt clare. Aderarea nu nseamna
numai adoptarea legislatiei UE nseamna de asemenea aplicarea
acestei legislatii pentru mbunatatirea calitatii vietii cetatenilor.
Aderarea la UE nu se reduce la simpla obtinere de fonduri din partea
UE ea ar trebui sa se reflecte si n modul n care se folosesc
aceste fonduri pentru transformarea tarii.
Romnia nu ar trebui doar sa spere la un loc la masa UE ea ar
trebui sa depuna eforturi pentru ca vocea ei sa fie puternica si
eficienta n discutiile purtate la aceasta masa. Eforturile nu vor
nceta odata ce Romnia va deveni membra a Uniunii - provocarile,
ca si oportunitatile, nu vor disparea peste noapte. Romnia trebuie sa
fie pregatita sa beneficieze la maxim de prerogativele sale de stat
membru. Cu alte cuvinte, Romnia nu ar trebui doar sa devina un
membru al Uniunii: ea ar trebui sa devina un membru eficient.
Agenda Reformei Cum se poate realiza acest lucru? Lucrurile pe care
le am de spus nu vor lua pe nimeni prin surprindere. Ele nu sunt noi,
dar merita sa le repet, mai ales acum cnd ne apropriem de ultimul
tur de pista si cnd ceasul a nceput sa ticaie. Pentru a-si ndeplini
obligatiile sale de membru, Romnia trebuie sa finalizeze reformele
de baza si cele structurale. si trebuie sa faca acest lucru rapid, daca ia
n serios anul 2007 ca data tinta de aderare.
Economia trebuie profund restructurata si modernizata, astfel nc t
sa poata beneficia de oportunitatile oferite de Piata Unica.
Administratia publica trebuie reformata astfel nct sa fie capabila
nu numai sa adopte legislatia UE, dar si sa o aplice eficient pentru a
produce beneficiile scontate. O administratie publica eficienta poate da
un impuls procesului de reforma si, prin acesta, procesului de aderare.
Ea va permite o gestionare eficace a fondurilor UE si o promovare
eficienta a intereselor Romniei n cadrul institutiilor europene.
Rolul sistemului judiciar este un alt factor cheie n procesul de
aderare a Romniei la Uniunea Europeana. Acesta reprezinta una din
pietrele de temelie, pe care ntreg edificiul de stat membru fie se va
sprijini, fie se va spulbera. Sistemul judiciar trebuie modernizat si
trebuie sa devina complet independent. Aceasta reprezinta singura
cale de a se asigura ca legislatia Uniunii se aplica efectiv. Este, de
asemenea, si singura modalitate de ameliorare a calitatii actului de
justitie pentru cetatenii romni si de crestere a ncrederii
investitorilor straini, ceea ce va fi benefic att pentru economie, c t
si pentru imaginea de ansamblu a tarii. Institutiile trebuie de
asemenea sa fie independente pentru a se garanta statul de drept.
5

Acest principiu este valabil att n cazul institutiilor guvernamentale,

cum ar fi administratia publica, sistemul judiciar si curtea de conturi,
ct si al institutiilor apartinnd societatii civile, cum ar fi presa si
partidele politice.
Daca nu se iau masurile necesare pentru a consolida independenta
acestor institutii, atunci va aparea tentatia irezistibila de a le utiliza
pentru ratiuni politice sau partizane, ceea ce reprezinta una dintre cele
mai sigure modalitati de a submina statul de drept. Romnia are o
lunga istorie implicnd exact acest tip de interventie politica n
modul de guvernare al statului. Trebuie sa mentionez faptul ca
aceasta situatie nu este tipica doar pentru Romnia, dar pe termen
lung ea conduce la un mod de guvernare prost, si nu aceasta este
calea de a deveni un stat membru eficient.
Romnia trebuie sa-si revitalizeze economia, trebuie sa-si reformeze
administratia si sistemul judiciar, trebuie sa-si depolitizeze aparatul
guvernamental, pentru ca acesta sa functioneze indiferent de culoarea
partidului aflat la putere. Daca Romnia poate face aceste lucruri fara
ntrziere, atunci sunt convins ca va fi nu numai pregatita sa adere
la Uniune n 2007, dar si sa devina un stat membru deosebit de
eficient.
Exista o lista lunga de alte probleme care mai trebuie rezolvate,
ncepnd de la lupta mpotriva coruptiei si mergnd pna la
mbunatatirea conditiilor de viata pentru minoritatea Rroma. Aceste
probleme sunt importante si trebuie sa vedem progrese clare si
masurabile si n ceea ce le priveste. Subliniez din nou, ele pot fi
rezolvate cu succes numai de catre un stat care lucreaza n mod
eficient.
Am evitat n mod deliberat sa ma refer la procesul de negociere.
Adoptarea celor 80 000 de pagini de legislatie UE reprezinta o sarcina
laborioasa si complexa. Este un domeniu n care Romnia a
nregistrat progrese importante si trebuie felicitata. Dar a fi stat
membru UE nseamna mult mai mult dect simpla adoptare de
legislatie, iar Romnia va fi capabila sa puna n practica legislatia UE
doar daca va efectua reformele structurale mentionate deja.
Deci, ne-am ntors de unde am plecat. Conditia continuarii
nregistrarii de progrese n ceea ce priveste ndeplinirea criteriilor
de aderare", continuta n concluziile Reuniunii la Nivel nalt de la
Copenhaga, nseamna n fapt continuarea si aprofundarea
reformelor structurale. Aceste reforme sunt cele care vor permite o
finalizare rapida a procesului de negociere. Ele sunt, de asemenea,
cele care vor permite Romniei sa fie un stat membru pe deplin dupa

aderare. Elementul de timp este extrem de important n toate

acestea.
n termenii pregatirii de aderare, data tinta de 1 ianuarie 2007 este
foarte aproape. Daca Romnia si doreste sa ndeplineasca aceasta
data, 2003 este un an realmente crucial. Nu mai este timp pentru
ntrzieri sau amnari ale reformelor fundamentale. Romnia
trebuie sa solutioneze aceste probleme n acest an, pentru ca sa
ramna suficient timp Comisiei si statelor membre sa evalueze
progresele nregistrate, pna la aderare. Sper din tot sufletul ca
Romnia se va ridica la naltimea acestei provocari astfel nc t
Comisia sa poata raporta progrese veritabile si substantiale n
Raportul de tara ce urmeaza a fi publicat n acest an.
Concluzie. As dori sa nchei prin a va asigura de angajamentul deplin
al Comisiei de a sprijini eforturile Romniei de aderare la Uniunea
Europeana n 2007. Anul trecut, am propus o foaie de parcurs pentru
Romnia, ce a fost aprobata de Consiliul European. Acelasi Consiliu
European a aprobat si propunerile Comisiei de a mari n mod
semnificativ asistenta de pre-aderare cu 20% n 2004, 30% n
2005, respectiv 40% n 2006, comparativ cu fondurile primite de
Romnia n trecut. Aceasta nseamna ca fondurile alocate
Romniei n perioada 2004-2006 vor fi de peste 3 miliarde de Euro.
Este esential ca acest volum mare de fonduri sa fie utilizat n mod
eficient si inteligent, pentru a le orienta catre acele zone din Rom nia
unde este mai multa nevoie. n saptamnile urmatoare, Comisia va
face o propunere de revizuire a Parteneriatului de Aderare, care va
furniza Romniei liniile directoare necesare n activitatea sa de preaderare.
Vom continua sa sprijinim Romnia pentru ca data tinta de 2007 sa
devina realitate. Dar trebuie sa subliniez faptul ca responsabilitatea
pentru a o transforma cu siguranta n realitate revine Romniei,
respectiv Guvernului Romniei. Daca reformele necesare, identificate
deja, vor fi duse la capat n totalitate si fara ntrzieri, atunci sunt
ncrezator ca Romnia va nregistra progrese rapide. Va urez
numai succese n activitatea dvs. n lunile si anii ce vor urma.
***

Discursul Comisarului European pentru Extindere, Gnter Verheugen,

intitulat Viitorul Romniei n cadrul Uniunii Europene si propune
sa aduca n spatiul public punctul de vedere al Uniunii
Europene n ceea ce priveste aderarea Romniei si sa
genereze dezbatere publica n raport cu ceea ce autoritatile au
realizat n acest sens, prin aceasta constituindu-se ca un discurs
deliberativ.
Partile discursului
Exordium. Discursul ncepe brusc: As dori, n primul rnd, sa-mi
exprim recunostinta fata de Institutul european din Romnia pentru
invitatia adresata de a tine acest discurs. Creat prin programul Phare
al Uniunii Europene, Institutul a devenit un forum important pentru
dezbaterea problemelor europene. V-ati cladit reputatia treptat, dar
n mod constant, printr-o activitatea serioasa si sustinuta. As dori sa
va felicit si sa va ncurajez sa continuati n acelasi fel si pe viitor.
Este un exordium extrem de simplu, care are corespondent n corpul
discursului frazele: Ultima data cnd am tinut un discurs la Bucuresti
a fost n primavara anului 2001. mi face o deosebita placere sa
revin n acest oras si datorita faptului ca este o ocazie excelenta
pentru a trece n revista progresul nregistrat n ultimii doi ani. si
La nceputul anului 2001 am avut, de asemenea, ocazia de a ma
adresa prezentului guvern, care la momentul respectiv era la nceput
de mandat., care functioneaza ca o captatio benevolentiae pentru
toate tipurile de auditoriu care ar avea acces la acest discurs.
Propositio nfatiseaza cele doua idei de baza ale discursului:
importanta aderarii si necesitatea implicarii societatii civile n acest
proces: Aderarea la Uniunea Europeana este o chestiune esentiala
pentru viitorul Romniei. Este ndreptatita si oportuna implicarea
n aceasta dezbatere a societatii civile din Romnia, precum si a
institutelor de cercetari.
Narratio este cuprins ntre Trecem printr-o perioada cruciala pentru
Europa... si ... ritmul n care se desfasoara pregatirile celor doua
tari. Prin apelul la istoria zbuciumata a Europei si prin enumerarea
elementelor esentiale ale procesului de aderare (din perspectiva
Uniunii Europene) se prefigureaza analiza n detaliu a rezultatelor
obtinute de Romnia (care va sustine idee de necesitate a aderarii).
Confirmatio este cuprins ntre La acea vreme existau trei mesaje
fundamentale. si ...primele ncercari de a raspunde la ntrebarea
<CND>; ntre Cum se poate realiza acest lucru? si ... cum ar fi
presa si partidele politice.; ntre Romnia trebuie sa-si revitalizeze
8

economia.... si ... liniile directoare necesare n activitatea sa de

pre-aderare. Argumentele se nlantuie de la cel mai puternic la cel
mai slab, cu accente pe elementele decisive n procesul de aderare.
Refutatio apare intercalat in confirmatio pentru a sublinia anumite
puncte urmarite n mod deosebit de Uniunea Europeana; este cuprins
ntre Reuniunea la Nivel nalt.... si ...ea ar trebui sa devina un
membru eficient.; ntre Daca nu se iau masurile necesare... si ...
calea de a deveni un stat membru eficient. Respingerea unor
argumente sau pareri contrare se face prin deducerea unor urmari
nefavorabile, pornindu-se de la principii n esenta aplicabile pentru
realitatea romneasca.
Peroratio, cuprins ntre Vom continua sa sprijinim Romnia.... si
... n activitatea dvs. n lunile si anii ce vor urma. Este un epilog
de natura emotionala, care face apel si la un argument de ordin etic
(responsabilitatea pentru a o transforma n siguranta), care
ntareste ideea sprijinului acordat de Uniunea Europeana (prin
reprezentantul sau) Romniei n procesul de aderare.
Argumente
Argumente bazate pe fapte: Acelasi Consiliu European a aprobat si
propunerile Comisiei de a mari n mod semnificativ asistenta de preaderare cu 20% n 2004, 30% n 2005, respectiv 40% n 2006,
comparativ cu fondurile primite de Romnia n trecut.; n
domeniul economic, Romnia este la zi n ceea ce priveste
angajamentele luate fata de FMI...
Argumente bazate pe exemple: Romnia are o lunga istorie
implicnd exact acest tip de interventie politica n modul de
guvernare a statului. Trebuie sa mentionez faptul ca aceasta situatie
nu este tipica doar pentru Romnia...; Rivalitatile din trecut au
cauzat mult rau Europei si ele au continuat sa faca asta chiar si n
anii 90, perioada n care conflictele din Balcani au devenit un
exemplu nefericit de ct de multe distrugeri pot aduce ura si razboiul.

Argumente bazate pe autoritate:

Autoritatea legii: Este necesara acum obtinerea acordului
Parlamentului European, nainte ca Tratatul de Aderare sa fie semnat
la Atena, pe data de 16 aprilie.; Reuniunea la Nivel nalt de la
Copenhaga a definit n mod clar obiectivul de a "primi Bulgaria si
Romnia ca membrii ai Uniunii Europene n 2007".
Autoritatea valorii: Unitatea si cooperarea reprezinta antidotul.; ...
construim o noua ordine politica, bazata pe stabilitate, pace,
democratie si cooperare.
9

Indicatori
Indicatori ai juxtapunerii argumentelor
Indicatori care exprima o opozitie contextuala: Pentru a se asigura ca
procesul de aderare va fi finalizat si ca se vor ndeplini conditiile de
aderare, Romnia trebuie sa tinteasca sus. Nu ar trebui sa-si limiteze
ambitiile doar la trecerea testelor de aderare; (...); Institutiile
trebuie de asemenea sa fie independente pentru a se garanta statul de
drept. (...) Romnia are o lunga istorie implicnd exact acest tip de
interventie politica n modul de guvernare a statului.
Indicatori care exprima relatii de coordonare ntre argumente: Daca
nu se iau masurile necesare pentru a consolida independenta acestor
institutii, atunci va aparea tentatia irezistibila de a le utiliza pentru
ratiuni politice sau partizane...; Daca Romnia si doreste sa
ndeplineasca aceasta data, 2003 este un an realmente crucial.
Indicatori ai ntemeierii tezei
Indicatori ai ntemeierii progresive: O administratie publica eficienta
poate da un impuls procesului de reforma si, prin aceasta, procesului
de aderare.; Fiind ea nsasi o democratie stabila, Romnia este un
exemplu de urmat si un furnizor de stabilitate pentru ntreaga
regiune.
Indicatori ai ntemeierii regresive: procesul actual de extindere nu
va fi complet pna cnd Romnia, si Bulgaria, nu si vor fi atins
destinatia finala...; Stabilirea acestei date este un reper decisiv n
procesul de aderare al Romniei deoarece se recunoaste explicit
faptul ca aderarea la Uniunea Europeana n 2007 este posibila pentru
Romnia.
Elementele importante ale discursului sunt punctate prin propozitii cu
valoare de titlu: S-a nregistrat un progres substantial. , Un
angajament clar n favoarea aderarii Romniei, Agenda Reformei,
Concluzie, iar recomandarile facute Romniei au forma unor
imperative catgorice (trebuie sa...). ntreaga constructie discursiva
se prezinta ca o evaluare si ca un set de recomandari n scopul
ntelegerii mai profunde de catre societatea civila romna a
necesitatii integrarii europene.
Discursul supus analizei este unul bine construit din punct de vedere
retoric, in ciuda faptului ca nu urmeaza structura clasica de organizare
sau, mai bine spus, tocmai datorita acestui fapt. Oratorul mizeaza pe o
logica interioara a structurarii temelor majore si a ideilor care le
sustin, logica ce combina foarte inteligent fapte intentionat exagerate
pentru a servi persuasiunii.

10