Liberalismul

Cap. II- Liberalismul ca ideologie

Liberalismul ca ideologie este definit prin urmatoarele seturi de idei :

Individualismul: conceptia conform careia indivizii si nu grupurile constituie

adevarata esenta a societatii. Individul si nu masele fac istoria. Principiul responsabilitatii

individuale proclama individul ca singur raspunzator pentru actiunile sale proprii, n timp ce
libertatea individuala este definita ca fiind dreptul de a actiona fara nici o constrngere impusa
din exterior cu conditia sa nu afecteze drepturile si libertatile legitime ale celorlalti indivizi.

Contractualismul: conceptia conform careia societatea si are originea ntr-un

contract voluntar al unor indivizi liberi, care de comun acord au renuntat la starea naturala si
au creat societatea si statul.

Proprietatea privata: aceasta reprezinta baza materiala a libertatii de orice fel.

Proprietatea este dreptul individului de a dispune de rezultatele activitatilor sale, de bunurile

care-i apartin. Proprietatea include dreptul la viata si cel de a dispune de propriul corp.
Dreptul individului la securitate si rezistenta la opresiune deriva din acestea.

Statul de drept: este statul n care toti indivizii, inclusiv cei care detin puterea

politica, se supun acelorasi legi. Egalitatea n fata legii deriva din principiul responsabilitatii
individuale: fiecare individ raspunde pentru propriile fapte indiferent de avere, sex,
nationalitate, profesie sau alte caracteristici individuale sau sociale

Limitarea puterii politice: conceptia conform careia atributiile statului sunt cele

de a apara indivizii si proprietatea privata, si de a asigura cadrul legal general de functionare a

societatii.

Separatia puterilor: conceptia conform careia, pentru a putea controla puterea,

aceasta trebuie mpartita n mai multe ramuri independente, care se controleaza reciproc.

Democratia reprezentativa: alegerea libera de catre popor a unor reprezentanti,

periodic, opusa democratiei directe - n care totti cetateanii participa la luarea deciziilor.

Laicismul: conceptia conform careia sfera spirituala si cea laica a societatii

trebuie sa fie distincte, adica ststaul trebuie separat net de Biserica.

Autonomismul moral: conceptia conform careia este dreptul fiecarui individ sa-

si stabileasca propriul sistem de valori, iar statul nu are dreptul de a face obiect al coercitiei
codurilor morale sau religioase.

Libera initiativa a individului: pentru liberali, libertatea economica nsoteste

totdeauna libertatea politica, n cadrul unei econimii de piata (tip de economie bazat pe
minima interventie a statului).

Cap. III - Originile gndirii liberale

Dezbaterile privind originea liberalismului sunt ntinse i nu au finalitate nc. i
aceasta deoarece, dei nu este o ideologie nou, liniile sale de demarcaie pot fi ntlnite in
nuce nc din antichitate. O parte din colile de prestigiu identific apariia liberalismului n
contextul apariiei statelor naiuni - pentru c liberalismul german, italian, englez sau francez
au aproximativ acelai tip de formare. O alt parte din coli identific apariia liberalismului
n contact cu apariia industrializrii ca i fenomen social total a crui reflexie n politic se
identific cu revoluia francez, i cu tendinele ideologice ce se nasc din aceast micare
uria ce pune o frontier istoric i paradigmatic n gndirea umanitii. Ceea ce trebuie
reinut este faptul c liberalismul ca ideologie este intim legat, spune aceast coal, de
industrializare i deci de schimbarea raporturilor sociale i economice din interiorul
societilor respectivei epoci.
Liberalismul este o doctrina ce s-a dezvoltat continuu pe parcursul secolelor,
poate fi etapizat.
n primul rnd putem vorbi de un liberalism clasic, situat temporal la sfritul
secolului al XVIII-lea i prima jumtate a secolului al XIX-lea. Aceasta este perioada n care
se definitiveaz i se coaguleaz ceea ce numim gndirea liberal. Acum se pun bazele liniilor

de for ce definesc liberalismul i se constituie doctrina liberal .Dup a doua jumtate a

secolului XIX putem vorbi de un liberalism aflat deja la putere i de o construcie politic i
social pus sub semnul liberalismului. n aceast perioad, liberalismul a suferit mai multe
mutaii n special legate de asumarea puterii i de aplicarea principiilor liberale n spaiul
public. O dimensiune pregnant pe care o adopt liberalismul este aceea legat de ideea de
naiune, n special pe continent.
Dup al doilea rzboi mondial asistm la o rentoarcere a liberalismului la modelul
clasic, dei aceast etap este mai degrab pus sub spectrul conservatorismului. Totui ideea
liberal cu modificrile aprute n perioada interbelic continu s reprezinte i ea o tendin a
liberalismului contemporan. Vedem astfel c termenul de liberalism poate fi plurisemantic,
fiind necesar n permanen o asumare a termenilor n care este el folosit.

Cap. IV - Filosofia liberal

La nivel axiologic, liberalii i afirm voina de a impune n realitate conceptele de
libertate, egalitate, individualitate i raionalitate - aa cum erau ele nelese nc de la
mijlocul secolului al XVIII-lea. Ei construiesc conceptele de egalitate i libertate plecnd de
la dreptul natural, adic de la premisa c oamenii se nasc cu anumite drepturi inalienabile,
care decurg din calitatea lor intrinsec - i anume aceea c sunt nzestrai cu raiune.
Libertatea este un dat nnscut al fiecrui om, pentru c acesta de la natur se bucur de liberarbitru, adic poate face diferena ntre bine i ru, i deci poate alege ntre acestea dou o
anumit conduit. Conceptul de libertate st astfel la baza eafodajului pe care se construiete
ntregul edificiu al ideologiei liberale. Libertatea nu trebuie neleas, spune J.St. Mill ca o
alternativ la sclavie, ci nsi starea natural a omului, pe care acesta o poate uita, dar nu i-o
poate smulge din sine.

CUPRINS

Cap. I Introducere ..................................................................... 2

Cap. II- Liberalismul ca ideologie ............................................... 3
Cap. III Originile gandirii liberale ............................................ 4
Cap. IV Folosofia liberala ........................................................ 5