Variatele fiin?

e care azi poarta numele de dragon probabil ca nu au o singura or

igine, iar semnifica?iile lor sunt foarte diverse. Simbol al vie?ii in China, an
imal protector in Indonezia, pazitor al sabiilor in Japonia, malefic ?i viclean
in Europa, dragonul se intalne?te in numeroase mituri ?i legende. De obicei, dra
gonii din est, dragonii chineze?ti sunt fiin?e benefice ce aduc noroc. In mitolo
giile vestice, ca cea greaca sau cea celtica, dragonul este o incarnare a raului
. De asemenea in mitologia persana dragonul este malefic (vezi Zahhak). In mitol
ogiile ba?tina?ilor americani, dar ?i in estul Asiei, ei sunt vazu?i ca for?e pr
imare ale naturii ?i ale universului. Sunt asocia?i cu in?elepciunea - sunt mai
inteligen?i ca oamenii - ?i cu longevitatea. De asemenea, pot avea puteri magice
?i supranaturale ?i sunt reprezentan?i ai mediului acvatic. Ei personifica apa,
fantanile, ploile ?i raurile. Unile culturi inzestreaza dragonii cu darul vorbi
rii.
Sunt de obicei infa?i?a?i ca ni?te ?erpi sau ?oparle de dimensiuni mari, uneori
imprumutand ?i trasaturi de pasare de prada. Au corpuri alungite, solzoase, cloc
esc oua. Dragonii au aproape intotdeauna ochi mari, trasatura care sta la origin
ea cuvantului "dragon" in multe culturi. Adeseori, dar nu intotdeauna, au aripi
?i rasuflare incandescenta.
In Grecia antica prima men?ionare a unui dragon "este derivat din Iliada lui Aga
memnon in cazul in care este descrisa ca avand un motiv dragon albastru pe centu
ra sabia ?i o emblema de balaur cu trei capete pe farfurie piept. [7] Cu toate a
cestea, cuvantul grecesc utilizate (?????? drakon, drakontos genitiv ?????????)
ar putea insemna, de asemenea, "sarpe". drakon ?????? este o forma de participiu
l aorist activ al grece?ti ???????? derkomai = "vad", derkein = "pentru a vedea"
, ?i ini?ial ar putea insemna "cel care vede", sau "cea care se aprinde sau luce
?te" (probabil referindu-se la reflectorizant scale). Aceasta este originea cuva
ntului "dragon". (A se vedea, de asemenea, Theogonia lui Hesiod, 322.)