REFERAT LA NURSNG N PSHATRE

STRESUL S DEPENDENTA N VATA COTDANA

Stresul este definit ca totalitatea raspunsurilor fiziologice si psihologice in fata

unor situatii sau evenimente care deranjeaza echilibrul unui organism.
Exista la ora actuala trei perspective din care poate fi definit stresul, in functie
de situatia stresanta, raspunsul la stres si interactiunea stimul-raspuns.
In functie de situatia stresanta se considera ca stresul e inerent stimulilor sau
situatiei, orice stimul cu care organismul nu e obisnuit cauzind stres. Cu toate acestea se
observa diferente in reactia de stres intre diferite persoane, o situatie stresanta pentru o
persoana fiind neutra pentru alta.
Circumscrierea

exacta a

stresului

este

dificila,

fapt

explicabil

de

multidimensionalitatea fenomenului, care implica universalitate, stresul fiind comun

atat omului, cat si animalelor; complexitate, aspectele fiziologice interconditionandu-se
cu cele sociale si psihologice, multitudinea formelor si tipurilor de stres;
specificitatea si universalitatea stresorilor, lipsa unor criterii obiective de distinctie
dintre nivelul

optim

si suprastimularile care

de

stimulare care
depasesc

mentine

resursele

echilibrul

individuale,

fizic

rezultand

si

psihic,
scaderea

performantei, insatisfactie si tulburari psihosomatice.

Stresorii sau factorii de stres sunt evenimente sau conditii ale mediului, suficient
de intensi sau frecventi, care solicita reactii fiziologice si psihosociale din partea
individului.
Conventional, stresorii sunt impartiti in trei categorii: fizici, psihici si sociali.
Aceasta clasificare nu este operationala, deoarece mediul in care isi desfasoara oamenii
activitatea presupune o interactiune intre cele trei categorii de factori, nicidecum
actiunea solitara a unuia sau a altuia. O alta clasificare a stresorilor consta in
diferentierea acestora in:

Stresori naturali: evenimente majore de viata: deces, boli fizice sau spitalizare,
proceduri chirurgicale, divort, pensionare; tracasari cotidiene: supra sau substimulare, izolare
sociala,

aglomerare

sociala,

conflicte

de

rol,

contrarierea

nevoii

de

afirmare,

afectiune, afiliere, surse financiare insuficiente; experiente traumatice si catastrofale:

dezastre, razboaie, accidente feroviare, aviatice; stresori experimentali: expunere la frig,
zgomot, calcul aritmetic, deprivare de somn, deprivare de hrana, competitie, filme cu
continut neplacut.
Caracteristicile vietii contemporane, determina confruntarea cotidiana a omului cu
factorii psihosociali de stres, acest lucru explicand de ce in mod preponderent cercetarile sunt
focalizate asupra acestei categorii de stresori.
Factorii psihosociali rezulta din interactiunea individului cu mediul sau
socioeconomic, profesional si familial. Astfel, stresorii psihosociali isi pot avea originea la
diferite niveluri, dupa cum urmeaza:
1. Individual, tipul de reactivitate emotionala, de comportament, conflictele intre
motive, frustrarea, boala si necesitatea de adaptare fizica, psihica si sociala la un
handicap, trauma.
2. Familial, Personalitati si sisteme de valori diferite, Conflicte maritale si
filiale, Comunicarea redusa, Violenta intrafamiliala, Alcoolism, Decesul unui membru al
familiei.
3. Profesional, Mediul fizic: zgomot, iluminat, temperatura, noxe, Mediul social:
relatii interpersonale reduse, lipsa cooperarii, atitudini dictatoriale, nesiguranta locului
de munca, Organizarea muncii: supra sau subsolicitarea, caracter repetitiv, orar
prelungit, ambiguitatea rolului, Somajul - poate cel mai grav factor de stres legat de
profesie.
4. Caracteristicile societatii contemporane, Birocratie, Depersonalizarea
institutiilor sociale, Deprivarea de traditii, Saracie, Violenta, Crize economice si
politice, Supraincarcare informationala, Presiunea timpului.
Influenteaza stresul consumul de alcool?

Cercetarile efectuate asupra subiectilor umani pentru a elucida legatura intre

stres si consumul de alcool au fost conduse fie la nivel populational, bazate pe
chestionare completate individual de catre pacienti, fie experimental. In multe dar nu in
toate aceste studii indivizii au relatat ca consuma bauturi alcoolice ca raspuns la stres si
fac acest lucru dintr-o varietate de motive. Studiile indica faptul ca oamenii beau pentru
a putea trece peste stresul economic, stresul de la serviciu, problemele de cuplu, adesea
in absenta oricarei forme de suport social si, de asemenea, au aratat faptul ca, cu cat
stresorul e mai puternic si actioneaza un timp mai indelungat, cu atat creste consumul de
alcool.
In orice caz, se pare ca consumul de alcool ca raspuns la stres depinde de mai
multi factori, incluzand: posibila pedispozitie genetica la consum de alcool in relatie cu
stresul; comportamentul uzual al individului in legatura cu alcoolul; asteptarile
personale fata de consumul de alcool si posibilul impact al acestuia asupra stresului;
intensitatea si tipul stresorului; iluzia de control a individului asupra stresorului; limitele
fiecarei persoane in care poate sa treaca peste unii factori de stres, si disponibilitatea
unui suport social care sa amortizeze impactul stresorilor asupra persoanei. Unii
cercetatori au ajuns la concluzia ca nivele ridicate de stres pot influenta consumul de
alcool cand resursele alternative lipsesc, cand alcoolul este accesibil si cand individul
crede ca consumul de alcool il va ajuta sa reduca stresul.
Numeroase studii au demonstrat ca stresul creste consumul de alcool la animale,
si ca o cantitate de alcool consumata ca raspuns la un nivel similar al factorilor stresanti
difera de la un individ la altul. Asemenea diferente pot fi puse in legatura, in parte cu
experimentarea unui stres cronic in partea de inceput a vietii: stresul prelungit in
"copilarie" poate altera permanent raspunsul hormonal la stres si reactiile implicite la
intalnirea cu noi stresori, incluzand consumul de alcool. Unii cercetatori au observat ca
sobolanii care au fost manipulati extensiv in primele 3 saptamani de viata au un raspuns
hormonal marcat scazut la o varietate de stresori comparativ cu lotul martor. In cazul
oamenilor, s-a relatat o asociere intre anumite tipuri de alcoolism si experiente
traumatizante din copilarie.
Studiile pe animale care arata o corelatie stransa intre consumul de alcool si
factorii de stres sugereaza ca consumul de alcool poate aparea pe fondul unui stres
cronic pe care individul il crede de neevitat. De exemplu sobolanii expusi cronic la un

soc de neevitat invata sa fie neajutorati si pasivi in fata oricarui stresor nou, chiar si un
soc care poate fi evitat. De asemenea prezinta o preferinta crescuta fata de alcool
comparativ cu sobolanii care au primit numai socuri pe care puteau sa le evite.
Sobolanii expusi la socuri de neevitat prezinta schimbari hormonale care indica
raspunsul la stres, inclusiv nivele crescute de hormoni corticosteroizi.
Faptul ca oamenii consuma alcool ca raspuns la un stres incontrolabil este mai
putin clar. Intr-o recenzie investigand legatura intre stres si consumul de alcool, s-au
gasit cateva studii in care cercetatorii au inclus in studiu persoane care locuiau in zone
afectate de dezastre naturale. Rezultatele unui studiu arata o crestere a consumului de
alcool cu 30% in doi ani care au urmat unei inundatii in Buffalo-Creek, West Virginia.
Similar, s-a constatat o crestere a consumului de alcool in satele din jurul muntelui
Sfanta Elena imediat dupa eruptie. Totusi, in urma accidentului nuclear de la Three Mile
Island, multi dintre cei intervievati nu au apelat la alcool pentru a trece de stresul
respectiv.
Atat in cazul oamenilor cat si a animalelor consumul de alcool se pare ca
urmeaza stresului. Exista totusi studii care arata ca consumul de alcool poate aparea in
anticiparea sau chiar in timpul perioadei stresante.
Consumul de alcool induce ori reduce stresul?
Unele studii au raportat ca expunerea acuta la doze mici de alcool poate reduce
raspunsul la un anumit stresor in cazul oamenilor si animalelor. De exemplu doze mici
de alcool au redus raspunsul la stres in cazul sobolanilor supusi unei activitati solicitante
pe rotita de alergare. In cazul oamenilor o doza mica de alcool a imbunatatit
performanta in cazul rezolvarii unei probleme mentale complexe in conditii stresante. In
orice caz in cazul unor oameni consumul de alcool poate sa induca in loc sa reduca
raspunsul la stres.
Multe studii au demonstrat ca de fapt consumul de alcool induce stresul prin
descarcari hormonale din hipotalamus, hipofiza si suprarenale. Aceasta descoperire a
fost demonstrata prin studii pe animale. Intr-un studiu pe sobolani administrarea de
alcool a initiat raspunsul fiziologic la stres, masurat prin cresterea concentratiei de

corticosteron. In completarea stimularii raspunsului hormonal la stress, expunerea

cronica la alcool determina o crestere a nivelului de adrenalina.
Stres, alcoolism, recadere
Stresul poate fi legat de consumul de alcool in context social, iar raspunsul
fiziologic la stres difera intre alcoolici si non-alcoolici. Cercetatorii au aratat ca
animalele care prefera alcoolul in locul apei au un alt raspuns fiziologic la stres in
comparatie cu animalele care nu prefera alcoolul. In orice caz o legatura intre stres,
consum de alcool si dezvoltarea alcoolismului in cazul oamenilor nu a fost inca
descoperita.
Se pare insa ca exista o legatura, in cazul pacientului deja devenit alcoolic, intre
stres si recaderi. In randul alcoolicilor abstinenti, stresori perceputi ca personal
amenintatori, severi si cronici pot duce la reluarea consumului. S-a facut un studiu pe un
grup de oameni care au completat tratamentul de dezalcoolizare si au fost mai tarziu
supusi unui sever si prelungit stres psihosocial inaintea si independent de orice consum
de alcool. Cercetatorii au demonstrat ca subiectii care au suferit recaderi au
experimentat un stres de doua ori mai sever si mai prelungit inainte de a se reapuca de
baut comparativ cu cei care au ramas abstinenti. In acest studiu stresul intens
psihosocial a fost pus in legatura cu recaderile alcoolicilor care se asteptau ca consumul
de alcool sa le reduca stresul. Acesti pacienti vulnerabili la recaderi legate de stres au
inregistrat scoruri scazute in masurarea capacitatilor de coping, eficienta personala si
suport social. Recaderile conditionate de stres au fost mai numeroase in randul celor
care nu aveau incredere ca vor rezista tentatiei de a consuma alcool si in randul celor
care au apelat la bauturi pe post de suport social. Cu toate ca mai multi factori pot
influenta recaderea, s-a aratat ca stresul isi poate exercita cea mai mare influenta in
consumul de alcool dupa o perioada de abstinenta.

GALEATA ANDREA ONELA

AMG III, GRUPA D.