1_DREPT_3_DIPR

Drept international privat

MULTIPLE CHOICE

1) Raporturile de drept international privat sunt:

a) raporturi civile
b) raporturi penale
c) raporturi de procedurã civilã
1. a+b
2. b+c
3. a+c
4. nicio variantã

2) Raporturile de drept international privat sunt:

a) raporturi comerciale
b) raporturi de muncã
c) raporturi de drept administrativ
1. a+b
2. b+c
3. a+c
4. nicio variantã

3) Raporturile de drept international privat sunt:

a) raporturi civile fãrã element de extraneitate
b) raporturi de drept privat cu element de extraneitate
c) raporturi de drept financiar
1. a
2. b+c
3. b
4. nicio variantã

4) Raportul de drept international privat se diferentiaza de raportul de drept intern prin :

1. existenta unuia sau mai multor elemente de extraneitate
2. obiect
3. continut
4. parti

5) Elementul strãin poate consta în :

a) pãrtile raportului juridic sau numai una dintre ele
b) obiectul raportului juridic
c) locul producerii faptului generator, modificator sau extinctiv al rapotului juridic
1. a+b
2. b+c
3. a+c
4. nicio variantã
5. a+b+c

6) Elementul de extraneitate poate consta în :

a) pãrtile raportului juridic sau numai una dintre ele
b) locul judecãrii litigiului
c) momentul producerii faptului generator, modificator sau extinctiv al rapotului juridic
1. a+b
2. b+c
3. a+c
4. nicio variantã
5. a+b+c

1
 7) Sunt caractere ale raportului juridic cu element de extraneitate :
a) se stabileste între persoane fizice ori juridice
b) contine un element de extraneitate, datoritã cãruia are legãturã cu un singur sistem de drept
c) este un raport de drept civil în sens larg
1. a+b
2. b+c
3. a+c
4. nicio variantã
5. a+b+c

8) Pot fi pãrti ale raportului de drept international privat :

a) persoanele fizice
b) persoanele juridice
c) statul, în calitate de subiect de drept civil
d) statul, în calitate de subiect de drept international public
1. a+b
2. a+c
3. a+b+c
4. a+b+d

9) În cazul în care o persoanã mosteneste un imobil situat în altã tarã, poate constitui element de extraneitate :
a) pãrtile raportului juridic
b) obiectul raportului juridic
c) locul judecãrii litigiului
1. a+b
2. a
3. b
4. a+b+c

10) În cazul în care o societate comercialã românã încheie un contract de livrãri de produse cu o firmã
norvegianã, constituie element de extraneitate :
a) una din pãrtile raportului juridic
b) obiectul raportului juridic
c) locul judecãrii litigiului
1. a+b
2. a
3. b
4. a+b+c

11) Raportul de drept international privat poate fi reglementat cu ajutorul :

a) normelor conflictuale
b) normelor materiale
1. a+b
2. a
3. b

12) Raportul de drept international privat poate fi reglementat cu ajutorul :

a) normelor conflictuale
b) normelor substantiale
1. a+b
2. a
3. b

13) Normele conflictuale :

a) indicã doar legea competentã
b) reglementeazã direct raportul juridic cu element strãin
c) indicã în anumite situatii legea competentã, iar în altele reglementeazã direct si nemijlocit raportul juridic
cu element de extraneitate
1. a+b
2. a
3. b

2
14) Normele materiale :
a) indicã doar legea competentã
b) reglementeazã direct si nemijlocit raportul juridic cu element strãin
c) nu se aplicã în niciun caz direct si nemijlocit raportului juridic cu element strãin
1. a+c
2. a
3. b

15) Metoda conflictualistã presupune :

a) aplicarea legii care are cea mai mare legãturã cu raportul juridic
b) aplicarea legii în raport de totalitatea împrejurãrilor de fapt si a particularitatilor pe care le prezinta
c) aplicarea normelor materiale
1. a+c
2. c
3. a

16) Metoda proper law presupune :

a) aplicarea legii care are cea mai mare legãturã cu raportul juridic
b) aplicarea legii în raport de totalitatea împrejurãrilor de fapt si a particularitatilor pe care le prezinta
c) aplicarea normelor materiale
1. a+b
2. b
3. a

17) Normele materiale sunt compuse din :

a) norme conflictuale
b) norme de drept substantial
c) norme de drept procesual
1. a+c
2. a+b
3. a+b+c
4. b+c

18) Legat de raportul juridic cu element strãin se ridicã, printre altele, urmãtoarele probleme :
1. determinarea legii aplicabile
2. determinarea instantei competente si a legii procedurale aplicabile
3. ambele variante
4. nicio variantã

19) Legile de aplicatie imediatã ridicã o problemã legatã de:

1. determinarea aplicãrii lor în timp
2. determinarea aplicãrii lor în spatiu
3. ambele variante
4. nicio variantã

20) Norma conflictualã este formatã din:

1. continut
2. legãturã
3. ambele variante
4. nicio variantã

21) În cazul în care se precizeazã legea cãrei tãri este competentã sã reglementeze raportul juridic de drept
international privat, este vorba de:
1. indicare directã
2. indicare indirectã
3. indicare secundarã
4. indicare generalã

22) În cazul în care cu ajutorul unei formule generale se determinã legea competentã, este vorba de :
1. indicare directã
2. indicare principalã
3. indicare secundarã
4. indicare generalã

3
23) Formula de fixare reprezintã :
1. legãtura normei conflictuale sub forma indicãrii generale
2. legãtura normei conflictuale sub forma indicãrii directe
3. ambele variante
4. nicio variantã

24) Elementele prin care se stabileste legãtura dintre un raport juridic si un anumit sistem juridic se numesc :
1. formule de fixare
2. puncte de legãturã
3. ambele variante
4. nicio variantã

25) Potrivit art. 14 alin.2 din Legea nr. 105 din 1992, “Ocrotirea împotriva actelor de încãlcare a dreptului la
nume, sãvârsite în România, este asiguratã potrivit legii române”. În acest caz este vorba de :
1. indicare directã
2. indicare generalã
3. nu se poate stabili cu exactitate
4. nicio variantã

26) Potrivit art. 13 din Legea nr. 105 din 1992, “Începutul si incetarea personalitatii sunt determinate de legea
nationalã a fiecãrei persoane”. În acest caz este vorba de :
1. indicare directã
2. indicare generalã
3. nu se poate stabili cu exactitate
4. nicio variantã

27) Sunt norme conflictuale unilaterale :

1. normele conflictuale care determinã atât situatiile când se aplicã legea românã, cât si situatiile când
se aplicã legea strãinã
2. normele conflictuale care determinã situatiile când se aplicã doar legea românã;
3. normele de drept administrativ
4. nicio variantã

28) Potrivit art. 12 alin.2 din Legea nr. 105 din 1992, “Legea nationalã a cetãteanului român care, potrivit legii
strãine, nu este considerat cã are o altã cetãtenie, este legea românã”. În acest caz este vorba de :
1. normã unilateralã
2. normã cu actiune dublã
3. nu se poate stabili cu exactitate
4. nicio variantã

29) Potrivit art. 16 din Legea nr. 105 din 1992, “Conditiile, efectele si anularea unei hotãrâri prin care se constatã
moartea prezumatã, absenta sau disparitia, precum si prezumtiile de supravietuire sau de moarte sunt
cârmuite de ultima lege nationalã a persoanei dispãrute. Dacã aceastã lege nu poate fi identificatã, se aplicã
legea românã”. În acest caz este vorba de :
1. normã unilateralã
2. normã cu actiune dublã
3. nu se poate stabili cu exactitate
4. nicio variantã

30) Sunt norme conflictuale cu dublã actiune :

1. normele de drept penal
2. normele care indicã doar cazurile când legea române este competentã
3. normele care indicã situatiile când este competentã legea localã si cazurile când este competentã
legea strãinã
4. nicio variantã

4
31) Dupã continutul lor, normele conflictuale se clasificã în :
a) norme conflictuale privitoare la persoane
b) norme conflictuale privitoare la proprietate
c) norme conflictuale privitoare la mostenire
d) norme conflictuale unilaterale
1. a+b
2. a+b+c+d
3. a+b+c
4. a+c+d

32) Normele conflictuale nu pot exista :

a) în materie civilã
b) în materie administrativã
c) în materie penalã
1. a+b
2. b+c
3. a+c
4. a+b+c

33) Printre cele mai importante puncte de legãturã se numãrã :

a) cetãtenia
b) teritoriul
c) pavilionul unei nave sau aeronave
1. a+b
2. b+c
3. a+c
4. a+b+c

34) Printre cele mai importante puncte de legãturã se numãrã :

a) vointa pãrtilor
b) teritoriul
c) pavilionul unei nave sau aeronave
1. a+b
2. b+c
3. a+c
4. a+b+c

35) Indicati continutul si legatura normei conflictuale prevãzute în art. 14 alin.1 din Legea nr. 105 / 1992 :
“Numele persoanei este cârmuit de legea sa nationalã”.
a) continutul este partea care cuprinde raporturile legate de numele persoanei
b) continutul este legat de aplicarea legii nationale
c) legãtura este indicarea cã raporturile legate de numele persoanei sunt reglementate de legea sa nationalã
d) legãtura este indicarea cã este vorba de raporturi juridice legate de numele persoanei
1. a+b
2. a+c
3. b+c
4. a+d

36) În domeniul dreptului international privat sunt incluse :

a) conflictul de legi
b) conflictul de jurisdictii
c) conditia juridicã a strãinului
d) cetãtenia
1. a+b
2. a+b+c
3. a+b+c+d
4. a+d

5
37) În domeniul dreptului international privat sunt incluse :
a) conflictul de legi
b) conflictul de jurisdictii
c) conditia strãinului
d) dreptul special adaptat raporturilor cu element de extraneitate
1. a+b
2. a+b+c
3. a+b+c+d
4. a+b+d

38) Dreptul international privat :

1. este o ramurã de sine stãtãtoare a dreptului
2. este o parte a dreptului civil
3. este o parte a dreptului international
4. niciuna din variantele de mai sus

39) Sunt izvoare interne ale dreptului international privat :

1. Constitutia României
2. Uzantele comerciale internationale
3. Cutuma internationalã
4. Niciuna din variantele de mai sus

40) Sunt izvoare interne ale dreptului international privat :

1. Legea nr. 105 din 1992
2. Practica judiciarã
3. Practica arbitralã
4. Niciuna din variantele de mai sus

41) Sunt izvoare internationale ale dreptului international privat :

1. Tratatele internationale
2. Practica judiciarã
3. Uzantele comerciale interne
4. Niciuna din variantele de mai sus

42) Sunt izvoare internationale ale dreptului international privat din punctul de vedere al României:
a) Tratatele internationale, chiar si acelea la care nu participã tara noastrã
b) Cutuma internationalã
c) Uzantele comerciale interne
d) Practica arbitralã
1. a+b
2. b+c
3. a+c
4. b

43) Legea strãinã :

a) se aplicã în virtutea autoritãtii sale proprii
b) în virtutea dispozitiilor normelor conflictuale ale tãrii forului
c) depinde de la caz la caz
1. a+b
2. b+c
3. a+c
4. b

44) Aplicarea legii strãine :

a) este limitatã de principiul reciprocitãtii
b) nu este limitatã de principiul reciprocitãtii
1. a+b
2. b
3. a

6
45) Au valoare de factori în cadrul calificãrii :
a) faptul că noŃiunile şi termenii au acelaşi sens în sistemele de drept
b) faptul că sistemele de drept au instituŃii juridice proprii, necunoscute celorlalte sisteme de drept
c) sistemele de drept înglobează aceleaşi situaŃii în categorii deosebite sau noŃiuni deosebite

1. a+b
2. a+b+c
3. b+c

46) Au valoare de factori în cadrul calificãrii :

a) faptul că sistemele de drept au instituŃii juridice proprii, necunoscute celorlalte sisteme de drept
b) sistemele de drept înglobează aceleaşi situaŃii în categorii deosebite sau noŃiuni deosebite
c) deşi folosesc metode diferite, sistemele de drept diferite tind să obŃină rezultate diferite

1. a+b
2. a+b+c
3. b+c

47) Calificarea poate fi :

a) primarã
b) secundarã
c) tertiarã

1. a+b
2. a+b+c
3. b+c

48) Calificarea secundarã reprezintã :

a) o problemã de drept intern
b) o problemã de drept extern

1. a+b
2. a
3. b

49) În clasificarea calificării se Ńine seama de :

a) calificarea noŃiunilor utilizate de norma conflictuală pentru a indica conflictele de legi reglementate
(conŃinutul normei conflictuale)
b) calificarea noŃiunilor utilizate de norma conflictuală pentru a indica legea competentă (legătura
normei conflictuale)

1. a+b
2. a
3. b

50) În cazul conflictului de calificări, noŃiunile utilizate de o normă conflictuală :

a) sunt calificate unitar de sistemele aflate în conflict
b) sunt calificate diferenŃiat de sistemele aflate în conflict

1. a+b
2. a
3. b

51) Calificarea se poate realiza :

a) după lex fori
b) după lex causae
c) după lex mercatoria

1. a+b
2. a+b+c
3. b+c

7
52) Calificarea se poate realiza :
a) după lex voluntatis
b) după lex causae
c) autonom

1. a+b
2. a+b+c
3. b+c

53) Calificarea se poate realiza :

a) după lex contractus
b) după lex loci celebrationis
c) după proper law

1. a
2. a+c
3. c

54) Calificarea se poate realiza :

a) în toate cazurile, după legea forului
b) în toate cazurile, după lex causae
c) de regulă, după lex fori

1. a
2. a+c
3. c

55) Sunt exceptii de la calificarea după lex fori :

a) autonomia de voinŃă
b) calificarea primară
c) retrimiterea

1. a+b
2. a+c
3. a+b+c

56) Sunt exceptii de la calificarea după lex fori :

a) situaŃiile instituŃiilor juridice cunoscute legii forului
b) tratatele internaŃionale
c) cetăŃenia

1. a+b
2. a+c
3. b+c

57) Sunt exceptii de la calificarea după lex fori :

a) calificarea secundară
b) tratatele internaŃionale
c) cetăŃenia

1. a+b
2. a+b+c
3. b+c

58) Formele retrimiterii sunt :

a) retrimiterea de gradul I
b) retrimiterea de gradul II
c) retrimiterea de gradul III

1. a+b
2. a+b+c
3. b+c

8
59) Retrimiterea nu se aplicã în cazul :
a) autonomiei de voinþã
b) locus regit actum
c) când retrimiterea de gradul II nu permite determinarea legii aplicabile

1. a+b
2. a+b+c
3. b+c

60) În problematica chestiunilor incidentale existã urmãtoarele teorii :

a) chestiunilor incidentale li se aplicã lex fori
b) chestiunilor incidentale li se aplicã legea strãinã aplicabilã si chestiunii principale
c) chestiunilor incidentale li se aplicã lex rei sitae

1. a+b
2. a+b+c
3. b+c

61) În dreptul international privat, ordinea publicã :

a) împiedicã aplicarea legii strãine
b) implicã aplicarea legii strãine
c) reprezintã ansamblul normelor imperative interne

1. a
2. a+b
3. a+c

62) Ordinea publicã are urmãtoarele caractere :

a) apare ca un corectiv în aplicarea legii strãine
b) nu diferã în continut de la legea unei tãri la alta
c) este actualã

1. a+b
2. a+b+c
3. a+c

63) Ordinea publicã are urmãtoarele caractere :

a) apare ca un corectiv în aplicarea legii strãine
b) diferã în continut de la legea unei tãri la alta
c) nu este actualã
d) diferã în continut, în cadrul aceleiasi legi, în timp

1. a+c+d
2. a+b+c
3. a+b+d

64) Ordinea publicã presupune :

1. doar un efect negativ

2. doar un efect pozitiv
3. atât un efect negativ, cât si un efect pozitiv

65) Sunt situatii când poate interveni fraudarea legii :

a) în ce priveste statutul personal, prin schimbarea locului contractului
b) în privinta succesiunii, prin mutarea imobilelor dintr-o tarã în alta
c) în ce priveste statutul personal, prin schimbarea domiciliului

1. a+b
2. a+c
3. c

9
66) Sunt situatii când poate interveni fraudarea legii :
a) în ce priveste statutul personal, prin schimbarea cetãteniei
b) în privinta succesiunii, prin schimbarea cetãteniei
c) în ce priveste statutul personal, prin schimbarea domiciliului

1. a+b
2. a+c
3. b+c
4. a+b+c

67) Conditiile fraudãrii legii sunt :

a) existenta unui act de vointã pentru folosirea sau aplicarea normei materiale
b) utilizarea unor mijloace ilicite
c) intentia onestã a pãrtilor
d) obtinerea unui rezultat ilicit
1. a+b+c
2. a+c+d
3. a+d
4. d

68) Conditiile fraudãrii legii sunt :

a) existenta unui act de vointã pentru folosirea sau aplicarea normei materiale
b) utilizarea unor mijloace licite
c) intentia onestã a pãrtilor
d) obtinerea unui rezultat ilicit
1. b+d
2. a+c+d
3. a+d
4. d

69) Conditiile fraudãrii legii sunt :

a) existenta unui act de vointã pentru folosirea sau aplicarea normei conflictuale
b) utilizarea unor mijloace licite
c) intentia frauduloasã a pãrtilor
d) obtinerea unui rezultat ilicit
1. b+d
2. a+b+c+d
3. a+d
4. d

70) Conditiile eficacitãtii internationale a unui drept :

a) dreptul sã nu fi fost creat potrivit legii competente
b) dreptul sã fi îndeplinit cerintele prevãzute de legea strãinã competentã
c) dreptul dobândit nu poate produce efecte dacã în tara în care este invocat nu a apãrut o lege nouã care
creazã un drept nou ce-l include si pe cel invocat
1. a+c
2. a+b
3. b
4. a

71) Conditiile eficacitãtii internationale a unui drept :

a) dreptul sã fi fost creat potrivit legii competente
b) dreptul sã fi îndeplinit cerintele prevãzute de legea strãinã competentã
c) dreptul dobândit poate produce efecte dacã în tara în care este invocat nu a apãrut o lege nouã care creazã
un drept nou ce-l include si pe cel invocat
1. a+c
2. a+b+c
3. b+c
4. a+b

10
72) Efectele dreptului dobândit potrivit legii strãine sunt :
a) dreptul dobândit produce toate efectele pe care i le-a dat legea strãinã
b) un drept dobândit nu poate produce în altã tarã mai multe efecte decât ar produce conform legii cu care a
fost creat
c) un drept dobândit poate produce în altã tarã mai multe efecte decât ar produce conform legii cu care a fost
creat
1. a+c
2. a+b+c
3. b+c
4. a+b

73) Punctele de legãturã pot fi :

a) constante
b) variabile
c) exclusiv constante
d) exclusiv variabile
1. a+c
2. a+b+c
3. b+c
4. a+b

74) Raportul juridic de drept internaŃional privat – NOłIUNE

1. Raporturile de drept internaŃional privat sunt raporturi civile în sensul larg al cuvântului, care
cuprind un element de extraneitate.
2. Raporturile de drept internaŃional privat sunt raporturi de drept administrativ care cuprind un
element de extraneitate.
3. Raporturile de drept internaŃional privat sunt raporturi de drept penal ori procesual penal cu
element de extraneitate.

75) Intre ce categorii de persoane se stabileşte raportul juridic cu element de extraneitate?

1. Raportul juridic cu element de extraneitate se stabileşte între persoane fizice şi juridice.

2. Raportul jurudic cu element de extraneitate se stabileşte între persoane juridice.
3. Raportul juridic cu element de extraneitate se stabileşte între state.

76) Conflictul de lege este o noŃiune proprie :

1. Dreptului internaŃional public

2. Dreptului internaŃional privat
3. Dreptului diplomatic şi consular

77) În România, condiŃia juridică a străinului este prevăzută de :

1. Legea română
2. Legea statului al cărui cetăŃean este
3. Legile internaŃionale

78) Metoda « proper law » ca metodă de reglementare a raportului juridic cu element străin este :

1. o formă a notificării legilor de aplicaŃie imediată

2. o formă a metodei folosirii normelor materiale
3. o formă a metodei conflictuale

79) Care este natura dreptului internaŃional privat

1. Dreptul internaŃional privat este o disciplină de drept intern

2. Dreptul internaŃional privat este o disciplină de drept public
3. Dreptul internaŃional privat este o disciplină de drept privat
4. Dreptul internaŃional privat este o ramură de sine stătătoare a dreptului

11
80) Sunt izvoare interne ale dreptului internaŃional privat :

A. ConstituŃia României
B. Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementare raporturilor de drept internaŃional privat
C. Practica judiciară

1. A+B
2. B+C
3. A+C

81) Pentru România este izvor de drept internaŃional privat:

1. Tratatul internaŃional
2. Tratatul, convenŃia sau acordul la care România participă

82) Norma conflictuală :

A. cârmuişte propriu-zis raportul juridic cu element străin

B. desemnează legea competentă a cârmui nemijlocit raportul juridic cu element străin
C. soluŃionează conflictul de legi

1. A+B
2. B+C
3. A+C

83) Norma conflictuală poate figura :

A. În dreptul intern al fiecărei Ńări

B. În conŃinutul unei convenŃii sau tratat internaŃional

1. A
2. B
3. A+B

84) Norma conflictuală este formată din :

1. ConŃinut
2. Legătură
3. ConŃinut şi legătură

85) Legătura normei conflictuale poate fi :

1. Numai cu indicare directă

2. Cu indicare directă şi indicare generală
3. Numai cu indicare generală

86) Cu privire la raportul juridic având un element de extraneitate, se pot ridica unele probleme care prezintă
interes pentru aplicarea legii competente. Acestea pot fi :

A. Calificarea
B. Retrimiterea
C. Ordinea publică în dreptul internaŃional privat
D. Fraudarea legii în dreptul internaŃional privat

1. A+B+C
2. B+C+D
3. A+C+D
4. A+B+C+D

12
87) Calificarea poate fi :

1. Numai primară
2. Numai secundară
3. Calificare primară şi calificare secundară

88) Calificarea se poate face numai după « lex fori » (legea forului)

1. Da
2. Nu
3. Uneori

89) Formele retrimiterii în dreptul internaŃional privat sunt :

A. Retrimiterea de gradul I
B. Retrimiterea de gradul II
C. Retrimiterea de gradul III

1. A+B
2. B+C
3. A+C

90) Retrimiterea nu se aplică în cazurile când :

A. PărŃile au ales legea aplicabilă contractului lor (autonomia de voinŃă)

B. Când se aplică regula « locus regit actum »
C. Când retrimiterea de gradul II (complexă) nu permite determinarea legii aplicabile
D. Se aplică în toate situaŃiile

1. A+C+D
2. A+B+C
3. A+B+C+D

91) În cazul tratatelor bilaterale de asistenŃă juridică, încheiate de România, există retrimiterea?

1. Da
2. Nu
3. În unele situaŃii

92) Principalele forme ale condiŃiei străinului sunt :

A. Regimul naŃional
B. Regimul special
C. Regimul clauzei naŃiunii cele mai favorizate
D. Regimul internaŃional

1. A+B
2. A+C+D
3. A+B+C

93) DispoziŃiile legale privind domiciliul şi reşedinŃa stabilite pentru cetăŃenii români se aplică în mod
corespunzător şi străinilor?

1. În anumite situaŃii
2. Nu
3. Da

94) Din România pot fi expulzaŃi:

1. Străinii
2. Românii

13
 95) Recunoaşterea persoanelor juridice străine în România se realizează:

A. Prin convenŃie sau tratat internaŃional

B. În temeiul legii
C. De plin drept cu îndeplinirea condiŃiilor legale

1. A+B
2. A+C
3. B+C

96) Starea, capacitatea şi relaŃiile de familie ale persoanei fizice sunt reglementate :

1. De legile internaŃionale
2. De legea sa naŃională, afară numai dacă prin dispoziŃii speciale, nu se prevede altfel
3. De nici o lege

97) Forma încheierii căsătoriei este supusă :

1. ConvenŃiilor internaŃionale
2. Legii statului pe teritoriul căruia se celebrează

98) Moştenirea în dreptul internaŃional privat este supusă :

A. In ce priveşte bunurile mobile, oriunde acestea s-ar afla, legii naŃionale pe care persoana
decedată o avea la data morŃii.
B. In ce priveşte bunurile imobiliare şi fondul de comerŃ, legii locului unde fiecare din aceste
bunuri este situat.

1. A
2. B
3. A+B

99) Sunt bunuri cărora nu li se aplică legea situaŃiei bunului (lex rei sitae):

A. Navelor şi aeronavelor
B. Mărfurilor de tranzit
C. Bunurilor care aparŃin statului străin potrivit principiului imunităŃii statului şi bunurilor sale.

1. A
2. B
3. C
4. A+B+C

100) Regula locus regit actum cârmuieşte:

1. Forma de publicitate a actului juridic

2. Forma exterioară a actului juridic

101) În cazul formei de publicitate a actului juridic este competentă :

1. Lex voluntatis
2. Lex contractus
3. Legea locului unde se face publicitatea

102) Legea competentă pentru a reglementa condiŃiile de fond şi efectele contractului este :

1. Lex rei vitae

2. Lex loci delicti commisi
3. Lex « contractus »

14
103) Abordajele maritime şi coliziunea aeronavelor intervenite în marea liberă respectiv în spaŃiul aerian de
deasupra acesteia, sunt supuse :

1. Legii naŃionale
2. Legii pavilionului
3. Legilor internaŃionale

104) PretenŃiile de reparaŃii întemeiate pe o atingere adusă personalităŃii de către mass-media, îndeosebi prin
presă, media, televiziune sau orice alt mijloc de informare sunt cârmuite, la alegerea persoanei lezate, de :

A. Tratatele şi ConvenŃiile internaŃionale

B. Legea statului domiciliului sau reşedinŃei sale
C. Legea statului în care s-a produs rezultatul păgubitor
D. Legea statului în care autorul daunei îşi are domiciliul sau reşedinŃa ori sediul social.

1. A+B+C
2. B+C+D
3. A+C+D
4. A+B+C+D

105) DivorŃul soŃilor cetăŃeni români aflaŃi în străinătate este supus:

1. Legii statului străin

2. Legii române

106) CondiŃiile de fond pentru încheierea adopŃiei sunt stabilite de :

1. Legea naŃională a adoptatorului şi a celui ce urmează a fi adoptat

2. Legea naŃională a celui ce urmează a fi adoptat

15