Sunteți pe pagina 1din 5

Delta Dunarii

Delta Dunarii este cea mai mare rezervatie de tinuturi umede


din Europa, avand o suprafata de 2.681 KM patrati
In anul 1990 UNESCO a inculs Delta Dunarii printre rezervatiile
biosferei.
In Delta Dunrii predomin vegetatia de mlastin stuficol, care
ocup cca. 78% din suprafata total. Principalele specii stuful,
papura, rogozul, n amestec cu salcia pitic si numeroase alte specii.
Vegetatia de srturi ocup 6% din total, dezvoltndu-se pe soluri
saliniazte si solonceacuri marine.

Specificul este dat de prezenta spciilor : Salicornia patula, Juncus


marinus, Juncus littoralis, Plantago cornuti. Zvoaiele sunt pduri de
salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt
periodic inundate si se dezvolt pe 6% din totalul suprafetei. Sunt
specifice deltei fluviale, unde dau nota caracteristic peisajului.
Intlnim patru tipuri de zvoaie : zvoaiele care cresc pe grindurile
fluviatile joase, sunt inundate cea mai mare parte a anului si sunt
formate mai ales din Salix alba si Salix fragilis; pe grindurile mai
nalte cresc zvoaile formate din Salix alba, Populus alba, Populus
canescens; pe grindurile fluviatile cele mai nalte cresc zvoaie foarte
rar inundate formate din plop (Populas canescens si P.alba), la care
se adaug speciile plantate : plopul negru hibrid, artarul american si
frasinul de Pensilvania ; un tip de zvoi mai rar este arinisul
(predomin Alnus glutinosa) care apare pe grindurile fluviatile din
delta marin. Vegetatia pajistilor de step nisipoas este extins pe
3% din totalul deltei, dezvoltndu-se mai ales pe cmpurile marine
Letea, Caraorman si Srturile.Sunt specifice speciile Festuca bekeri,
Secale sylvestris, Carex colchica, Ephedra distachya.

Vegetatia pajistilor mesofile de grind se dezvolt pe cca. 3% din


totalul suprafetei deltei, n special pe pe grindurile fluviale supuse
inundrii periodice. Predomin Glyceria maxima, Elytrigia repens.
Vegetatia acvatic din ghioluri, blti si japse ocup 2% din totalul
deltei. Pentru vegetatia submers sunt specifice speciile
Ceratophyllum submersum, Myriopyllum verticillatum, Potamogeton
sp., Helodea canadensis.Vegetatia plutitoare este mai variat.
Predomin Lemna minor, Salvinia natans, Spirodela polyrrhiza,
Nymphoides peltata, Nymphaea alba, Nuphar luteum, Trapa natans.
Vegetatia emers este dominat de stuf (Phragmites australis),
papur (Typha latifolia si T. angustifolia), pipirig (Schoenolectus
lacustris). Vegetatia tufisurilor dezvoltate pe nisipurile cmpurilor
marine sau pe cele de pe trmurile marine active se extind numai pe
1% din totalul suprafetei deltei si sunt dominate de Tamarix
ramosissima, Elaeagnus angustifolia, Hippophae rhamnoides.
Pdurile de cmpurile marine Letea si Caraorman sunt sleauri de
silvostep, numite local hasmace, cu stejar brumriu (Quercus
pedunculiflora), stejar pedunculat (Q. robur), frasin (Fraxinus
angustifolia), plop tremurtor (Populus tremula), ulm (Ulmus foliacea),
si cu plantele agttoare Periploca graeca, Vitis silvestris, Hedra
helix. Reprezint nmai 0,8% din totalul suprafetei Deltei Dunrii.
Plaurul
Formatiune specific stufriilor masive, plaurul este un strat gros de 1
? 1,6m format dintr-o mpletitur de rizomi de stuf si de rdcini ale
altor plante acvatice n amestec cu resturi organice si sol. Initial fixat,
plaurul se desprinde de fundul ghiolurilor si bltilor transformndu-se
n insule plutitoare cu diferite mrimi care, mpinse de vnt, se
deplaseaz pe suprafata apei.

Vegetatia plaurului difer de restul stufriilor. Stuful (Phragmites


australis) se dezvolt aici n cele mai bune conditii, fiind mai nalt si
mai gros. Alturi de stuf ntlnim rogozul, menta, feriga de ap
(Nephrodium thelypteris), cucuta de ap, troscotul, salcia pitic,
precum si plantele agttoare Calystegia sepium si Solanum
dulcamara. Pe plaur se formeaz coloniile de pelicani comun si cret.
Tot Delta Dunrii este un adevrat paradis faunistic. Aici vietuieste
98% din fauna acvatic european, ntreaga faun de odonate, de
lepidoptere acvatice si de moluste gasteropode de Europa si tot aici
si gsesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela lutreola, Lutra
lutra si Felis silvestris. Vertebratele care, prin prezenta lor, dau nota
specific faunei deltei. Amfibienii sunt reprezentati prin 2 specii de
caudate si 6 specii de anure, iar reptilele prin 8 specii, majoritatea
serpi (4 specii).
Pestii sunt prezenti prin 65 specii, cei mai multi de ap dulce (60%),
restul migrnd primvara din Marea Neagr. Intre acestia din urm,
sturionii si scrumbiile au rol important, att stiintific, ct si economic.
pe plaur triesc porcul mistret, cinele enot, bizamul, lutra, nurca,
vulpea.
Psrile sunt cele care au creat faima deltei, cunoscut, nc de la
nceputul secolului ca un paradis avian. Renumele se datoreaz celor
327 specii pe care le putem ntlni n delt si care reprezint 81% din
avifauna Romniei. Dintre acestea cuibresc 218 specii, restul de
109 specii trecnd prin delt si rmnnd diferite perioade de timp
toamna, iarna si primvara. Psrile acvatice sunt cele mai
numeroase : cuibrersc 81 specii si trec prin delt 60 specii, n total
141 specii, ceea ce reprezint 82% din avifauna acvatic european.
Avifauna acvatic din Delta Dunrii este alctuit dintr-un nucleu de
specii vechi, bine adaptate la mediul acvatic, la care se adug,
speciile accesorii si speciile cosmopolite. Nucleul avifaunei este
format din 75 specii a cror viat este legat de prezenta apei.
Acestea se grupeaz n 5 tipuri ecologice principale : specii strns

legate de ap, strict stenotope (cufundari, corcodei, furtunari,


pelicani, cormorani, unele anatide), specii de stufrii (toate speciile de
paseriforme acvatice), specii de trmuri (strci, loptari, tignusi,
unele anatide), specii de pajisti hidrofile cu vegetatie bogat
continuate cu stufrii (ralide), specii de trmuri marine (unele laride).
Multe specii, mai ales dintre rate, gste, pescrusi, apar frecvent n
diferiti biotopi. Speciile accesorii sunt cele care se integreaz
secundar n avifauna acvatic, devenind din ce n ce mai numeroase
pe msura transformrii ecosistemelor acvatice. Zvoaiele sunt
populate de silvii, muscari, filomele, pitigoi, cinteze, la care se
adaug, n timpul cuibritului, rate, cormorani si strci. In pdurile de
pe cmpurile marine Letea si Caraorman cuibresc 64 specii tipice
avifaunei pdurilor nemorale (silvii, mierle, ciocnitori, mcleandru,
pitigoi, graur, precum si codalbul (Haliaetus albicilla), gaia brun,
acvila pitic, vulturul pescar etc. Fazanul (Phasianus colchicus) a fost
introdus prin colonizare populatia dezvoltndu-se rapid. In pajistile de
step nisipoas sunt specifice potrnichea, prepelita, cicrliile,
pasrea ogorului (Burchinus oedicnemus). In satele deltei, pe lng
gospodrii, sunt frecvente gugustiucul, vrabia de cas, rndunica,
barza, lstunul. Coloniile de cuibrit.
O serie de specii acvatice se asociaz n timpul cuibritului formnd
colonii care sunt aglomerri de cuiburi pe spatii, n general mici.
Cauzele asocierii sunt legate de penuria suprafetelor de constructie a
cuiburilor, precum si de avantajele oferite de prezenta unui numr
mare de psri n aprarea cuiburilor cu ou sau pui. Coloniile de
cuibrit au reprezentat dintodeauna atractia deltei. Miile de cuiburi
construite pe crengile zvoaielor de salcie sau n stufrii, zgomotul
infernal, atmosfera specific altor ere geologice, zborul sgettor al
miilor de psri care si hrnesc puii, transform coloniile de psri
ntr-un rai nu numai al ornitologilor, dar si al oricrui iubitoar al naturii.
In Delta Dunrii sunt mai multe tipuri de colonii : de strci, loptari,
tignusi si cormorani, de pelicani si cormorani, de pescrusi, de
avoazete si ciocntorsi, de chirighite, de chire. Colonia de pelicani din
zona cu regim de protectie integral Rosca-Buhaiova este cea mai
mare din Europa si este un exemplu de colonie mixt*. Aici se
asociaz mai multe mii de perechi de pelican comun, cu zeci, pn la
sute de perechi de pelican cret si cormoran mare, ntr-un peisaj care
de aminteste de Jurasic Park. Accesul n apropierea coloniilor este
permis numai specialistilor, care au autorizatii speciale obtinute de la

ARBDD din Tulcea.