Sunteți pe pagina 1din 17

GHID PENTRU RECOLTAREA

SANGELUI VENOS
Dr.Ariela Olteanu
Laboratorul clinic de analize
medicale
Spitalul Clinic Judetean de
Urgenta Sibiu

ETAPELE PRELEVARII :
Pregatirea pacientului pentru recoltare
Verificarea informatiilor administrative,psihofiziologice,

si terapeutice
Alegerea materialului necesar punctiei venoase si a
tuburilor vidate in functie de cererea de analize
Pregatirea materialului pentru recoltare
Alegerea locului potrivit pentru punctia venoasa
Aplicarea garoului
Dezinfectia locului de punctie
Efectuarea punctiei venoase
Recoltarea sangelui in tuburile vidate pregatite
Eliminarea materialului de punctie
Identificarea tuburilor recoltate
Aplicarea unui pansament
Transportul tuburilor recoltate impreuna cu cererea de analize in
laborator

ORDINEA DE RECOLTARE A TUBURILOR


VIDATE*:
Tub
fara aditiv: sticla sau PET
Tub cu citrat de sodiu pentru testele de coagulare
Tub cu gel separator de ser sau cu activator al coagularii
Tub cu heparina sau cu gel separator al plasmei
Tub cu EDTA di, tri-potasic
Tub pentru determinarea glucozei cu inhibitori al glicolizei
Alte tuburi: VSH, ACD
Tub cu trombina(totdeauna ultimul)
Obs :Recomandare : BD Vacutainer
respectarea acestei ordini impiedica
contaminarea intre aditivi si obtinerea de
rezultate eronate

Pregatirea materialului pentru recoltare:


Verificarea integritatii etichetei ce se gaseste pe cele doua parti care

protejeaza acul pentru recoltarea sangelui


Pozitionarea policelui si a indexului pe partile laterale cu indepartarea
jumatatii albe
Fixarea acului la holder(se roteste holderul fara a misca mana care tine
acul)
Rabatarea sistemului de protectie a acului (daca este cazul)

ALEGEREA LOCULUI POTRIVIT PENTRU


PUNCTIA VENOASA

Locul pentru puntie va fi ales dupa ce se examineaza la ambele brate

plica cotului si/sau dosul mainii


In plica cotului: vena mediana
vena bazilica
vena cefalica
La nivelul antebratului:vena cefalica
La nivelul dosului mainii:
arcadele dorsale venoase
Examenul vizual si palparea venelor superficiale va permite
sa se constate situarea anatomica, traiectul,constitutia
Pentru a se evidentia mai bine traiectul venei se aplica garoul, se
inclina bratul , se cere pacientului sa stranga pumnul

O vena normala este usor palpabila, este compacta, supla,

elastica(diferita de muschi sau tendon)


Daca o vena nu este supla si/sau elastica sau prezinta un aspect
anormal este recomandat sa se caute un alt loc de punctie
Arterele sunt si ele palpabile, dar sunt pulsatile
Daca venele superficiale nu sunt vizibile si/sau palpabile este
recomandat :
-sa mentinem bratul inclinat in jos
-sa cerem pacientului sa stranga si sa relaxeze pumnul
mai multe ori
-sa masam antebratul de la pumn spre plica cotului
-sa tapotam diferite locuri de punctie cu doua degete
-incalzirea bratului (apa calda, prosop imbibat cu apa calda

Punctionarea venelor profunde poate oferi o alternativa de

punctionare dar cu riscul de a perfora arterele

Aplicarea garoului
Rolul garoului este de a dilata venele prin blocarea circulatiei venoase

superficiale
Se recomanda sa fie desfacut imediat ce apare fluxul venos in primul
tub
Se pozitioneaza garoul la 10 cm deasupra locului de puntie
A nu se intrerupe circulatia arteriala, pulsul trebui sa fie perceptibil
Daca pacientul prezinta furnicaturi sau raceala in brat inseamna ca este
prea strans garoul sau este aplicat de prea mult timp
Daca apare o cianoza intre garou si extremitatea distala se desface
garoul
Staza venoasa provoaca hemocomcentratie, efectul manifestandu-se
din primele minute de mentinere a garoului

PUNCTIA VENOASA : PROCEDURA GENERALA


Dupa aplicarea garoului , se dezinfecteaza locul ales pentru

punctie
Nu se mai palpeaza locul pentru punctie dupa dezinfectare!
Se mentine bratul pacientului in extensie, inclinat in jos, cu
pumnul strans
Se inlatura protectia acului
Se imobilizeaza vena
Holderul trebuie sa formeze cu bratul un unghi de 15 in
momentul recoltarii
Tubul se gaseste totdeauna sub locul punctionat
Se introduce acul in vena aproximativ 1cm (peste poate duce la
perforarea venei

Sustinerea cotului de un suport corespunzator faciliteaza imobilizarea

si extensia antebretului
Flectarea cotului face ca venele sa fie mai putin vizibile si deci dificil
de punctionat
Pentru venele care nu se fixeaza se poate trage pielea de o parte si de
alta a venei cu policele si indexul

RECOLTAREA SANGELUI IN TUBURILE VIDATE:


se tine holderul imobil intre police si index
cu cealalta mana se introduce primul tub in holder cu ajutorul

policelui, fixand si holderul cu indexul si medianul


eticheta tubului trebuie sa fie dedesupt pentru a vizualiza scurgerea
sangelui
cu policele se impinge tubul si se perforeaza dopul
se relaxeaza garoul din momentul in care sangele intra in primul tub
se retrage tubul numai dupa ce sangele a incetat sa mai curga in tub
se retrage tubul plin, omogenizand usor
introducerea unui nou tub, daca este necesar,la fel cum a fost aratat
anterior
la scoaterea acului din vena daca avem un sistem de protectie il
apasam anterior pana se aude un clic si acul este protejat

in timpul recoltarii bratul este inclinat in jos


daca sangele nu curge in tub, se recomanda sa se procedeaza astfel:

- ne asiguram ca tubul a fost bine impins in ac


- daca sangele nu curge in tub atunci se impinge acul putin
in vena(inainte)
- daca nici asa nu apare sangele in tub se rasuceste acul cu
180
- in cazul in care nu apare sangele in tub se retrage putin
acul din vena
- daca nici asa nu se poate recolta sangele atunci se retrage
tubul vidat si se asteapta ca vena sa isi reia forma apoi se
reintroduce tubul in holder
- in ultima instanta se retrage acul din vena si se cauta un alt loc
pentru punctie

Recoltarea sangelui din venele de pe dosul


mainii:
se alege locul pentru punctie:jonctiunea a doua vene
se imobilizeaza vena intanzind pielea sub locul de puntie

Utilizarea unui fluturaspentru recoltare:


se scoate dispozitivul din ambalaj
se asambleaza la holder
se retrage capusonul translucid pentru a descoperii acul
se tine dispozitivul de aripioare
se punctioneaza vena
cand apare sangele in tubulatura se pot introduce tuburile vidate in
holder
se efectueaza recoltarea respectand ordine de umplere a
tuburilor

Utilizarea unui cateter:


cand exista o cale de abord venos cu sau fara perfuzie
in locul acului se foloseste un adaptor sau o unitate speciala pentru

prelevarea sangelui sub cateter


nu se foloseste garoul!
se recolteaza cativa ml sange intr-un tub care se arunca
este necesara spalarea cateterului dupa recoltare cu ser fiziologic
se procedeaza astfel cand nu se poate recolta sange de la vena bratului
contralateral (de preferat!)

Aplicarea unui pansament:


pansamentul steril se pune dupa ce hemostaza a fost asigurata
pentru asigurarea hemostazei si pentru a se evita formarea uni

hematom se comprima(posibil si pacientul) locul punctiei timp de 5


minute cu ajutorul unui tampon imbibat
intr-o solutie antiseptica
timpul de compresiune este mai lung la pacientii care
efectueaza tratament anticoagulant sau antiagregant
plachetar
unele solutii antiseptice pot crea o senzatie de arsura la locul punctiei

COMPLICATIILE RECOLTARII DE
SANGE VENOS
Complicatii care intereseaza pacientul:

locale: hematoame, echimoze,tromboflebite


generale:lipotimii, convulsii
epileptiforme(hipoxie cerebrala secundara unor
tulburari de ritm)
Complicatii care intereseaza operatorul:
inteparea cu acul de punctie(AESprotocol) cu
transmitere de virusuri(B 30-40%,C 10%, HIV
0.46%), infectii(tbc cutanat, malarie,
criptococoza)
Protectie:purtarea de manusi
vaccinarea impotriva hepatitei B

VA MULTUMESC PENTRU
ATENTIE!