FACULTATEA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE SI INGINERIA MEDIULUI BUCURESTI Specializarea: MASURATORI TERE Anul IIT ingineri ~ cursuri FRECVENTA REDUSA Conf. dr. ANA VIRSTA CURS GENERAL DE PROTECTIA MEDIULUI - note de curs- Anul universitar 2010-2011CAPITOLUL 1 POLUAREA INDUSTRIALA. POLUANTI $I POLUARE Pentru a trai in concifji c&t mai bune, omul a uilizat permanent resursele naturale: animale, plante, arbor, mminereuri, cérbuni, sare, petfol, gaze, apa. Din ullizarle acesior resurse naturale (primare) au rezultat si produse neutiizabile, cum sunt gaze, prafurl, produse lchide, solide, ce au fost permanent evacuate in naturs. Unele dintre aceste produse au putit s8 se integreze tn ciclurle naturale ale unor elemente, altele ins se tot acumuleaza, producénd perturbati ecologice. ‘Activitajle antropice au provocat schimbéri topografice si de clima, ce au avut puternice repercursiuni asupra ‘mediulu, unele poztve (Impadurirle, indiguirle), dar altele negative (defrigarie, asanéril, etc) , Fenomenul de aparitie a unor factori perturbatori ai mediului gi de producere a dezechilibrelor ecologice a fost mn la verbul latin polluo- ere= @ murdéri, a degrada). Jeste socotit orice factor natural sau produs de om, care provoaca disconfort, sau are actiune toxicé asupra ‘organismelor g/sau degradeazé componentele abiotice ale mediului, producénd dezechilibre ecologice. in ji, deoarece poluantii au atins valori mari, perturbatile sunt prezent, poluarea este o problema internationala a omer puternice sitransfrontiere. Japaritel poluaii pot fi sinteizate astfel-¢utlizarea haoticd a rezervelor naturale:xacumulari in medi } de substanfe neutiizabile;-aparilia de substanfe noi, la care ritmul de consum si reciclare de c&tre organisme este mult inferior ritmului de apariie;¥-cresterea demografica vertiginoasé, in special in ultimile doud secoley¥-dezvoltarea intensa a industre, transporturlor si agricuturii-apartia centrelor urbane suprapopulate. Populatia, organismul sau resursele care sufera acjiunea poluanta se denumesc inte, sau receptor! Cantitatea de agent poluant care ajunge la finta reprezinté expunerea. Din expunere rezulté un risc, deci aparitia cu 0 mare probabiltate a efectelor nedorite. Emisia maxima acceptabil a unui poluant reprezinta cantitatea de poluant degajata in mediu, la care nu se produc modificéri importante. Se exprima prin nivelul (sau pragul) unui poluant, care este dat de concentratia maxima peste care trebuie Iuate contramasuri, cum sunt: inchiderea surselor de poluare, refinerea, distrugerea poluantitr. evacuarea populatiei, etc. Nivelele sunt stabllite In standardele de produs si In cele de calitate ale medilor, stable la hivel nafional, sau in recomandari ale unor foruri intemafionale, cum sunt standardele intemationale ISO 14000, stabilite de Organizatia Intermationala de Standardizare, standardele Uniunii Europene EN si normele stabilite de unele ‘organizafl profesional internationale. ‘Adaptarea omului i a vituitoarelor la poluare se numeste aclimatizare si este limitata de capacitatea de autoaparare. Asa se explica modificarile genetice gi functionale, sau disparitia specillor. lan: ‘oluarea afecteaza toate medille: aerul, apa, solul, manifestandu-se in diferite moduri (tipuri). Astfel: aifion. |Dup’ provenienté poluare poate fi: naturala si antropicd. Poluarea natural& este biologica, fizica si chimica chimica. Polyare antropiod este: industrial, din ransporturi, agricutura, din activtafi menajere. |Dup& natura poluantilor se disting: Polifare fizica: -termic& - fonic& (sonora) tiv’; - electromagneticas Poluare chimic&: i cu compusi de suff, azot, etc.; - compusi de metale grele; - compusi de fluor - materiale plastice; - pesticide; - materil organice fermentabile, etc. Poluare biologica: -prin contaminarea medilor inhalate $i ingerate; - prin modificari ale biocenozelor $i invazi de specil animale si vegetale (exemplu insecte nedorte, buruieni, etc). luare estetica: - degradarea peisajelor datorta urbanizafi, sistematizarii eronat concepute, industriel, etc. Dupé starea fizic8 @ poluantulut. poluate cu gaze gi pulber ;~ poluare cu lichide; - poluare cu substante- SL 1.1 Agenti poluantt Diversitatea agenfilor poluanti este foarte mare, dupa procesul din care rezulté (industrie, transpor., agricultura, activitti mengjere, sau din naturé). dup numérul gi complexitatea substanfelor participante. Cateva exemple vin s& susjina aceste afirmafi. Astfel deseurile solide din marile orage pot confine: apa 30 %, hartie 55 % (substan{a uscatd), metale neferoase 1,5 %, metale feroase 7,5 % (total metale © %), deseuri alimentare 14 %, textile 5%, lemnoase 4 %, sticla 9 %, mase plastice 1 %, diverse 3% (total 100 % substanta uscata) Un orag cu 1 milion de locuitori are nevoie de 625000 t apai zi si peste 9500 t combustibil zi, din care se produc 950 t gaze reziduale $i 500000 t ape reziduale, ‘Apele menajere uzate pot prezenta urmatoarele caracteristici (In ma/ dm*): substanfe solide in suspensie - 363, azot total 69, azot amoniacal 53, fosfat total 47, grasimi 95, pH = 7 - 8. 1 atmosierd se intdlnesc diferite substante poluante, prezentate in tabelul 9.1Tabelul 9.1. Agentl poluanti ai atmosferei Substanta ‘Aer nepoluat. Prag de poluare(p.p.m) CO 10-15 25 NO O- 05 05 NO, 0- 04 01 oxidanti 0- 015 0,15 hidrocarburi -2 2 ‘S02 0- 0,12 02 fluoruri 0- 0,04 0,08 HS. 0- 0,005 09 Pb 0-10 30 g/m? in marile orage, autoturismele constitule totusi sursa principal de poluare a aerului. Poluantii emisi in gazele de egapament sunt: CO, NO,, SOz, hidrocarburi nearse, aldehide, oxizi de plumb in cazul arderli benzinei reformate cu plumb tetraeti, Substanfele rezultate din arderea unui kilogram de carburant (benzind, sau motorina) sunt prezentate {in tabelul 9.2. Tabelul 9.2. Substantelo poluante rezultate prin arderea 1 kg de carburant Poluant Emisia din benzina(a) Emisia din motoring (g) co 465, at NO, 23 27 FH nearse 16 13 SO, os 78 aldehide og og La acestea se mal adauga cant de fum la arderea motorinei, PbO din arderea benzinei etilate cu plumb Motoarele cu scanteie emit - gaze de evacuare 65 %; - gaze din carter 20 %; - benzind evacuaté din carburator 9 %; benziné evacuaté din rezervor 6%. Din arderea carbunilor se elimina In aer cantitati foarte mari de praf, cu confinut de Al, Si, Mg, Na, S, K, Ca, Fe, Pb, As, Cu, Zn, elemente ce se regasesc apoi si In sol (tabelul 9.3). ‘Tabelul 9.3. Concentratia de poluanti in aer gi sol (la punctul de cadere) emigi de o central de 1280 MW, dintr-o tond de carbune ars. Pojwant Praf in aer(mgit e&rbune) ‘Concentrate in sol (mgim") A 241000 - 378000 ‘908 - 476,60 si 4185000 - 409000 198 - 523,12 Mg 15300 - 116700 12,56 - 149,12 Na 2869 - 9565 3,66 - 12,12 s 1999 - 22870 2.56 - 29,22 kK 1048 - 24133 1,34 - 90,84 Ca 1655 - 15821 212 - 20,22 Fe 4677 - 87568 5,98 - 111,90 Pb 77-2875 10-3, As 19-488 0,02 - 0,62 cu 19-1674 0,02 - 2,14 Zn 48-1124 0,06 - 1,44 a) de naturé Dintr-o serie de procese industfiale, sau din eroziunea solulul, rezulté pulberi ce pot f anorganicé, continand compusi metalici de Zn, Pb, Mn, Fe, Cu, minerale (SiOz, azbest, silicafi, etc), substante rezultate din procese de sintezé (ciment, sod8, sticla, colorant anorganici, etc); - b) de naturé organic ce contin: Vegetale (lemn, in, bumbac, fina, etc), animale (land, par, 08, etc), sintetice (colorangi organici, pesticide, etc). up’ dimensiuni, pulberile se denumesc (conform lui Gibbs) caprafyla diametru $210 wmJnoroy Ot < o> -<-10.um sifum)ia@ < 0,1 um, Pot avea diverse actiunifzice, chimice, biologice si raza mare de acfiune. Raza foarte Tare 0 au gazele. De exemplu SO, $i CO, s-au regasit sila peste 1000 km distanta de locul de producere. ‘Substanfele radioactive pot afecta de esemenea aerul, apa, solul, Vieluitoarele. Substanfele radioactive provin din: radiatia cosmicd ionizanta, radiatia paméntulul (In special in minele d iin experiente nucieare, centrale nuclearo-electtice. centre medicale. saul de carcetars, nw Fao, ‘Contaminarea cu microorganisme (virusi, microbi, etc.) prin aer, sau din apa, de pe suprafata solulul, poate provoca imbolndviri chiar in masé. Poluantii emigi in mediu pot fi transportafi pe urmatoarele cai: prin curentii de aer, de apa, particule de sol, corgenisme vil, om, mijloacele de transport. Imprastierea depinde de: - natura poluantului (solid, lichid, miscibil cu apa Sav nemiscibi, gazos, degradabil, nedegradabil, etc); - de existenta mai multor poluant! in zona, ce pot interactiona Sau AU; - de viteza factorului de transport (aer, apé, sol, organisme); - de clim&; - de relief; - de existenfa unor obstacole naturale in cale, sau create de om (baraje, clr, etc). 29.3. Caracteristicile poluantilor ‘Agentii poluant se pot caracteriza prin: Limite de concentrate, pentru care o substan{a poate prezenta un efect poluant. Se mai numeste 1 concenffatie maxim admis’, Limitele de concentratii sunt diferite, In functie de natura poluantulul, de natura producatorului gi de fara de emisie, De exemplu, SO, are limitele: 0,25 mgim® tn aerul din Roménia, 0.3 ma/m* in Canada, O85 male” Polonia, 0,365 mgim* in SUA, 0,50 mg/m* _ — gga fa. imitele “sunt prezentafe in standarde gf au caractet obligaforiu, astfel incét depasirea lor de catre intreprinderile poluante atrage dupa sine plata unor penalitat Acetona are limita de concentratie de 2 gim® in 24 ore, NO, - 0,1 mg/m®, compusii cu F - 0,005 mg/m’, fenolul 0,03 mg/m®, funinginea 0,05 mg/m*, benzenul 0,8 mg/m®. Concentratile maxime admise pot fi exprimate gi in alte unitati: gf, %, p.p.m , p.p.b , p.pat. , Gm (Curie), 18 (decibel Uni poluanti pot prezenta toxicitate pentru organisme, deci producerea de efecte acute, manifestate la timp ‘scurt dupa contactul organism - agent poluant, sau de efecte cronice, manifestate pe o duraté mare de timp, de la expunere. In afaré de concentratia maxim admisé, acesti poluanti se caracterizeaza prin: doz& letalé, concentrate letala gi timp letal Doza letalé este data de cantitatea maxima de substanta ce poate omori 50 % din animalele experimentate, dupa 14 Zile. Se noteazé DL so, gi se exprima in mg/kg corp. Poate fi oralé sau dermala, dupa modul in care se ajunge {in contac cu poluantul Concentratia letalé reprezint& concentratia substanfei in solufie apoasé ce provoacé moartea a 50 % dintr-o populetio SvaiCe Cape compere do 24-96 or Se noleaed CL nar orote 91 so Supra in mg Timpul letal este durata (In ore) in care toxicul de 0 concentraije data este letal pentru 50 % dintr-o populatie ersatt Gradul de persistent in mediu difera de la poluant la poluant si poate fi influenfat de conditile meteo (de exempi"starea de calm gi ceata impiedicé dispersarea). Timpul (sau de persistent ) in mediu poate fi Gein) its perith 2 2a, SOx 4 He, No,” 6 zie) sau(ung)ée edlva an De exempt CO persist 2:3 ann atmdst n fer, CO, - 4 ani, hidfocarburile RH - 16 ani i, fietul aproximativ 100 ani, AL aproximativ 500 ani, masele plastice 250 ani, sticla 4- 5000 ani, etc. In acest timp, poluantii se concentreaza, se amesteca, interaclioneaza intre ei é cu mediu|, atragand efecte deosebite asupra biocenozelor. influentele recjoroce dintre poluanti pot fi multiple si analiza lor se efectueazé la lansarea de noi produse, la ampladéfea de noi unitéti economice, la stabilirea masurilor de protectie a mediului. Se pot observa urmétoarele efecte, in cazul prezentei mai muitor poluanti Intr-o zona - Efecte sinergetice, deci 0 amplificare a efectelor poluante, mai mare decat simpla insumare a efectelor individuale ale poluantior. Exemplu: ploile provenite din emisii de So, sau NO, si ap, produc la piante, Vietuitoare, om si construct, efecte nocive mai puternice decat gazele uscate, sau apa, luate separat. - Efecto antagonice, respectiv anihilarea reciproca a efectelor poluante Intre agentii poluanti. De exemplu, un agent economic elimin& apa acid, altul apa bazicd tn acelasi rau. Anergism, respectiv lipsa unor influente reciproce intre actiunile poluantilor. In mediu exista aruncate mase Plastice, lemn, matale, ce nu se influenteaza, - Eutrofizare'- intensificarea poluarii secundare. In ape cu circuit ridicat de azot gi fosfor gi sub influenta célduril prolfereaza vegetatia, produc&nd scéderea conjinutului de Oz din apa, reducerea faunei. larna, plantele putrezesc, elimind gaze (HzS, CHs, CO2, etc). In cazul apelor stationare (bal, iazuri, lacuii), condiile de viat& acvatica se diminueaza pana la zero. 8.4, influenta poluantilor asupra organismelor vii Agentii poluanti actioneaza diferentiat asupre organismelor vii. Natura poluantilor, prezenta lor in amestec, concentratia lor, influenfele lor reciproce si durata de acfiune, constitule o prima grupa de infiuente. Conditile in care are loc poluarea, deci temperatura, umicitatea, relieul, viteza de deplasare a poluantilor, etc. produc asupra organismelor efecte diferentiate. O'a treia grup de influente este legata de componentele biocenczei si de caracteristicile lor ca: natura si numdrul speciilor, varsta indivizilor, starea lor de s&nétate, particulartatie lor, rezistenta la factorii de mediu, etc. Uni poluanfi nu sunt metabolizati intr-un lant trofic gi nici eliminati din organism, deci se pot acumnula tn corganismele consumatorilor, produc&nd fenomenul de ampliicare biologie’, Poluantul poate ajunge la valori ce produc imbondviri sau chiar decese. Exempiele sunt numeroase; seminfecu > animalierbivor + animal camivor metil-mercur 8 p.p.m 40-50 p.p.m (in mugchi) 280 p.p.m Concentratia de 280 p.p.m, provoaca moartea in 1- 2 luni. La Agano, din apa cu 0,1 p.p.c mercur s-a inregistrat o concentrare de 40000 ori in pest, astfel: api > fitoplancton > pesti O4,p.p.b.Hg 10ppb. 40 p.p.m in golful Minamoto (Japonia), s-a aluns prin consumarea pestelui la 0 concentrare de 500000 ori la om, legarea lui organism de proteinele solubile, provocand decesul a 41 persoane in 1956- 1965.Insecticidul DDT administrat pentru distrugerea fantarilor din lacul Clear (California) a ajuns in ap8 gi de aici. a concentrat in plancton, pesti, liste, astet ‘ap > plancton > pesti > liste DDT 0015 mgl Sori 10000r1 © 25000 ori Diluarea biologic8 se produce in cazul in care poluantul se repartizeaz& uniform Intr-o planta. Aplicat ta ‘seminfe (ca in cazul Furadanulu) timp de doua luni, planta mica devine toxic pentru animalele ce o consuma. Apoi, prin cresterea fitomasei, concentratia in plant scade sub limitele letale In privinga acfiuni’ polvanlor asupra s&nétfil oamenifor, acestia produc Inc&rcarea corporal cu substante toxice, ce modificé aparatul respirator, glandular. Dacé actiunea poluanta persist apar tulburéri ca: reflexe anormale, scéderea capacitati de munca, a bunei dispoziti, somnul e afectat, se agraveaz& starea de boalé. Tulburérile sunt mai puternice la persoane alergice, cu probleme nervoase sau digestive. Aceste tulburéri se denumesc ca modificdri de rag. Starea urmatoare 0 constituie imbolnavirile cronice (bronsité, emfizem, obstructie pulmonaré) si acute (bol virotice respiratori,ofte, etc). Poluantii reduc functile de producere a anticorplor. La concentratii mari de poluanti gi in condifii meteo speciale ce Impiedica imprastiea, se pot produce chiar intoxicatii in masa. S-au intalnt astfel de situati la Londra in 1873 gi 1952, Glasgow in 1904, Pittsburg In 1913, Liege 1930, etc. Efectele asupra s&natatii populatiei pot fi - directe (poluantilinfluentand nemijocit starea de sénatate); indirecte, prin intermediul condiilor de mediu afectate de poluanti. La randul lor, efectele drecte pot apare imediat, Sau dupa un timp mai indelungat de contact cu poluantul. 1. Efectele imediate ale actiunii poluantilor se manifesta prin iti oculare, ale aparatulul respirator si uneor prin cresterea mortalitafi, in caz de poluare excesiva, in timp scurt. De exemplu, crescand confinutul de SO. in aer peste 600 mg/m’, sau furmul peste 300 mgim®, s-au inregistrat agravéiri de brongita. Peste 1500 ug/m® SO2 pe zi si fum peste 2000 igim’ sii, a crescut mortalitatea cu 20 %, situatii create pe Valea Meusei in 1930, datorita SO, $i fluorului Donora (1948), Londra (1952). Detergenti din ape reziduale provoacé moartea pestilor, prin spuma format, care intrerupe contactul cu ‘oxigenul dizolvat in apa la nivelul bronhillor. Au actiuni gi asupra vegetatiei acvatice. 2. Efectole de lung durati se produc prin contact cu poluantii cu agresivitate medie, un timp Indelungat, oe favorizeaza acumuléri tn organism, producatoare de fenomene patologice. Dupa efectele provocate, poluantil se clasificd In 1) Poluant intent! pentru mucoasa oculara gi aparatul respirator. Acestia produc bronsita cronica, emfizem pulmonar, astm bronsic, conjunetivite. Din aceast8 categorie fac parte: pulberile netoxice, S02, NOz, Os, Cla, NHs, etc Numai SO, peste 200 g/m? sau fumul > 150 ugim® favorizeaz& dezvoltatea cancerulul pulmonar, prin reducerea apacitafi de aparare a aparatului respirator. b) Poluant fibrozanti ce produc modifica fibroase la aparatul respirator. De exemplu: SiO,, oxizi de fier, compusi de Ca, Ba, ce apar in mediu industrial in special (©) Poluanti axfisianti ce impiedicé oxigenarea fesuturilor organice. Astfel acjioneazé CO, formand carboxinemoglobina stabilé . Peste 60 % hemoglobin’ blocata se produce moartea. HS produce mai intai pierderes mirosulul, apot paralizia centrlor respiratori si decesul <¢) Poluanfisistemici ce pot provoca leziuni la organe, sau sistemie. Aga actioneaza: Pb, care se acumuleaza In {esutul 080s, afecteaz’ sistemul nervos, biosinteza hemoglobinei. Intoxicatia apare peste 0,1- 0,2 mg Pb/dm’, putand produce arieratie mintalé la copii de 7- 12 ani, Fluorul se acumuleaza in tesutul os0s, provocdnd leziuni osoase $i fulburéri metabolice. Micgoreazé duritatea dinfilor la concentratii de peste 1,5 mg Fidm* de apa consumatd. Peste 5 magjdm’, apar anctiloze articulare, luxati,fracturl, curbarea oaselor lungi, ete. . ‘Cadmiul peste 5 ugidm® apa produce tulburari ale rinichilor gi fracturi osoase (prin eliminare Ca). in 1970, in Japonia s-a semnalat malacia Ital- Ita, datorité intoxicatiei cu Ca. Mercurul peste 10 ugidm® in apa se acumuleaz in rinichi, creier, globule rosii, p&r. Produce leziuni In sisternul osos, analizorul vizual, aparatul renal si digestiv ‘Arsenul peste 0,5 gidm? In ap, provoaca afectiuni ale piel, cancer cutanat,tulburari digestive. Cianurile peste 0,01 mg/dm® ap& provoaca blocarea oxidarii la nivel celular, deci axtisia interna, tulburér nervoase gi deces. Pesticidele actioneaz& asupra ficatului, sistemului nervos, glandelor endocrine sexuale, enzimelor, etc. Au acfiuni cancerigene gi chiar cocancerigene asupra descendenfilor. ‘Azotatilingereti din apa potabila, cu continut mai mare de 40- 60 mg/dm® (limita stablitaé de OMS) blocheaza hemoglobina, formand cum s-a mai aratat, methemoglobina. La o blocare a hemogiobinei de 10-25 %, apare boala methemoglobunemia ugoara, la 25-40 % apare starea medie de boala si peste 50 % blocaj, apare starea grava, mortal ‘e) Poluanfi alergenici actioneaza asupra cailor respirator, producénd alergil, Pot fi de origine naturala (cum sunt polenul, unele insecte, fungi, praful), sau industria (diferite produse chimice, farmaceutice, insecticide). Chiar deseurrile solide industriale depuse In halde pot fi transportate sub forma de vant gi produc alergii in masa, cum s-a {ntémplat la New Orleans, in 1958.4) Poluanti cancerigeni. Hidrocarburile, in special cele policicice aromate, ca benzopiren, benzoantracen, benzfluoranten etc., rezultate din procese de ardere se volatiizeaza si se condenseaza apoi pe particule in suspensie, cce patrund cu aerui in aparatul respirator, producand cancer pulmonar. Asbestul, Cr, Be, Ni, Se provenite din industrie actioneaz’ asupra pldmérilor. Epoxizi,nitrozaminele a gi 8 nafilamina de la fabricile de coloranfi, produc cancer de vezic& urinara. 9) Poluanti cu efecte mutegene si teratogene. Compusii organociorurat, fosforii, mercuric, fluorurle, NO, au astiel de efecte manifestate asupra urmasior, cu riscul aperitiei de matformati, sau intarzieri mintale. ‘8. Efectele indirecte manifestate de unii poluanti se concretizeazé in: - alterarea florei, faunei, reducerea radiafiei solare, sc&zand luminozitatea, favorizarea aparitiel cefi; - degraderea constructilor, vopselelor, teséturilor, tc; - miros neplécut, credind stare de disconfort. 4, Efectele iradieri pot fi: somatice sau genetice. Efectele somatice se manifesté: - imediat, prin convulsil, lips de coordonare sau chiar deces; - cronic, sub forma de innegrirea piel, cataracte, steriitate la barbati; - intérziat, prin scaderea duratei de viafa gi cancer epitelar ([a mediciiradiologi), sau pulmonar (pentru minor) Efectele genetice apar datorita perturbarii codului genetic la nivelul genelor, sau al cromozomilor (distrugere, alterare de functii, rearanjare de gene, etc.). Se produc mutati la generatia imediat urmatoare, sau la alte generati. 9.5. Activitatea industriala gi poluarea mediului Industria polueaza absolut toate medille (aer, ap, sol), provocand prejudicii sénatatil oamenilor, viefuitoarelor, agriculturi, transporturilor, constructor, culturi si chiar ei ins&gi ‘S-au efectuat si se efectueazd numeroase studii referitoare la agentii poluanti emisi din diferite domenii industriale, la efectele imediate si pe termen indelungat ale poluaii, la efectele masurilor de diminuare a emisiilor poluante. Studile se realizeaza la nivel national, dar si prin coopera intemationale. Tabelul 9.4. prezinta cateva Substanje emise de ramurile industriale, la nivelul anului 1990, pe glob. Cantitaile emise in aer sunt considerabile, Uneori de zeci de milicane de tone, ceea ce impune stricta reducere a lor pentru a asigura dezvoltarea durabilé a ‘omeniri. Tabelul 9.4. Emi de agenti poluanti industriali (mil-t) Domeniul industrial Pulb SO; | CO | NO, | Hidrocarburi Energetica 23,9 2,8 | 4,0 | 70,1 - Extractie titel 01 ties 0.2a | 10.1 62,1 Prelucrare fei. «= +| 4 20 | 82 | 05 311 petrochimie Extractie carbune 4a a7 |104 | 20 4.0 Metalurgie: -feroasa 14.9 97 |4t7 | 13,7 03 =neferoasd 7.0 165 | 36 - - Industrie chimica 14 12 | 30 | 19 13 Constructii de masini 2.8 40 | 68 | 11 : Materiale construct 28,7 26 }1142 | 32 - Alte domeni 167 joe iis | 74 412 In afara emisilor prezentate in tabelul 9.4, fiecare domeniu industrial Inregistreaz& tn plus gi alte forme de poluare. Industria polueaza prin emisil In atmosferd, In efluenti, prin depozitare de materiale nocive pe sol, in subsol, ccontaminair biologice, radioactive, riscuri atét in exploatere, cat si prin posibiltatea producerii unor accidente. De ‘exemplu, in 1976, in Italia s-a eliminat dioxiné,substan& foarte periculoasa, in urma unei explazii la o fabric de produse chimice; in 1984, explozie foarte puternica datorité gazului metan in Mexio; eliminari de substante chimice in mediu in 1984, tn India, la o fabrica chimica; in 1995, la Kosice o explozie foartte putemica datorita sc&pariior de gaz metan, etc. Toate aceste evenimente au provocat serioase modificari, pe timp destul de mare, In zona. a) Industria extractivé polueaz mediul atat In faza-de extractie, cét si in fazele de preparare_respectiv ja mécuntire, clasare, concentrare, preparare termics ¢.2. Pe durata extracfilor in subteran sau la suprafata se elimina praf cu continut de silicati, carbune, etc., vegetaia este distrusé pe mari suprafefe, pot aparea surpair, alunecdri de teren. La incheierea excavatilor se fac tuneori rambleier, iar la suprafafé se recoperteaza in ordinea inversé decopertaril, astfel incat stratul de sol s8 ajunga la deasupra (in cazul unei excavatii de scurté durat’). Uneori se aduce sol din alte zone, deci cheltuielile vor fi mari pentru fertilizarea zonei. Din operatile de preparare rezulté halde de sterl, ape poluate, praf. Haldele scot teren din circuitul agriool, 7 contamineaz cu metale grele, praf de cdrbune, Ti schimb& pH-ul, alcétuiesc elemente inestetice in decor. Ele onstituie un pericol si prin revarsarea lor peste terenuri, locuinte, datorté infitrarii apelor de precipita si tendintei de mare ariel baze,Apele poate deversete in cele naturale produc cresterea condinutii n metalo gr, prat de cérbune, diferite substante chimice anorganice si organice si trebuie tratate pentru teducerea agentilor poluanti sub 5limitele admise de lege. Prafurile se indeparteaza din hale prin ventlatie, sunt eliminate In atmosferd, de unde Polueaza apa si solulul, sau sunt captate cu utiiaje adecvate, ) Industria de extractie $i prelucrare a tifeiului ‘afecteaz mediul prin hidrncarhurile gazoase silichide “pierdute’_ intimpul extractiei, transportului si depozitarii titeiului gi produselor petroliere. Din procesele de prelucrare Tn rafinart ‘ezulté carburanf, combustbil, lubrifanti gi materi prime petrochimice, Toate produsele sunt inflamabile, au grade ferite de toxictate, unele sunt explozive, sau cancerigene, deci necesita conditi speciale, sigure la prelucrare, transport si depozitare. De exomplu, rezervoarele de mare capacitate de benzina se récesc vara cu ap&, se Inconjoaré cu valuri de pamént, sau cu un zid de beton pentru a micgora imprastierea in caz de explozie,conducta de aductiune patrunde pané la fundul rezervorului, pentru @ nu se produce o Incarcare electrostatic in timpul umplerii, prin frecarea dintre ‘stratul de lichid gi lichidul care curge, etc. In petrochimie se utilizeazé produse petroliere inflamabile, uneori explozive, gaze la presiuni mari ‘gi foarte mar (2000 atm pentru polimerizarea etenei la polietilend), deci riscurile sunt mari. Instalatiile se construiesc din materiale Tezistente la coroziune, au grosimea peretilor proieciata s& reziste la presiune, sunt automatizate si uneor' intreg procesul este condus de calculator. <) Industria energetic’ polueaza termic, fonic, electromagnetic, chimic gi estetic mediul. Astizi energia electricd ‘se obfine din sursele conventionale astfel: 40 % prin arderea fifeiului, 27 % din carbuni, 23 % din gaze naturale, 7 % din procese nucleare si 3 % din apa. Procesele de combustie au asadar 0 mare pondere, atat pentru obtineree energiei electrice, ct si a celei termice. Termocentralele elimina cenuga, pulberi, gaze, aer cald gi abur. Cenusa poate reprezenta 40-50 % la lignit, ‘cérbune brun, turba, sau chiar peste 80 % in cazul arderii gisturilor bituminoase. Din ardere rezutt gaze cu continut de COs, SOs, SO, (1-3 % din cantitatea de SO.), oxizi de azot, compusi cu arsen, fluor. Energetica contribuie cu 7 % la efectul de sera, deoarece emite 55 % din totalul CO, 15 % din CH, 6 % din NO, 7 % din CFC. Detine primul loc la emisiile de oxizi de sulf si de azot si locul al doilea, dup& materialele de construct, {a emisille de pulberi. Numai termocentralele emit 60 % din SO; total si 30 % din NO, total.Pulberile se regaisesc aruncate la 10-20 km distanté, iar oxizii de sulf gi de carbon la peste 1000 km, fata de locul emisiei. Termocentralele emit cele mai mari cantitati de dioxid de carbon pentru obtinerea unei unitati de energie electric, iar acestea, emisile cele mai mari le au cele pe carbune. In tabelul 9.5 sunt prezentate emisille unor poluanti din diversi combusiil Tabelul 9.5. Poluanti emigi din diferiti combustibili la 0°C, in mg/m’, Combusibi SO: NO, Pulber Gérbuni (igné) 7300-2600 (13300) 100-600 300 - 6000) Pacurd: Se 4% 5300 00) 300 <3% 4000 < 440 200 <1% 1300, 400 - 800, 50-100 Tampant 400, 160 16 Gaz metan 0,80 100-700 13-67 Numai o centrala de 2000 MW elimina anual 1,3 milt cenugé la sol gin aer: 42000 t CO», 600 t SOz $i 10 t praf de cenugé. La acestea se adaugé si aburul evacuat prin turnul de racire, care modificd umiditatea si temperatura atmosferica in zona Hidrocentraiele modific& peisajul, ecosistemele, varietatea si numarul de specii (reduc num&rul pestilor) calitatea apei (prin concentrarea in séruri), apa nemaiputénd fi utlizaté pentru baut. Afecteaza agricultura prin infiltrafile de apa, produc&nd bait gi apoi, dupé evaporarea epel, sérdturarea soluli AAlteori, prin asanarea zonelor mlastinoase, sau izolarea luncilor de fluvii prin indiguiri s-a produs sc&derea rivelului panzei freatice, curgerea fluvilor mai rapid gi cresterea puter distructive a inundatilor. La hidrocentralele mari, lacurle de acumulare preiau volumul mare de apa in caz de vituri, eviténd astfel producerea inundatilor. Constructia unei hidrocentrale necesita eliberarea unei suprafefe mari de teren, defrigari masive, deplasarea populatiei spre alte zone. In zona, datorita excesului de umiditate atmosferica se produc perturbalii cimatice: sc&derea temperaturii medi, ceata. Lacul de acumulare creazé presiuni mari in straturi, generatoare de cutremure. Barajele sunt bariere in calea migratiei pestilor, cei mai afectati find’ somonii si pastravi, De asemenea sunt bariere pentru circuitul natural al sedimentelor, acestea depunandu-se In amonte de baraj, colmatand in timp lacul de acumulare. In lac cregte temperatura apei, deci pot disparea unele specii de scoici, pesti. Dac’ o specie dispare, intreg echilibrul ecologic este afectat, prin lantul trofic. Sc&derea productiel piscicole este si o consecinia a cresteri concentrajiei In séruri@ apel, iar in unele situatti, a disparitiei unor zone inundabile de-e lungul cursului apei, ca urmare a lucraflor de asanare gi indiguire. In aceste zone inundate, unele specii de pesti isi depuneau icrele. Alt efect al constructiior hidrotehnice pe fluvii este posibiltatea scufundari (retrageri) unor delte, situatie semnelaté pe Nil gi Mississippi ‘Apa acumulat tn lauri gi legat& prin canale de irigatii a fost uneori cauza raspandirl unor boli, datorité dezvoltatii unor parazit. Astfel, hidrocentrala de la Assuan, de pe Nil a favorizat dezvoltarea unor viermi parazii, care 6‘au migrat prin sistemul de irigati $i au patruns in organismele vil, producénd boala denumita "hematurie de Egipt, c= afecteaza aparatul urinar. Tot in Africa, hidrocentrala de la Kariba, prin apa a contribu ia dezvoltarea unei muste, ce a produs daune agricutturi in zonele invecinate. Astazi, pe glob exist& peste 3800 baraje mari si alte numeroase stavilare mai mi sunt in Chit Pentru reducerea impactului asupra mediului, hidrocentralele si alte constructii de hidroameliorare prezentnd totusi foarte multe avantaje, acestea trebuie: ‘Intretinute permanent, supravegheat’ calitatea apei, refacute ecosistemele prin repopulari cu specii de pesti, acolo unde este posibil refécute sistemele de Iunci inundabile i s& s2 administreze bazinele fluviale ca un ecosistem. Efectele se vor materializa in special prin scéderea frecventei inundatilor catastrofale, restaurare viati acvatice gi cresterea productieipiscicole. Centralele nuclearo-electrice polueazé mediul prin debitul mare de apa necesar in sistemul de racire si prin confinutul in radionuciizi al gazelor,lichidelor si materialelor solide evacuate, ‘Apa caldd provenita din sistemul de ricire poate provoca poluarea termic& tn zona de evacuare, deci o Inmultre a algelor, disparitia unor speci. Reintrodusa in circuit, apa va necesita un sistem mai eficient de Indepartarea plantelor. La CNE Cemavoda s-a calculat debitul apei de récire din circuitul secundar, astfel incét apa s& se Tncalzeasca numai cu 3 grade, eviténd poluarea termica in zona. Deseurile gazoase radioactive sunt alcdtuite din aerul evacuat din incinta clédiri reactorului gi din eventualele gaze pierdute din sistemul primar de racire, la reactoarele racite cu gaze (COs, He). Degeurie lichide radioactive contin apa din circuitul primar gi ape reziduale. Degeurile solide radioactive sunt alcdtuite atat din intreaga instalatie (reactor nuclear, pompe, rezervoare, schimbatoare de caldura, conducte, etc,), dar gi din reziduurile procesului de fisiune nucleara, imbracamintea de protectie, hartia utilizata, etc. Toate aceste degeuri se trateaza Insinte de evacuarea in mediu gi se depoziteaza in condi de stricté siguranta, cu supraveghere permanenta. Centralele eoliene ocupa o mare supratat de teren si prin zgomotul turbinelor produc poluare fonice Centralele solare blocheaz& o suprafata mare de teren pentru captatoare, In special. Centralele geotermale aduc la suprafaté H2S, NH (gaze neplacute, iar la concentrafii mai mari chiar toxice), apa salinizat8. Constructia lor trebuie sa nu produca in zona taséri de teren, iar in cazul utiizarii cldurii acumuulate in roc, 88 nu producd erupt vulcanice, sau cutremure. dintre care peste jumatate ) Industria siderurgica eliminé pulberi metalice (oxizi de fier), cancerigene, precum gi pulberi nemetalice de SiO», cal une, cu alte Sfecte asupra aparatului respirator, ochilcr. piel Uzinele cocsochimice elimina compusi toxici cu fluor, arsen, hidrocarburi policicice condensate, cu efecte cancerigene, fenoli caustici, gaze cu SO;, CO, H2S, cu efecte acide si axfsiante. Emisille in atmosferd (pulberi si gaze)se regasesc la distante de cativa kilometri de combinatele siderurgice. In tabelul 8 6 sunt prezentate emisii de praf inregistrate in siderurgie gi in metalurgia neferoasa, procesul de obfinere @ ‘aluminiuluiinregistrand valorile cele mai mari. Tabolul 9.6. Emisii de pulberi in metalurgie. Produs. Pulberi emise (ka /t produs) Otel 10 Fonta 8 ‘Aluminiy 450 Bronz gi alam’ 12 @) Metalurgia neferoasé elimina o setie de orodusi toxici_ce-de exemplu: As, Gd. Cr, Pb, Ha, MLV, Mn, BaF, SO, ete. Efectele negative ale acestor produsi asupra organismului uman sunt prezentate in tabelul 9.7. Tabelul 9.7. Efectele provocate de poluanti din metalurgia neferoas& asupra snatatii oamenilor Poluant Efecte Arsen Dermatite uiceroase, anemie, cancer. Beri Intoxicatti la concentratii foarte miei Cadmiu Boli acute gi cronice ale cdilor respiratori; disfuncti renale. Crom Dermatite, cancer gastrointestinal. Fluor Efecte toxice ca la plumb. Plumb Efecte neurologice, imbolnaviri ale ficatulu, rinichilor, anemii. Mercur Tulburdiri de scurtd durata ale memoriei, efecte asupra dinfilor, paul Nichel Cancerul cailor respirator Mangan _| Tulburari de metabolism. | Vanadiu | Iritarea c&ilor respiratori, schimbéti tn formula sangelul |Dioxidul de sulf emis din procesul de fabricatie al cuprului poate fi gi de 8 t SO./t Cu. Prin caracterul lui acid distruge clorofila, afecteaza caile respiratori. Pulberile astup& ostiolele plantelor, Impiedicand respirafia gi transpirafia, deci insusi procesul de fotosinteza Aerosolii pot fi transportaf la 5-10 km distanta, iar cei de metale neferoase se pot atrage electric, aglomerdndu-se ¢ depundndu-se astel in timp mai scurt. Preful poate produce imbolnaviri profesionale. Asupra pleselor in migcare, prafui provoaca uzura lor acceleraté, iar intre contactele electrice are fie efect izolator, fie scurtcirculteaz8, productnd in primul caz intreruperea alimentarii cu curent electric, iar in al dollea caz, electrocutari, scoaterea din uz a unor aperate, ‘magini, topirea unor rezistente, etc. " (rata cchimicd emite 0 multitudine de substante, cu diferite toxictati pentru oameni si mediu. Se elimina in atmosftr compusi cu suff, ca: dioxid gi troxid de sulf din industria acidului sulfuric, mercaptani din rafindtii ¢ petrochimie, hidrogen sufurat, sulfurd de carbon Comausii cu azot, ca'oxizi gi amoniac se elimina din industria acidului azotic gi a fertiizantilor cu azot, Din productia de clorosodice se elimina clor, acid clorhidric in atmosfera, clorurd de calciu tn ape, etc. Din diferite procese de sintezé se elimina compusi cu flucr, clor, pesticide, produsi intermediari de sinteza, negru de fur. Din procesele de valorificare a fiteiului si a gazului metan’se elimina fenol, alcool, cetone, eter, diferite hidrocarburi. Produsele reziduale se elimina ca atare In aer, apé,sau pe sol, sau se ambaleaz’ si depoziteaz’, sau se ard, fiecare varianté prezentind forme specifice de poluare a mediulul. In tabelul 9.8 sunt prezentate efectele unor substante chimice organice asupra sénatatii camenilor. Tabelul 9.8. Efecte produse asupra sénatatii oamenilor de unii compusi organici. Poluant Efecte Benzen ‘Anemie, aberafii cromozoidale Sulfurd de carbon Tulburari neurologice, psihiatrice gi gastro-intestinale. Dicioretan Imbolnavirea ficatului, rinichilor. Tulburdri cardiace, efecte asupra sistemului nervos central. Formaldehida Aberatil cromozoidale iritarea ochilor, dermatite, infectii respiratoril ta copi Tetracloretilena Cancer a rinichi, de piele, genital, disfunctii hepatice, tulburéri ale sisterului nervos central. Negru de fum Dermatite, cancer al pieli, iritati ale ochilor, tulburari ale sistemului respirator. Efectele substanjelor chimice asupra mediului biotic gi abiotic sunt multiple. Ele acfioneaza prin aciditatea sau bazicitatea lor, prin hidroliza cu umiditatea atmosferic’, producSnd ceafa (oxizi de suif, clorura de aluminiu), sau ‘compusi toxici (cloru.oxizii de suff, 2zot), prin potentielulinfiamabil chiar la temperaturirelativ sc&zute al unor compus| (benzinele usoare), prin potentialul expioziv al altora (ezotatul de amoniu), prin toxicitatea lor chiar la concentrati extrem de scdzute in aer, sau apa (dioxina). Efectele sunt multiple, ampliicate de cele mai multe ori de prezenta in mediu @ unui amestec de poluanti. Se observa uscarea plantelor, deci scdderea productiei agricole, uscarea paduricr, coroziunea metalelor, degradarea materialelor de construcfi, Imboln&vii ale oameniior gi animalelor, uneori chiar decese. In industria chimicd se lucreaz la temperaturi gi presiuni ridicate uneori, deci pericolul unor accidente exists permanent. Instalatile trebuie corect proiectate, realizate pentru a rezista condifilor de exploatare gi conduse de personal competent, dublat de sisteme corespunzaitoare de automatizare. Industria materialelor de constructii polueaza mediul in special prin cantitatile mari de pulberi, ce pot ajunge gi la 200 g/ m#.24 ore. Aceste pulberi afecteaza respiratia plantelor si modifica pH-ul mediului pe cativa kilometr, diminuand masa vegatd, deci productia de cereale, iarba pentru fan, fructe. Anual se elimina mii de tone pe Kilometry patrat, deoarece procesele tehnologice au plerderi de 0,3 - 0,5 % din productie sub forma de praf. Prafurile contin oxizi de calciu, de magneziu, de silciu, azbest, etc., producand imbolnaviri profesionale (pneumoconioze); azbestul are proprietati cancerigene i radioactive industria celulozei si hértie! ulizeaz’ compusi cu gulf (sulfurd de carbon, dioxid de sult) iar din procesele tehnoldgice rezuité H,S, mercaptani, impreuna cu produgii volatilutilzati in proces. Albirea celulozei se poate face $1 cu clor, in care caz rezult’ combinatii organoclorurate deosebit de toxice, printre care gi dioxind. Din proces rezulta si ape reziduale cu confinut ridicat de reactiv si fibre celulozice putrescibile, ce produc pe langa disconfort si iia mt ale ochilor, aparatului respirator, etc Industria alimentars polueazé aerul, apa, solul cu_resturile vagetale si animale rezultate din procesele tehnoldyice, cu detergent utiizafi la spalari, sau cu alte materiale si produse reziduale. Freonii utiizati ca agen} frigorfic, eliberafi in atmosfera, contribule la distrugerea stratului de ozon Sursele industriale de poluare sunt diverse, complexe si contribuie cu ponderea cea mai mare la poluaree global a Terrei. Reducerea er d i " 2 efectului de sera, refaceres czonului, diminuarea plollor acide, etc.CAPITOLUL 2 POLUAREA AERULUI ‘Aerul normal are urmétoarea compozitie aproximativa (in volume): 78% azot, 21% oxigen si 1% alte gaze. In compozitia aerului perfect uscat, componentele si concentratille acestora sunt urmatoarele: Component ‘% volume Component | _% volume Ne 76,0880) He 510 fo 20,9490} Xe 8.105 Ar 10,9300 0, 1.104 CO. 60,0300 Rd 6.10°| Ne 0,0018} CH, 22.10°| He 0,0005} NO 5.10% Kr 0,0001 NO, 2.10° NHs 16.10" Aerul este un element indispensabil vietii, omul avand nevoie de 14-15'm° aer/24 ore. Prin respiratie, componeniele principale ale aerului tsi modifica concentratia astfel Component Concentratia in aer, % Inspirat ‘Expirat |Azot ‘78-79% 78-79% \Oxigen 20-21% 16-17% Dioxid de carbon 0,03-0,04% 83-49% f pa, pulberi, bacterii etc. ° rcorjoa Paméntul pnd. fa 3 posfera: 0-11 km; stratosfera: 3 4 stu : z gle termosfera z 5 : Tepes Wa -O- 4 & 4 7 z( 3 phrokerla lus) s a ~ « z( muoelar — z( & fee Var. temp. cu 2 2 . oe shinies | $ (3 (enedhura ~ Bo-da0 ki e 3 sxeAhna ait 300 ae mesopauzi —— g 4 mesosfera a stratopauzi. — stratosfera tropopauzi = troposfera. 500 1000 TEMPERATURA, K Fig.1. Evolutia temperaturii atmosferei Pamntului tn functie de altitudine si nivelul de patrundere a radiatiei solare. 4~ _fonostera: 80-300 km - particule Incarcate electric sau joni, formate datorité actiunii radiatiei solare ‘asupra moleculelor si atomilor din aer; prezinté o conductiblitate termica deosebits; ~ magnetosfera: peste 500 km: particulele Incércate electric se deplaseazé dupa linile cémpului magnetic terestru, 2.4 Poluantil aerului Poluantii aerului pot i substante solide, lichide sau gazoase, naturale Clasificarea poluantiior aerului se poate face dupa urmatoarele criteri 1. starea de agregare; 2. provenients; 3. actiunea specifica asupra organismului. U artificial care pot fi aeropurtate. 1, Dupa starea de agregare (tabelul 1.1) - existé poluanti solizi,lichizi si gazosi, iar in amestec cu aerul devin suspensii, aerosoli, nori, Tabelul 1.1. Starea de agregare a poluantilor aerului Stare de agregare |, potent Diametru medi, Cm Poluant + aer >10 pra = suspensit 01-10 nor = aerosol’ : coin <0, tum = aerosoii,) Lichizi 5 or = aerosol Gazogi : Nor praf, pulberi) provin din eroziunea rocilor naturale, industrie, gi mai rar din alte activitati umane. Dupai natura pot fi ‘P_anorganici - oxizi metalici (de Zn, Pb, Mn, Fe, Cu), minerale (SiOz, azbest, silicati), ciment, sods, “SSG crorgonicl sta eto; >_organici.- de origine animala (lana, pér, fulgi, puf), vegetala (bumbac, faina, coloranti organic’) ete. |. sintetic’ (pesticide, Suspensiile (particule cu diametrul peste 10 Om = praf), se caracterizeaza prin: ~ stabilitate mic&: difuzie redusd in aer, se depun destul de repede (se mai numesc si pulberi sedimentabile); - nu patrund in alveolele pulmonere: nu sunt periculoase pentru om: - diminueaza luminozitatea: influenteaz& negativ fotosinteza plantelor, obtureaza ostiolele (Impiedica schimbul de gaze cu atmostera); = modificé pH-ul solului (de ex. pulberea de ciment). Pulberile 0,1-10 Om — au stabilitate mai mare; se depun in timp mai indelungat, la distante mari: 2-10 km (cenusa, negru de fum). Avand putere de difuzie mare, ajung in alveolele pulmonare, find toxice pentru organise. Cele mai periculoase sunt cele cu dimensiunile cuprinse in intervalul 0,2-2 Cim (se separa foarte greu din aer). Pulberile < 0,1 Cim - se depun foarte greu gi difuzeazé foarte ugor in aer. Depunerea se face ca urmare 2 ciocnirii si aglomerari lor. ‘Alte proprietat fizice importante ale particulelor: = suprafata specific’ mare (1 cm® cuart, macinat la diametrul de 1m, are suprafata specifica de 6 m*); = pot exploda (Zn, S, fain, dextrind), sau autoaprinde (cérbune, A); = adsorb gaze toxice sau vapori; ~ absorb radiati calorice gi iradiaz’ dupa incetarea inc&lzirii; ~ formeaza ceafa (sunt centri de condensare); - particulele ascutite traumatizeaza céile respiratori; cele moi se depun ca o pasta - traheite si bronsite; ~ se incarca electrostatic, prin frecare, sau prin adsorbte de ioni (pulberile metalice se incarca pozitiv, cole nemetalice negativ - creste stabiltatea lor) 2ibstantele lichid9 - majoritatea provin din industrie (gudroane de cocserie, solventi lacuri-vopsele, furfurol, insectici \cipalele caracteristici sunt: ~ volatitatea; in contact cu aerul pot forma aerosoli; ~ vapor se rspandesc pe distante de sute de metri; = afecteaz8 aparatul respirator, derma, oc ~ se depun pe plante, deregland respiratia acestora; ~ afecteaza constructille etc. Aerosolil - amestec aer cu particule solide < 10 Cm, sau/si substante lichide. Se caracterizeaza prin = stabiltate mare; = putere mare'de difuzie; - condensarea este favorizata de scéderea temperaturii (particulele se transforma in cristale), umicitate (olubilizeazé particulele, sau le umezeste, m&rindu-le masa); - _radiatile UV provoacd transforma chimice. Cbalatngi gazop ~ difuzeazB ugor in aer (sunt purtati la mari distante de locul unde au fost eliminati in atmosfera); ~ oxizi de sutf, oxizi de azot, amoniac, hidrogen sutfurat, fluor, clor, vapori de aciz (fluothidric, clorhidric etc) (@) buna provenients, polangi aerull sunt: . _ptimari - provin direct din surse de poluare identificate sau identificabile; b. seoundari - sunt produsi in mediu. datorita interactiunil poluantilor primari sau reactilor chimice cu Cconstituentii aerulu Osea sctn imu const ‘dani cei mai réspandit: oxizi de suit, oxizi de azot, amoniac, hiscagen sulturat, fluor, clor, vapori de acizi (fluorhidric, clorhidric), pulberi cu solubilitate scazuta; ‘© asfixiangi (Impiedica oxigenarea tesuturilor organice) - oxidul de cathon (formeazé cu hemoglobin un compus stabil, carboxinemoglobina), hidrogenul sufurat (produce pierderea mirosului -> paralizia centtilor respiratorii > decesul), vapori de acid cianhidr © toxici sistemiaj (peste anumite concentratii provoaca leziuni ale organelor interne, sau sistemelor) ~ plumbul: acumulare in fesutul osos, afecteazé sistemul nervos, biosinteza hemoglobinel. Intoxicatia pare pentru concentratii de 0, 1-0,2 mg Pbidm®; ~ cadmiut la concentratii peste 5 Cigidm® apa induce tulburéiri renale, fracturi osoase (datorité eliminairii calciului). In 1970, in Japonia aparut maladia Ita-ttai ca urmare a intoxicatiei cu Cd; ~ mercurul: pentru concentratii mai mari de 10 Og/dm® ap& se acumuleaza In rinichi, creier, globule rosii, par. Determind leziuni la nivelul sistemului osos, ochilor, aparatului renal gi digestiv, = fiuoru: se acumuleaza in fesutul osos, provocand leziuni osoase gi tulburari metabolice. Duritatea Ginflor scade pentru concentrafi peste 1,5mg Fidm’ ap consumata. La concentratii mai mari de '5 mg F/dm® apa, se produc anchiloze articulare, luxati, fracturi, curbarea oaselor lungi etc.; ~ arsenul: cnd concentratie depageste 0,5 g/dm® apa, acesta induce afectiuni ale pielii, cancer cutanat, tulburari digestive; = cian la concentratii peste 0,01 mg/dm’ apa, are loc blocarea oxidarii la nivel celular (asfixia intema), tulburari nervoase, deces; ~ pesticidele - afecteaza ficatul, sistemul nervos, glandele endocrine sexuale, enzimele etc. Au actiune cancerigena gi chiar cocancerigene asupra descendentior. © fibrazanti (produc modifica’ fibroase a nivelul aparatului respirator) - suspensil de ciment, pulberi cu bioxid de siliciu, oxizi de fier, compusi de Ca, Ba, Be; sunt spectice mediulu! industrial: * alergeniol (actioneaz’ asupra cailor respirator, producand alergi?) = origine naturala (origine minerala: cuart; origine vegetal: polen, tn, cénepa, tutun, cafea, cacao, ricin, ‘s0ia; origine animalai insecte, fungi, puf, pene); = _ ofigine industriala (produse chimice, farmaceutice, insecticide); = cancerigeni organici - hidrocarburi policiclice aromate (benzopiren, benzoantracen, benzfluoranten etc.), pulbere “de Temn; substante organice clorurate (pesticide), epoxizi, nitrozamine, naftilamina de la fabricile de 3coloranti; Janorganicl crom -> cancer nazal; arseniu > cancer hepatic; cadmiu -> cancer prostata; nichel —> cancer cai respirator), substante radioactive -+ cancer tiroidian; azbest -» cancer pulmonar, ‘© mutagen’ §i teratogeni (mutageni = produc anomalii genetice ereditare; teratogen! = produc malformatii ale “USHUNT-coMBtT organcclrure,osforc, meroureh, fucTuh, exial de azol pubed de ler, partoule de ‘emisii Diesel, azbest, benzen etc. 2.2. Surse de poluare ale aerului _-_Sursele de poluare ale aerului: surse naturale si surse artiiciale, | J fa.Sursele naturale sunt: > Solu! — datorita factorior fizici (temperatura), mecaniol (ploi, curenti de aer, impact meteoriti, cutremure), biologic, solul raspandeste in aer agenti poluanti ~ particule solide (anorganice, organice); = gaze: COz, HS, NHs; = substante odorante complexe. > Plantele si animalele polueaz mediul cu polen, spori de mucegaiuri! levuri, par, pene, fulgi > Enuptile vulcanice emit gaze (CO, CO2, Ho, HS, NHs), vapori de apa, materiale solide de diferite dimensiuni, care pot ajunge pana in stratosfera (30-50 km). > Praful cosmic - dezintegrarea meteoritior in atmosferd (circa 1000 tlan ajung pe Pamént) > Incendiile + dioxid de carbon si fum (distrug ecosistemele). _ ) ’b. Sursele artiiciale - activitati ale omulul din care rezult’ produse solide, lichide si gazoase, care pot 7 Bjunga\irrétmosfera. Aceste surse sunt fixe si mobile ‘ Surse fixe - produc 0 poluare limitata (In apropieree sursel): = procese industriale: chimice, siderurgice, metalurgice, materiale de constructieete.; = procese de combustie - producere de energie electrica/ termica, Inc&lzire locuinte; cantitatea si tipul Poluantilor depinde de calitatea combustibilului gi felul arden servi - staf de benzina, instalatii de vopsi, curétatorlichimice (In uscat) etc. + Surse mobile - mijloace de transport rutier, ferovier, naval si aerian. Autovshiculele, datorité gazelor de esapament si combustibilului folosit, polueaz’ cu oxid de cathon, oxizi de azot, plumb, aldehide, etilend, hidrocarburi aromatice, dioxid de carbon, pulberi. 2.3. Dispersia poluantilor in atmosfera ‘Acest fenomen este influentat de urmatoarele: = factori meteorologict: vant, turbulenta aerulul, umiditate, temperaturd; = modul de evacuare tn atmosfera a poluantilor. Vantul - factor important pentru dispersarea agentilor poluanti in atmosfera. Gradul de raspandire al poluantiior este direct proportional cu viteza vantului = deplasarea maselor de aer cu vitezé mica: acest fapt conduce la acumularea poluantilor (creste concentratia de poluant); = cresterea vitezei vantului: se mareste volumul de aer in care se disperseaz’ poluantul (scade concentratia, de dorit sub valoarea limita admisibil8). Vantul are un dublu rol: = pozitiv - creste gradul de dispersie al poluantului; = negativ - c&réug al poluantilor. Turbulenta serului - fenomen generat de diferentele de temperatura si de frecarea straturilor de aer in migcare. ~ favorizeaz& dispersarea transversala a poluantilor fata de directia vantului, ~ este strans legata de regimul vanturilor (ca directie gi vitez2). Turbulenta aerului, dupa modul de formare, poate fi: = mecanic& - apare datorité frecarii maselor de aer de scoarfa terestra (depinde, in principal de rugozitatea terenului, relief, viteza vantulul); predomina tn noptile cu temperaturi moderate si fluctuatil ale vantului de ordinul secundelor; = termica sau convectivl - este generat de diferenta de temperatura dintre suprafaja terenulul si paitura 4de aer din imediata apropiere; predomina in zilele cu soare si vant slab (fluctuatii ale vantului de ordinul minutelor) Umiditatea aerului Cresterea umiditati are efecte: = pozitive - impiedifed difuzia poluantilor (se inregistreaza concentratil mici i aer); = negative - formeazé cea (vaporii de ap condenseaz’ pe patticulele din aer), fenomen care determina concentrarea poluantilor. Poluare indus& de cresterea umiditafii aerului, este diminuata (pana la anulare) de precipitati (ploaia - indeparteaza gazele; z4pada - curat’ atmosfera de pulberi) Temperatura _atmosferel depinde de: anotimp, altitudine, relief, latitudine geograficd. Variatiile de temperaturé favorizeazé dispersia poluantilor, datorité deplas&ril maselor de aer. Evacuarea in atmosferd a poluantior industriali se face prin intermediul cosurilor industriale (elemente de constructie care asigura cresterea nivelului de dispersie al poluantjlor). Proiectarea gi amplasarea cogurilor se face dupa anumite reguli ~ In&iltimea cogului (Ho): > 2, superioara a cogulul), = viteza de iesire a gazelor din cog: >20 mis (jetul de gaze scapa din zona de turbulent a cosului); ~ concentratia maxima la sol a gazelor evacuate apare la o distant de 5-10 Hc; = gazele evacuate prin coguri cu diametrul < 2 m si Hc < 60m, nu se disperseazé bine In atmosterd, astfel cd In apropierea solului ating concentratli periouloase. Un cog bine proiectat asigura o buna difuzie atmosferica a poluantilor, ceea ce face ca la nivelul terenului, concentratja acestora s& fie 0,001-1% din concentratia gazului la iesirea din cos, inaltime cladiri/ forme de relief din apropiere (se evité turbulenta la partea 2.4, Caracterizarea| Efectele agentilor poluanti se pot caracteriza pi Jetal etc. © Limita de concentratie - valoare pentru care o substant’ poate avea efect poluant asupra mediului. Acest Parametru se mai numeste i concentrafie maxima admisa (CMA) si are valor diferte, in functie de: = natura poluantului ~ sursa agentului poluant; ~ fara de emisie De ex., In funcfie de fara, poluantul SO, are urméitoarele limite, de concentratie in atmosfera: Romania: 0,25 mg/m®; Canada: 0,3 mg/m"; Polonia: 0,85 mg/m®, SUA: 0,365 mg/m”, Elvefia: 0,50 mg/m®. Limitele sunt consemnate in standarde si au caracter obligatoriu. Depasirea lor de catre tntreprinderile poluante, duce la aplicarea de penalitati (pot ajunge pand la suspendarea activitatil poluatoare). CMA se poate exprima in diferite unitati: g/litru, %, ppm (p&rti per milion), ppb (p&rfi per miliard/ bilion), ppt “oarti per trilion), Cm (Curie), dB (decibell) etc. tratie, doza letalé, concentratie letala, timp Doza letala = cantitatea de substantéi toxic! microbi care, Intr-o anumité perioada de timp, omoaré 50% din nimalele/ organismele testate, Se noteaz8 cu DL, si se exprima In mg/kg corp. Cu cét valoarea DL» este mal ‘mai micd, cu atat compusul este mai toxic. Pentru poluantii apei se mai foloseste termenul de concentratie letal’, care reprezinté concentrafia substantei toxice In solutie apoasa care provoacd moartea a 60 % dintr-o populatie acvatica, dupa o expunere de 24-96 ore. Se noteaz CLsaae..s §1 8e exprimai In mg/itru. In literatura americana de specialitate se foloseste si termenul doz& letald inferioard (Lae = Lethal dose low) = concentratia/ cantitatea minima de compu toxic! microbi pentru care se tnregistreaz& moartea organismului testat. Timpul letal = durata (ore) in care compusul toxic, intr-o anumita concentratie, are actiune letal’ pentru 60% fintr-0 populatie imersata. @ sradut de persistents in mediu - depinde de natura poluantului gi conditile meteo (calm atmosferic, ceata fc). Timpul de stationare (sau de persistent’) In mediu poate fi scurt (NHs: 2 zile, SO,: 4 zile, NOx: 5 zile) sau lung (CO: 2-3 ani, CO,: 4 ari, hidrocarbur:16 ani, freoni: 100 ani, fier: 100 ani, aluminiu: 500 ani, mase plastice: 250 ani, sticl&: 4-5000 ani etc. Tn acest timp, poluantii se concentreaza, se amestecd, interactioneaz reciproc sau cu mediul, producand de cele mal multe ori efecte deosebite, chiar imprevizibile asupra biocenozelor. Ointtuentele reciproce dintre poluanti pot fi multiple si analiza lor se efectueaza la: ~ lansarea de noi produse pe pia; - amplasarea de noi unitai ec;~_ stabilirii m3surlor de protectie a mediulu Daga in mediu existd simultan mai multi poluanti, pot aparea urmatoarele efecte: > (Shergetice} amplficarea efectului poluant (este mai mare decdt simpla Insumare a efectelor individuale ‘ale poluanflor). De ex., plofle acide [emisii de SOx sau NOx + apa], produc la plante, vietuitoare, om si cconstructi, efecte nocive mai puternice decat gazele uscate, sau apa, luate separat > | anularea reciproca a efectelor poluante intre agentii poluanti. De exemplu, daca intr-un ‘omisar, Goud surse diferite deverseaza apa acida, respectiv apa bazica, In punctul de intalnire are loc reactia de neutralizare reciproca a celor doi poluant. > [anergigm} absenta_infiuentelor cecinroce a agentilor poluanti. De exemplu, unele componente ale Se jeseurfor solide urbane (mase plastice, lemn, metale) nu se infiuenfeaza reciproc. > fea) intensificarea poluarii secundase. De exemplu, In apele cu concentratie mare de elemente Tutnente (azot si fosfor) si in prezenta caildurii are loc dezvoltarea accelerata a vegetatiel. In acest fel are loc scéderea concentratia oxigenului din ap&, ceea ce determina distrugerea faunei acvatice. Totodata, prin putrezirea vegetatiei formate se elimina gaze (H»S, CH,, CO> etc.) daundtoare faunei, iar in apele stationare (bait, iazuri, lacuri) se poate ajunge la distrugerea complet a faunei acvatice. 2.5. Protectia atmosferel in Romania Indicatori legati de mediul atmosferic sunt organizati pe trei nivele: indicator! de presiune (emisii de poluant), indicatori de stare (calitatee aerului) siindicatori de réspuns (masurile luate si eficacitatea lor) Emisile de poluanti ubstantele emise I 1 ic contribuie la schimbari climatice, distrugerea stratulul de ozon, acidifierea aerulul Tormarea smoaul fotochimic si deteriararsa calititi aerulul. ‘Sursele principale de poluanti atmosterici sunt: © sursele fixe indusiriale, concentrate, de obicei, pe mari platforme industriale, dar si intercalate cu zone {de Tocuitintens populate (dezvoltate preponderent pe verticala); ia auto, In special de-a lungul marilor artere incluzand si traficul greu; ‘gantiere de constructie gi betoniere; Centralele electrotermice: “surse difuze de combustie; Pentru protectia atmosferel gi imbunattirea cali aerului sunt necesare masuri de control ale emisillor poluantilor. Pentru aprecierea gradului de poluare al atmosferei se calculeaza emisile de poluanfi si se determina calitatea aerului inconjurator. Emisile se masoara prin metode adecvate de evaluare, specifice fiecarui poluant In parte, bazate pe factori de emisie gi pe indicatori de activitate. Analizele emisilor la nivel national, distributia sectoriala, tintele spatiale si temporale reprezinté elementele cheie in stabilirea prioritatiior de mediu, in identificarea fintelor ce trebuie atinse i politcilor ce trebuie adoptate, atat la nivel local cat si la nivel national. Indicatorii selectati trebuie s& raspunda criterilor de identificare $i s& fie relevanti pentru problemele principale privind atmosfera, Calitatea aerului rincipalele obiective ale politici de mediu din Roménia sunt create pentru a garanta un mediu curat, si urmaresc 84 asigure 0 viala sanatoas& populatiel, s8 ducd la eliminarea s&raciei $i a degradarii mediului, s& regenereze economia je tae pe principillor de-dezvoltare durabilé si s2 armonizeze leYiSTaja nafonala privind protectia mediului cu cea a Uniunii Europene. al rotectia Aimosferei descrie situatia actual In cea ce priveste calitatea aerulul In Romania, precum i masurile pe care Guvernul le-a pregatit in vederea Imbun&tafiii protecfiei atmosferei gi a calitatii aerului, pana in anul 2013. Strategia este structurata pe dou perioade de timp: + 2004-2006 (pericada de pre-aderare a Romaniet a Uniunea Europeand); + 2007-2013 (perioada in care Romania este deja stat membru al Uniunii Europene). Indicatorii cu privire la calitatea eerului sunt calculati pe baza datelor Inregistrate de sistemul de monitorizare a calitétit aeruiui gi sunt considerati ca fiind cei mai importang, in scopul evaluaiiisituatilor concrete, In comparatie Cu fintele de calitate stabilite de reglementar. Monitorizerea cali rmarirea ele *” Siisele si emisille de poluanti atmosterici, + transferul poluantiior in atmosfera, + nivelul concentratilor de poluanti in atmosferd si distributia spatio-temporalé a acestora; efectele poluantilor atmosferici asupra omului si mediului biotic gi abiotic. © Mésurie wate si efcacitatea forAcrul este factorul de mediu cel mai important pentru transportul poluantilor, decarece constituie suportul pe care are loc transportul cal mai rapig al acestora in mediul inconjurator, astfel cA supravegherea calitatii atmosferei este de mare importanta In activitatea de monitoring. Din datele de calitate ale aerului, obtinute din refeaua de monitorizare, rezulté 0 ugoaré imbunatafire = calitatii aerului datorataé diminuarii activtatiior economice gi programelor de retehnologizare si modemizare, realizate la nivelul unor unitati industriale, precum si intensificarii activitati agentilor de protectia mediului (cresterea numarului de inspectii la agentii economici a caror activitate produce impact asupra calitaii aerului). ‘Supravegherea calitatii aerului a Inregistrat o imbunatatire in perioada 1995-2004, prin cresterea numarului de stafii de supraveghere $i a numérului de indicator’ monitarzati la o sinquré statie. “SSE pooasld Coste a fost posta dator darador eu echipamente noi gi modeme, in acest fel realizandu-se ‘© monitorizare eficient a calitaii aerulul, BIBLIOGRAFIE Angelescu A., s.a., Mediul ambiant gi dezvoltarea durabild, Ed. ASE, Bucuresti, 1999. Parauganu V., Ponoran |., Dezvoltarea durabila ¢ protectia mediului, Editura Syivi, Bucuresti, 2003, Platon V., Protectia mediului si dezvoltarea economic’, Ed. Economic’, Bucuresti, 1997. The Encyclopedia of Energy and the Environment, John Wiley & Sons, Inc., New York, 1997. Vigan S., Ghiga C., Tehnologi industriale, Ed. ASE, Bucuresti, 2000. Legea Protectiei Mediului nr. 137/1995, modificata si completata conform OG 91/2002 0.U.G. nr. 192/208 privind prevenirea si controlul integrat al poluaril, publicaté in MOF. nr. 1078/30 noiembrie 2005. .U.G. nr. 195/2005 privind protectia mediului, publicata in MOF, nr. 1196/30 decembrie 2005. www. mmediu.ro; www.anpm.ro; www.afm.ro.; wiNW.mie.to. NOgaON>CAPITOLUL 4 POLUAREA APELOR Poluarea apelor reprezinta alterarea calitatilor fizice, chimice gi biologice ale apelor, produsé direct, sau indirect, in mod natural, sau antropic. luarea jermanent) - canalizarea unui orag, deversare de reziduuri din industrie; continu - poluare la anumite intervale de timp; temporar - colonil provizori aceidental - in cazul unor avari 4.1. Sursele de poluare ale apei Sursele de poluare ale apal se clasific& dupa urmatoarele criteri g /enient& activitatile menajere, industrie, agricultura gi transporturi ae yandire2 palvantlor: => surse locale (conducte de canalizare, rampe de descarcare); ~> difuze - poluantii se réspandesc pe o arie mare. Uneori este dificil de localizat sursa, 7 > surse fixe: activitati industriale, zootehnice ete. > surse mobile: autovehicule, locuinte si instalatfi care se deplaseazé etc. Industria deverseaz’ In apele de suprafafa substante chimice, resturi vegetale $i animale, solvent) hidrocarburi, apa calda etc. Din aaricultura provine apa cu numeroase substante chimice: pesticide, fertilizanti, detergenti etc. ‘Transporturile raspandesc In mediu inconjurétor produse petroliere, detergent etc. ‘Activtatile menajere genereaza dejecti, detergenti, alte substante. pot fi grupati dupa urmatoarele criterit “Raturé: poluanti organici, anorganici, biologic, termici, radioactivi stare de agregare suspensii (Substanfe insolubile in apa); solubili in apa; dispersii coloidale; durata degradaril naturale In apé - poluanti pot fi ugor biodegradabil = gfeu biodegradabill (degradarea are loc in mai putin de 30 de zile); - nebiodegradabili (degradarea se produce tn 30-60 de zile); - _refractari (degradarea incepe dupa cel putin 2 ani). De exemplu, coprolactama se biodegradeaza in circa 3 saptmani, iar clorbenzenul se descompune in2 ani. Poluarea organica ~ igi are sursele In fabrici de celulozé si hartie, industria chimic8, petrochimie, industria alimentaras Poluarea anorganica (séruri, acizi, baze) ~ este indus de industria chimica (produse clorosodice), extractia fieiului, prepararea minereurilor, hidrometalurgie. Poluarea biologic - tsi are originea in activitatle menajere, functionarea abatoarelor etc. Prin apa se transmit numeroase boli - _ bacteriene (febra tifoida, dizenteria, holera); - virotice (poliomelita, hepatita); = _ parazitare (giardioza). Poluarea termicd ~ se produce prin deversarea de apa calda, provenita de la instalatil industriale si indeosebi din industria energetic’. Ca urmare a acestui fapt, scade concentratia oxigenului din apa, crests sensibilitatea organismelor acvatice la poluanti, dispare o parte din fauna, se Inmultesc peste masura algele albastre etc. Poluarea radioactiva — este generat de urmatoarele: ~ apa rezultata din extractia si prelucrarea minereurilor radioactive (uraniu, thoriu); = depozitele de degeuri radioactive; - _ avariile la reactoarele nucleare; - _ naufragille vapoarelor cu Incarcaturé nuclear& etc. Poluarea cu produse petroliere ~ acestea provin din extractia, transportul gi prelucrarea fitelulu: - _ platforme de foral; = sp8larea tancurilor petroliere; - accidente.Petele de ffei (mare neagra) se intind pe suprafete mari (0 tond de titel, raspancita In strat monomolecular, poate ocupa 10-12 km?) Pelicula de petrol distruge flora gi fauna deoarece: = intrerupe contactul cu aerul; = Impiedica asimilatia clorofiianss; - sunt distruse oud, larve (pasarile ihtiofage nu isi mal gasesc hrana, mor de frig prin imbibarea pengjului cu tte); fenolici si aromatici sunt toxici, benzopirenul este cancerigen etc. Titeiul deversat in mare se poate recupera partial (10-14%) prin: > adsorblie in mase plastice poroase: > solidificare prin congelare; > colectarea mecanica - espiratie cu pompe si sisteme colectoare, Depoluarea poate continua gi prin alte metode, cum ar fi: - dispersarea titeiului prin insufiare de aer, prin conducte perforate, scufundate; - dispersare cu detergent = _aprindere cu aruncatoare de féc&ri Bilantlieilui deversat in mare poate ejunge ta recuperare: max. 14%; = evaporare: 20%; - degradare in situ: 50%; - _ sedimente: 13%; = amas in apa: 1%; rémas pe mal: 2% Degradarea petrolului are loc In mod diferentat, in funcfie de natura gi proportia componentelor Toate metodele de depoluare sunt scumpe $i anevoioase: = pentru recuperare este necesar ca marea sa fie calma; = detergenti sunt mai periculosi pentru pesti, decat hidrocarburile; = _arderea provoaca (In zona) poluare atmostferica Din punct de vedere a alteréirii apelor, detergenfii sunt poluanti ugor si greu biodegradabil = produc spuma - efect letal asupra pestilor; la concentrafii mari, spuma are efect toxic pentru toatd fauna acvatica, - la térm/mal - aspect neplacut gi miros de HS (se descompune cu ajutoru microorganismelor anaerobe). Pesticdele- substan orgarice cu fostor, sul. lr, brom et: efect toxic asupra fondului piscicol, vegetatiei acvatice gi la animalele ce folosesc apa pentru baut; > cancerigene pentru om; > efectele ajung la om, prin tanturi trofice: DoT plancton pesti liste 1 5 ori 4.000 ori 25.000 DDT plancton nevertebrate pesti pasar 0.015 mg 0,04 mg/kg 0,3 mg/kg 8 mg/kg 24 mg/kg Limitele maxime de toxicitate pentru pesticide sunt foarte miot: de exemplu, pentru antrazin@ (culturi de porumb) - nivelul de avertizare pentru adult: 200 ppb - expunere timp de 7ani; 3 ppb - expunere timp de 70 de ani. ‘Substanfele radioactive - se concentreazé In organisme si se transmit prin lanturi trofice. De exemplu: Cs nevertebrate pesti rate galbenus de ou 1 35 de ori 2.000 ori 7.800 ori 20.000 ori Eutrofizarea apelor se produce atat natural, c&t si antropic: = zootehnie - gunoiul de grajd contine uree (combinatie chimica cu azot); - apa drenatd de pe terenurile agricole fertilizate cu substante azotoase si fosforoase, sau de pe terenurile pe care se depoziteaza fertlizanti. = fenomenul este alarmant - multe cursuri de apa sunt afectate de dezvoltarea exagerat’ a vegetatiel acvatice.4.2. Poluarea apelor subterane Apele de suprafaté poluate patrund prin scoarfa terestré pana la apele subterane. Nivelul poluairii depinde de: ~ structura geologic’ a straturilor strabatute; = _factori hidrodinamici. La inceput, straturile retin poluangii, dar In timp sunt antrenati de apa. Aceasté forma de poluare se manifesta intr-un timp mai Tndelungat, datorité vitezei reduse de depiasare a poluantilor (metri/an-kilometri/an). Poluarea se produce si datorité dizolvarii straturlor strabatute: ioni de clor, sulfat, azotat ‘Apa poluatd poate dizolva stratul suport acvifer, fapt ce determina cresterea In apa a concentratia ionilor de calciu, magneziu, fier, mangan etc. Poluarea apelor subterane se semnaleaza frecvent In urmatoarele perimetre: = conducte sparte; ~ depozite de deseuri; ~ terenuri irigate; = zone cu injectari de soluti th sol 4.3. Autoepurarea apei Autoepurarea apei reprezinté un ansamblu de procese fizice, chimice si biologice prin care dispar poluanti din ap&, fara interventia omulu ‘Apele naturale pot degrada poluantii organici, cu formare de compusi simpli: COz, H0, CH, NH), HS. Autoepurarea este influentaté de urmatoarele: ~ natura gi concentratia poluantilor, = prezenta microorganismelor, = temperatura (modificd viteza reactilor chimice gi biologice); - radiatia solaré (radiatile ultraviolete au efect bactericid); = regimul curgerii apei (debit, turbulent, condiii de amestecare a efluentului cu receptorul); = prezenfa argilelor (pot fi bariere naturale impotriva migrarii poluantilr) 4.4. Epurarea apelor Epurarea apelor reprezinta totalitatea operatilor efectuate pentru diminuarea contin de poluan Aceste operat au loc In statil de epurare, constitute din instalafii si utilaje, din care rezulté ape tratate! epurate gi némoluri Pentru ca tehnologia de epurare sé fie cat mai eficienta din punct de vedere economic, trebule: ~ 88 fie c&t mai simpia; = s& cuprind’ un numéir cat mai redus de faze} = sd se desféigoare cu consumuri cat mai mici de energie electric’, combustibill $i reactiv Cheltuialile de epurare scad daca: > se recupereaza si se valorificé substante/ materiale (fibre celulozice, grasimi organice si uleiuri vegetale, metale (Cu, Ni, Cd, Cr, Hg etc.) fenol, vitamina By2 §..; > se valorificé namolul; > se recircula apele uzate Epurarea apelor se realizeazai prin procedee fizice/ mecanice, chimice $i biologice. 4.44. Epurarea mecanica Prin acest procedeu are loc separarea produselor poluante nedizolvate, prin: a. refinerea particulelor, cu dimensiuni peste 1 mm, pe grétare/ site amplasate la partea superioara a curentului de apa; b. deznisipare - se depun in decantoare particulele de 0,2-1 mm, in 2-3 minute (se scade viteza apei a 0,3-0,4 m/s); c. separarea uleiurilor, produselor petroliere, grésimilor etc.; . decantarea particuielor cu dimensiuni sub 0,2 mm (suspensil fine si o parte din particulele coloidale), in timp de 1-3 ore. Decantoarele pot fi gropi, iazuri de pamant, sau constructii din beton, zidétre, ofel, mase plastice. 44.2. Epurarea chimic& Se aplicd pentru poluantii dizolvati in apa, sau sub forma de suspensil foarte fine. Inainte de statia de epurare, apele acide, sau alcaline sunt neutralizate (de exemplu, apele acide se trateaza cu o baza, cum ar fi Ca(OH)2= lapte de var). Urmeaz& epurarea chimic& propriu-zisa, care In functie de natura si concentratia poluantilor se realizeaza prin react de oxidare, precipitare, coagulare, clorurare. ‘Oxidarea unor substante dizolvate in apa se face cu oxigenul din aer, sau cu ozon. Se aplic& atat apelor acide (din industria celulozel, cu pH=1-2), cét gi a celor bazice (din productia de colorant), 3Ozonarea poate decurge direct sau catalitic, folosind TiO,, pentru a distruge pesticidele, acidu oxalic, dioxanul, vopselele, produsele petroliere, antioxidantli din productia de cauciuc etc. Precipitarea — compusii poluant se transforma In particule sedimentabile,folosind reactivi adecvati Coagularea - utiizeaz’ Al(SO,)s, FeCl, sau alauni NaAl(SO,)2, KFe(SQ,), cenuga de termocentralé, bentonita, slice SiO,, pentru a forma precipitate voluminoase, care atrag substantele Coloidale, ce dau turbulenf& pei si se depun impreuna, mai repede, In decantor. Clorurarea - utiizeaz’ ca reactiv clorul sau hipociorit de sodiu. In urma reactiei clorului cu apa, sau ‘a descompunerii hipocioritului, se genereaza oxigen activ, care distruge microorganismele din apa: Ch + HO > 2HCI+0 (4.4) NaCiO — NaCl +O. (4.2) 4.4.3. Epurarea biologic& Principiul acestui procedeu consta in eliminarea poluantilor organici, biodegradabili, cu ajutoru microorganismelor. Au loc procese de fermentatie aeroba, sau anaeroba, din care se formeaza compus! aglomerati(flocoane), care se separa de apa, alaturi de séruri minerale si gaze (SO,, CH, COz etc.) Epurarea biologic& se poate realiza pe cale natural si artificial Pe cale naturalé, apa epuraté mecanic este colectaté intr-un bazin, dupa care este utiizata la irigati, Metoda a fost aplicata in vechime, in lerusalim, la greci, romani si chinezi. Desi investitile sunt reduse, procedeul nu se poate aplica la toate tipurile de apa. Apa nu trebuie s& contind germeni patogeni, parazit, s4 nu aiba miros neplacut gi se foloseste, in principal, la culturile de porumb gi sfecia de zahér. Epurarea biologica artificiald utiizeaza fitre biologice sau bazine cu nmol activ. Fittrele biologice (biofitrele) - sunt bazine umplute cu roci minerale, coos, c&rzmida sparta, materiale plastice. La suprafaja granulelor se formeazé o peliculd de 1-3 mm grosime, care are un rol hotarator in descompunerea substanjele organice, datorité prezentei de materiale organice si bacterii aerobe Asemenea tehnologie se foloseste pentru eliminarea substantelor organice ugor biodegradabile, aflate in concentratie mica Bazinele cu_ndmol-activ (bazine de aerare numite aerotancuri) ~ are loc fermentatia aeroba a substantelor organice din apa reziduala. Din punct de vedere constructiv, aceste bazine se realizeazé sub forma de ganturi tn teren impermeabil, gropi, canale de beton cu secfiunea dreptunghiular&, sau circulara, prevazute cu dispozitive de aerare (conducte perforate, placi poroase, turbine, vaituri). In bazine are loc inmultirea microorganismelor (bacterii, ciuperci, protozoare, viermi) gi algelor. Daca procesul se desfagoard la cald, are loc consumul compusilor cu fosfor si azot, cu eliberare de oxigen si formare de flocoane ce se decanteaz ca némol. Aerarea prelungité a bazinului duce la stabilizarea némolulul. Namolul se colecteaza, iar 16-20 % se recirculé pentru Insmantarea bazinelor cu microorganisme. Dintr-un bazin poate rezulta circa 3-4 litri namol/ zi-locuitor. Acesta confine 96-99% apa, are un miros nepl&cut, iar fermentatia continua. 4. Starea raurilor interioare din Romania Din punct de vedere al calitti, cursurile de apa din Romania se clasificé in urmatoarele categor Categoria | - ape care pot fi potabilizate pentru alimentarea cu apa a centrelor populate, sau care pot fiutiizate la alimentarea fermelor zootehnice $i la pastravaril Categoria a Il-a - ape de suprafata care pot fi folosite la pisciculturd (In afara de salmonicultura), pentru necesita! tehnologice in industrie gi agrement; Categoria a lila - apele pentru irigarea culturilor agricole, producerea energiel electrice tn hidrocentrale, instalatii de récire din industrie, sp&latori $i in alte folosinte care suporté o astfel de calitate; Categoria D - ape degradate, In care fauna piscicold nu se poate dezvolta, Evaluarea calitati apelor curgatoare de suprafata dupa anul 1999 se bazeaza pe prelucrarea datelor analitice primare obtinute, lunar, In 312 sectiuni de supraveghere de ordinul |, amplasate in 14 bazine hidrografice: Tisa - 8, Olt™- 36; Somes - 28, Vedea 8, Criguri - 18; Arges - 34, Mures - 40, lalomifa - 19, Boga-Timis - 21, Siret - 49, Nera-Cerna - 5, Prut - 19, Jiu - 18, Dunaire - 12. 4.5.1. Mecanismul economic folosit in domeniul apelor in Romania, mecanismul economic din domeniul gospodgriri cantitative si calitative @ apelor, cuprinde: = sistemul de plati (preturi,tarfe); - penalitti; = bonificai Sistemul de plafi se bazeaza pe principille "beneficiarul plateste” si “poluatorul plateste", In functie de servicile prestate si de folosirea rational a resurselor de apa. Proturile difera tn functie de sursa de apa (réuri interioare, Dunare, ape subterane) si de utilizatori (industrie, populate, agricultura etc.). 4Tarifele sunt percepute pentru diverse servicil specifice de gospodarire a apelor (monitorizarea cantitativa si calitativa a poluantior din apele uzate evacuate, protectia cata resurselor de apa). Penaititie se aplics acelor utlizatori de apa la care se constata abateri de la prevederile contractuale, at&t pentru depasirea cantittilor de apa prelevate, cat si a concentratilor si cantitailor de substante impurificatoare evacuate. Valoarea penaiititior aplicate in anul 2001, la un numar de 9199 Uunitati controlate, a fost de 34.171 milicane lei. Bonifcatile se acorda utlizatorilor de ap’, care demonstreaza, constant, o grij& deosebita pent folosirea rationala si pentru protectia calitiii apelor, evacuand, o dat cu apele uzate epurate, substante impurificatoare cu concentrati si in cantitati mal mici decat cele Inscrise in autorizafile de gospodarire a apelor. ‘Compania Nafionala “Apele Romane" este singura In drept s& constate cazurile, In care se acordé bonificati sau se aplica penalitat In scopul participarii la finantarea de investitii In lucrari gi masuri cu contributie important la Imbundtatirea asiguraril surselor de apa, la protectia calltti apelor, s-a constitult Fondul Apelor. Acesta se alimenteaza din taxele gi taifele pentru servicille de avizare gi autorizare, precum si din penaliii Fondul apelor, impreuna cu alte surse este folosit pentru sustinerea financiara a: - _ sistemului nafional de supraveghere cantitativa gi calitativa a resurselor de apa, = dotariilaboratoarelor de analiza a apelor, ~ participa la realizarea sau modernizarea statilr si instalatilor de epurare @ apelor uzate; - realizéril lucrarilor de apararea impotriva inundatillor si/sau combatere a calamitatilor datorate excesului sau lipsel de apa; = dotari sisterului informational din domeniul gospodériri apelor, = inl&tur&rii avarilor sau pentru punerea in sigurant a constructilor hidrotehnice; = acordarii bonificatilor pentru cei care au rezultate deosebite In protectia Impotriva epuizaril si degradarii resurselor de apa; ~ _ activitatii Comitetelor de Bazin BIBLIOGRAFIE ‘Angelescu A.,s.a., Mediul ambiant si dezvottarea durabila, Ed. ASE, Bucuresti, 1999. Ghiga C., Infrastructuré teritorialé si dezvoltare urban&, Editura Uranus, Bucuresti, 2004. P&rdusanu V., Ponoran |., Dezvoltarea durabili gi protectia mediului, Editura Syivi, Bucuresti, 2003 Platon V., Protectia mediului si dezvoltarea economica, Ed. Economica, Bucuresti, 1997. Vigan S.,'s.2., Mediul inconjurator — poluare si protectie, Ed. Economica, Bucuresti, 2000. The Encyclopedia of Energy and the Environment, John Wiley & Sons, Inc., New York, 1997 Legea nr. 107/1996 (Legea Apelor), M.Of. nr.244/8.10.1996 Legea 310/2004 pentru modificarea si completarea legii 107/1996, M.OF. nr. 584/30 unie 2004. Legea Protectiei Mediului nr. 137/1995, modificat’ si completata conform OG 91/2002. 0. wwrw.mmediu.ro; www.anpm.ro; www.aim.ro.; wwwW.mie.to. Pepe aeeneeCAPITOLUL 5 POLUAREA SOLULUI 5.1. Generalitati despre sol ifelief-)Deoarece transformarile rocilor in timp au fost profunde, Solu apare ca un corp natural, distinct, deosebit de roca mama. Durata de generare a solului este mare, astfel incat pentru a se forma pe cale naturala 3 cm de .Sol sunt necesari 300-1.000 de ani, iar pentru 20 cm, 70.000 de ani. aaa Din compozitia solului fac parte, in principal, urm&toarele: > substanje minerale: SiO, FeO, GaCOs, CaSO, etc. - rezultate din degradarea si alterarea rocilor gia mineralelor, > substante organice: acizi humici, celulozé, hemiceluloz4, aldehide, alcooli, fenoli, grisimi, aminoacizi, albumine etc. - produse prin descompunerea resturilor vegetale si animale de c&tre microflora si microfauna existente in sol. Compozitia chimic& a solului este in continua schimbare, prin procese rapide, sau lente de pedogenezi, cu implicafii asupra ecosistemelor. Solul poate Indepini ummatoarele functi surs& de elemente nutritive pentru plante; ~ participa la circulatia apei si a altor elemente in natura; = depozit gi surs& regenerabilé de energie fosilé, prin fitomasa transformats in humus; ~ _adsoarbe gi neutralizeazai poluanti 5.2. Poluarea solului Poluarea solului se manifest& prin: > degradare fizicé: compactare, modificarea structuri > degradare chimicd: cresterea continutului de metale grele, pesticide, modificarea pH-ului, cresterea nivelului de radioactivitate; > degradare biologicd: germeni patogeni. Asadar, se poate spune cd solul este afectat de numeroase tipuri de poluare, cum ar fi poluarea: fizica, chimicd, biologic si radioactiva. Indicatorii principal ai polu&rii solului sunt: = continutul de elemente, substante, microorganisme; - deprecierea calitativa si cantitativa a recoltel ~ cregterea cheltuielilor pentru menfinerea recoltelor la parametrii anteriori ~ cheltuieli pentru lucréiri de drenaj, antierozionale etc.; ~ restrictii la exportul unor produse (legume, fructe sau cereale cu un continut prea mare de nitrafi); + restricti in utiizarea furajelor din terenurile contaminate cu plumb etc. Solul fiind un sistem mult mai complex decat aerul gi apa, poluarea ji afecteaza proprietitile, inclusiv nivelul de fertilitate. In plus, poluantii prezenti in sol pot trece inplante, ap sau aer, iar depoluarea este un proces dificil, uneori chiar de nerealizat. In Roménia, solurile poluate sunt clasificate in clase, tipuri si grupe (tabelul 5.1). Tabelul 5.1. Clasificarea solurilor poluate. Clasificare - paticars | simbot Observati PF | -poluare fica Clase de PC | -poluare chimio& poluare PB | -poluare biologica PR__| -poluare radioactive Pa | -poluare prin excavare la zi Pb | -poluare prin acoperire cu halde, sterl, deseuri Pe | -poluare cu degeuri gi reziduuri anorganice Pd | -poluare cu substanfe purtate de vant Pe | -poluare cu materiale radioactive Pf | -poluare cu deseuri organice din industrile alimentar& ugoara Pg | -poluare cu degeuri agricole gi forestiore . Ph | -poluare cu dejecti animale ae Pi | -poluare cu dejectii umane Pj | -poluare prin eroziune gi alunecare Pk | -poluare prin saraturare PI | -poluare prin acidifiere Pm | -poluare prin exces de apa Pn__| -poluare prin exces/carenta de elemente nutritive Po | -poluare prin compactare, cruste Pp _ | -poluare prin acoperire cu sedimente Pq__| -poluare cu pesticide Px __| -poluare cu agenti patogeni contaminanti 0 | -practic nepoluat (reducerea productiei sub 5 %) 1 | slab poluat (reducerea cu 6-10 %) Grade de 2 | -mediu poluat (reducerea cu 11-25 %) poluare 3 | -puteric poluat (reducerea cu 26-50 %) 4 -foarte puternic poluat (reducerea cu 51-75 %) 5 -excesiv poluat (reducerea peste 75 %) Solurile poluate pot fi prezentate prin mai multe simboluri, ca de exemplu: PCq4- sol poluat chimic cu pesticide, foarte puternic; PFC - poluare fizico-chimic&; PFCB - poluare fizico-chimico-biologic’; Pat, Pa2, Pa3, Pad, PaS - prin excavare la zi de gradul 1, 2, 3, 4, 5. 5.3. Sursele de poluare gi agentii poluanti ai solurilor Dupé clasificarea solurilor poluate adoptat in Roménia, sursele de poluare si agentii poluanti ai solurilor sunt: 1. Excavatille-ta-zi - presupun decopertarea z&c&mantului, excavarea acestuia, depuneri de steril, depozite de diferite produse. Totodat’, extractille la suprafata indepéirteazA obiective, precum locuinte, péiduri etc. Terenul este supus infitraillor, inundatiilor si alunecrilor, marind in felul acesta suprafata natural afectata. La ‘nchiderea excavatillor, umplerea trebuie efectuaté in ordinea invers& steril - decoperta gi sol (pamant viu) la suprafata. La cariere, unde extractille pot dura zeci de ani, in unele situatii se rambleiaz& terenul si se acoper cu sol adus din alte zone.2. Depozitele de _steril - cenusi de termocentrala, zguri metalurgice acoperé suprafete care altfel ar fi avut alta destinatte, iar particulele fine sunt antrenate de vant, poludnd alte terenuri, sau apa din zona. Precipitatile pot antrena haldele create, marindu-le aria bazei si acoperind in timp scurt obiectivele din apropiere. in plus, depozitele de deseuri urbane permit dezvoltarea fantarilor, mustelor, sobolanilor care raspandesc microbi, virusi pe distante mari. 3. Metalele grele - ajung in sol din aer, apa si namoluri. De la supratat& coboaré in sol prin procese de difuzie, adsorbtie, dizolvare si antrenare cu apa, sau de catre macroorganisme. in sol, microorganismele le solubilizeazi, sau le transforma in suspensii apoase, ajungand astfel in radacinile plantelor. Din plante, metalele grele ajung i se acumuleaz& in organismele animalelor gi ale oamenilor. Comportarea solului poluat cu metale grele diferd in functie de natura solului gi a Metalului poluant. Astfel, metalele grele sunt retinute cel mai bine de cdtre solurile neutre si carbonatice, apoi de solurile argiloase. Solurile nisipoase retin cel mai putin (levigarea este putemica, exceptand Mo si Se). De asemenea, nivelul de retentie al Poluantilor in sol creste, cu cat textura solului este mai find. Poluarea cu metale grele a solului provoaca: - _alterarea proceselor fizice, chimice gi biologice din sol; - _ scderea activitatii biologice; = _inhibarea proceselor de nitrificare; toxicitate pentru plante. Cateva exemple de pe teritoriul Roméniei privind acfiunea metalelor grele: in zona Ziatna au fost atacati fagul si carpenul; la Turnu Magurele, Valea CAlugareascé, Copsa Micé furajele au un continut ridicat in metale grele. Analizele au pus in evident acumulari de cupru in corpul ovinelor, bovinelor si al cabalinelor (In rinichi, ficat, sange). De asemenea sunt expuse poluarii cu metale grele suprafete mari din Baia Mare (platiorma chimico-metalurgica) sau Bucuresti (zona Pantelimon - platforma ‘Acumulatorul-Neferal). Deosebit de toxice pentru plante si animale sunt mercurul (Hg), cadmiul (Cd), borul (B), arsenul (As). De altfel, acesta este motivul principal in interzicerea fabricéiii fungicidelor pe baz&i de merour, folosite pentru tratarea semintelor, deoarece ajunse in corpul omului si al animalelor genereaz& probleme serioase de s&n&tate, pana la deces. 4. Materialele radioactive - pot exista in subsol (2&c&minte de pechblend’ - uraniu, monezit - thoriu etc.), dar si pe sol, in apé sau aer sub forma de izotopi radioactivi, precum ®Sr, "Cs. 5. Deseurile si reziduurile din industria alimentard si usoarg - sunt atét surse de poluare a solurilor, cat gi fertilizanti sau amendamente, dac& se folosesc in mod controlat. 6. Deseurile si reziduurile vegetale agricole si forestiere incarc& solul cu rnitrati, agenti patogeni si faciliteaz& inmultirea buruienilor. Aceste materiale si produsele lor de degradare pot fi transportate de ape, m&rind astfel suprafata si medille poluate. 7. Dejectile_ animale - se folosesc ca Ingrasiminte, dar aplicate in exces, afecteaz& proprietiitile solurilor, deoarece contin NaCl, biostimulatori, ure, medicamente, materiale de igienizare a grajdurilor (soda, detergenti), agenti patogeni etc. 8. Dejectile umane apar in jurul micilor localititi fr canalizare, a locurilor de campare, targuri, gantiere. Astfel de perimetre devin focare de germeni patogeni ai difteriei, TBC, febrei tifoide. 9. Namolurile separate din apeleuzate contin substanje organice (provin din industria alimentara, zootehnie, activitatile menajere), sau anorganice (provin din industria metalurgica, prepararea minereurilor gi a carbunilor etc.). Asemenea ndmolurise pot folosi in agriculturé numai daca confinutul de metale grele gi nemetale este sub limitele admise de standarde. Agentii patogeni din n&mol pot persista in sol si in legume. De exemplu, salmonelele persist 250 de zile, Streptococus faecalis - 80 zile, Ascaris ova - peste 2.000 de zile etc. 10. Hidrocarburile apar pe terenurile din jurul sondelor, rezervoarelor cu produse petroliere, rafinarii, trasee de conducte, in caz de defectiuni, accidente etc. Numai in anul 1989 in Roménia s-au semnalat 49.000 ha afectate de hidrocarburi, o parte din aceste suprafete fiind socotite nerecuperabile pentru agricultura. Pentru indepértarea hidrocarburilor din sol se pot efectua urm&toarele: ~ lucrairi de drenare, urmate de ardere; = _descompunerea petrolului cu microorganisme direct in sol; -_ fertiizarea puternic& cu azot etc. 71. Eroziunea si alunecérile_de teren - fenomene care determina degradarea lor. Pe glob sunt aproximativ 5,7 miliarde ha de terenuri erodate, credind pericolul extinderii degerturilor. a. Eroziunea rocilor si a solurilor apare datorit&é vantului, ploilor, dar si a activitalor umane, cum ar fi: ~ lucrari agricole necorespunzatoare, care distrug textura solului (apa, fie se evapora prea repede, fie nu poate patrunde in sol); ~ tratamente cu pesticide si fertlizanti chimici; = ploile acide; + defrigarile; - suprapagunatul - taseazi solul, distruge vegetatia, producénd In final eroziunea solului. Materialul erodat este transportat de vant, colmateaza apele naturale ¢i bazinele artificiale, sporind potentialul inundabil. Terenurile din vecin&tate sunt acoperite cu ‘materialul nefertil purtat de vant. . Alunecarile de-teren - sunt determinate, in principal, de defrigari, excavatii la suprafata, precipitafii excesive. Consecinfele alunecirilor de teren sunt dezastruoase, deoarece se distrug obiective, se schimb& cursuri de ap&, iar la suprafafa ajung roci nefertile. 12, Sardturarea solurilor reprezint& acumularea de s&ruri solubile, tn special de sodiu. Apare in zone aride i semiaride, din cauze naturale si antropice. Cauzele naturale ale procesului de saraturare pot fi: = cresterea nivelului apelor freatice mineralizate (de exemplu, in vecinatatea lacului Razelm); - _aducerea la suprafafa a unor strate salifere (CAmpiile Moldovei si Jie). Dintre cauzele antropice generatoare de s&raiturare se evidentiaz’: + irigatii sau inundatii cu ape salinizate; - suprapsunatul; - ridicarea nivelului panzei freatice in apropierea lacurilor de acumulare (vara, apa se evapord, concentrand solul cu sarur); = extractia fifeiului (in apropierea sondelor, deoarece fiteiul se aduce la suprafafa impreund cu ape salinizate). 13, Aciditiorea - reprezintéi sc&derea pH-ului solulul sub valoarea 7. Cauzele producerii acestui proces pot fi: > naturale: soluti argiloase, silicatice, cu hidroxizi de fier si aluminiu, descompunerea microbiologic’ a substantelor organice in alte tipuri de soluri > _antropice: exces de fertiizanti, ploi acide. Pe glob, aproximativ 20 % din soluri sunt acidifiate, iar in Romania exist& circa 2milicoane hectare. Asemenea soluri tsi diminueazA fertiitatea, astfel c& prinmodificarea pH-ului solului cu doar 0 unitate (de la 5,8 la 4,8), recoltele de grau scad cu 5-32%, iar cele de porumb cu 5-23%. 14, Excesul de apa - are numeroase efecte negative, de Ia alterarea peisajului, la ‘impiedecarea nutrifiei plantelor, prin lipsa oxigenului, putrezire, sdraturare etc. Astiel, recoltele sunt diminuate in proportie de 10-40%. Pe glob, 8% din suprafata uscatului este afectaté de un exces de umiditate, iar in Romania exist& circa 3,6 milioane hectare. 15. Carentele in elemente nutritive din sol, ca si excesele acestora, provoacd dezechilibre in dezvoltarea plantelor. Astfel, carenja de azot produce necroze, iar excesul de azot diminueaza recoltele, reduce rezistenta la boli, la daunatori, la transport si depozitare. In primul rand sunt afectate culturile de cartofi, sfecla, legume, fructe. Din analizele efectuate la legumele tratate cu azotafi s-au gasit cele mai mari concentrafii la rdacinoase (morcoy, ridichi, felin&) si marar, iar cele mai mici la legumele cu frunze mari (patrunjel, spanac, salata) (tabelul 5.2). Tabelul 5.2. Continutul in azotat al unor legume. ‘Produs | morcov | ridichi | telina_| marar | patrunjel [spanac| salat& NO; mg/kg [ 2947 _| 2480 [| 2900 | 2174 | 583 | 1150 | 935 In funotie de valoarea raportului azot amoniacal/azot total, solul se clasificd in: = sol curat (nepoluat) pentru (0-2); ~ sol slab poluat, pentru 2; = mediu poluat, pentru 2-2,5; = puternice poluat, pentru 2,5-3,3. Carenta de fosfor intarzie dezvoltarea plantelor si diminueaza recoltele. Deficitul de potasiu din sol reduce elasticitatea plantelor, rezistenta la temperatura sila excesul de apa. Carenta in microelemente precum Mg, S, Zn, Mn, Fe, Cu, B, Mo etc. provoact pigmentarea plantelor, necroza unor fesuturi etc. Excesul de calciu din sol determina sc&derea productille la vita de vie, cais gi piersic. 16. Compactarea (tasarea) solurilor se produce ca urmare a efectuarii unor lucrari agricole cu masini grele, absenta asolamentelor, pasunatul excesiv. Prin compactare se reduce aerafia si circulafia apei in sol. Dacd tasarea depaigeste adancimea de 30 cm, degradarea solulul este ireversibila. Pentru refacerea solului tasat se recomandé efectuarea araturilor la adéncime de 35-80 cm si rotatia culturilor. 17. Schimbarea destinati ilor agricole si silvice pentru constructii de locuinfe, industrie, drumuri etc., produce dezechilibre ecologice puternice in zona, ajungandu-se la eroziunea solului, degradare, surpare, disparitia unor specii etc. 18. Pesticidele actioneaz& numai intr-o mic& proporfie (3-40 %) in scopul pentru care au fost utilizate, restul imprastiindu-se in aer, apa si pe/in sol. Avand in vedere cresterea rezistentei daunattorilor la pesticide, aplicarea acestora se face in cantitafi din ce in ce mai mari, fabricéndu-se totodata noi pesticide, cu toxicitate superioard. Comparativ cu bine cunoscutul DDT, efectul a 2 kg DDT este obfinut cu doar 0,1 kg pesticid. Din sol, apa si aer, pesticidele ajung, prin lanturi trofice, la om. De la vegetatie, animale si oameni, pesticidele ajung din nou in sol si apa. In ap, pesticidele trec tn plancton, de aici la nevertebrate, pesti si fn final la om. Pesticidele sunt greu solubile in apa, dar foarte solubile in gr&simi, unde de altfel se acumuleazi. Acumularea este favorizata si de timpul de injumatatire mare al pesticidelor, de ordinul anilor.in acelasi timp, rspandirea pesticidelor pe distante foarte mati este favorizata si de nivelul ridicat de volatiltate al produsului, Efectele negative ale p&trunderii pesticidelor in corpul animalelor gi al omului nu Se cunosc fn totalitate. S-au identificat afectiuni ale sistemulul nervos, dezechilibre hormonale, efecte mutagene sau cancerigene. Productia unor pesticide a fost interzis& datorita toxici mare de injumatare gi a efectelor puternice asupra mediului. te, a timpului 5.4. Protectia calitafii solurilor Solul este agadar, suport si mediu de vial pentru ecosistemele naturale si antropice. Absolut toate formele de poluare ale solului au efecte dezastruoase asupra ecosferel, iar refacerea calitatilor solului este un proces de lung& durata, uneori chiar imposibil. Pentru prevenirea gi combaterea poluarii solului, in primul rand trebuie avut in vedere tipul de poluare la care acesta este supus. Astfel, pentru prevenirea degradéii fizice sunt necesare: ~ _ pregattirea solului in conditi de umiditate optima; ~ _irigatii efectuate la timp si in cantitatea corespunzatoare; + rotatia culturlor; ~ _disciplin& tehnologic& in efectuarea lucrarilor agricole, Pentru prevenirea acidifierii se impune ~ utilizarea corect&, dupa analiza solului, a fertilizantilor; + controlul sistematic al pH-ului solulu ~ _aplicarea de amendamente cu calciu in cazul acidifieri solului. Pentru prevenirea carenjei, sau a.excesului de elemente nutritive se recomanda: > asigurarea unui raport corespunz&tor P:K (fosfor:potasiu), pentru adancimea minima de 20 cm de sol; > corectarea pH-ului cu amendamente, pentru a asigura un pH = 6,2-6,5; > efectuarea de analize agrochimice pentru controlul microelementelor prezente in sol. Prevenirea eroziunii solului, datorité actiu 8 % se face prin: + stabilirea de culturi antierozionale; > executarea de culturi in fasii, cu sau fara benz! tnierbate; - terasarea terenului; + aplicarea de asolamente; - executarea de araturi pe curbele de nivel; - plantarea de perdele forestiere; + tealizarea de constructii pentru prevenirea si combaterea efectelor torentilor; > fegenerarea paiistilor: aplicarea de ingragaminte naturale, suspendarea pasunatului pe timp nefavorabil, evitarea p&sunatului primavara timpuriu si toamna tarziu etc. Pentru prevenirea si combaterea poluari prin exces de apa se executa: retele de desecare gi drenaj; lucréiri de afanare la adancime de 70-80 cm; evitarea formarii de balfi in zonele irigate; cultivarea de specii de plante corespunzaitoare zone; * practicarea asolamentelor. ‘Saraturarea secundardi se poate preveni si combate prin: = menfinerea la valorile optime a cantitatii de apa din sol; > prevenirea forméiii de cruste prin executarea de lucréiri agricole; apelor sau a pantei terenului peste 5-~ acoperirea cu covor vegetal pe duraté cat mai indelungata; + efectuarea de irigatii de spailare; ~ constructia de sisteme de drenaj gi de desecare; + _urmérirea continutului de séiruri din sol. Poluarea chimicé, biologic& si cu materiale radioactive se poate preveni prin controlul namolurilor aplicate, a conditiilor depozitarii materialelor si urmarirea in timp a securit’ii depozitari Poluarea cu pesticide a solurilor se poate preveni prin: > cultivarea de soiuri de plante rezistente la daundtori, care nu necesita tratamente cu pesticide; selectionarea semintelor; utilizarea asolamentelor; utilizarea metodelor biologice, cum ar * crearea de zone capcana (insimantarea unei suprafeje reduse, pe terenul de la care se urm&reste o anumita cultura, cu un soi care atrage daun&torii, dupa care se trece la distrugerea locala a acestora); * utiizarea feromonilor (substante chimice care perturb’ procesele naturale de reproducere a insectelor d&unditoare); * atragerea unor paiséiri, insecte sau microorganisme, care pot distruge parazitii de pe un teren cultivat. © alternativé in tehnica utlizarii pesticidelor, precum si tn asigurarea_unei agriculturi echilibrate, 0 reprezinté combaterea integrati a dAunatorilor (IPM - Integrated Pest Management). In acest scop trebuie asigurate urmatoarele: ~ _ subventii din partea statului pentru producatorii agricol, in sensul achitarii directe a productiei, reducerii prefurilor la apa etc.; + eliminarea subventilor la pesticide; ~ _asigurarea de plati pentru necultivarea terenurilor de calitate scéizuta; ~ _ investiti pentru agricultura; + urmarirea riguroasa a schimbairii destinatiei terenurilor agricole. Depoluarea solurilor de pesticide se realizeaza prin: ‘" practicarea asolamentelor; * degradarea pesticidelor in sol cu ajutorul altor substante; * utiizarea de plante (porumbul, sorgul, trestia de zahar etc.) care pot distruge unele ierbicide. vvv Ingineria-genetica contribuie atat la dezvoltarea gi diversificarea productiei agricole, cat gi la protectia mediului. Noile soiuri de plante studiate sunt mai robuste, cu masa biologicé sporit, rezisten mai mare la temperatura, vant si daundtori, adaptabile pe soluri sarturate, sau acide, in zone foarte umede, sau foarte uscate. Prevenirea poluaril solurilor este strans legata si de masurile de reducere a poluirii avand ca sursa industria, transporturile si activitatile menajere din aglomerarile umane, Deoarece efectele poluarii solurilor afecteazé intreaga ecosfer8, in cadrul ONU s-a elaborat Programul Nafiunilor Unite pentru Mediul Inconjurétor (United Nations Environment Program - UNEP). Dup& Conferinfa ONU privind problemele mediului uman, de la Stockholm (1972), in Romania s-a instituit Sistemul Nai Monitoring al Calitétii Mediului, in colaborare cu UNEP si FAQ ‘sistem de monitoring, tn Gea ce priveste protectia solului, are urmatoarel > urmarirea sistematic’ a caracteristicilor calitative ale solurilor, in functie deea categoria_de folosint4 (arabil, pajisti, livezi, vie, paduri etc.) factoslor extemi, naturali si antropici > -piognoza stérii de calitate; ~—> avertizarea_unilafilor interesate si a factorilor de decizie despre aparitia unor ofan ; => identifi lor de poluare; > stabiliea masuilor tehnice gi 6conomice de prevenite si wari solurilor; > unmarirea in timy ri si eficientei > asigurarea_fluxului_de informatii c&tre Sistemul national de monitoring si Sistemul International de reterinf&-din cadrul UNEP. 5.5, Rolul antipoluant al padurilor P&durea reprezinta 0 resurs important din punct de vedere economic si un factor principal de stabilitate ecologic si diminuare a poluaii In Roménia, la inceputul mileniului | 1.Hr., 70-80 % din suprafata de uscat era acoperita cu paduri, ajungandu-se astazi la 27 %, respectiv 6,3 milioane ha. in comparatie cu alte tari (Spania, Austria, Bulgaria etc.), Romania este considerat o fara slab impédurita (tabelul 5.3). Tabelul 5.3. Suprafata acoperita de p&duri in cAteva tari europene. Tara_[Spania [Austria | Slovacia__lugoslavia_| Bulgaria | Elvetia [Romania % 51 47 38. 37, 34 30, 27. lele forme de relief se prezinté astfel: Distributia padurilor dupa princi {in zona de_munte -}66%) in zona de deal - 24%] Ja cémpie us Se constata 0 distributie neuniforma in zonele de campie si deal: astfel sunt judete in care ponderea padurilor este sub 6% (Célarasi, Constanta, lalomita si Teleorman), iar in unele zone de dealuri $i podiguri (7,1% in Dobrogea, 17,7% in Podigul Moldovei etc). Structura_padurilor pe specii si grupe de specii se_prezinté astfel: risinoase—> (28.3% fag, stelari 318.0%) diverse speci fri +ff5,7%) si diverse speci moi-> ESe] Pe teritoriul RomAniei au fost identificate 3700 speci de plante (23 - monumente ale naturi, 74 - extincte, 39-periclitate, 171 - vulnerabile $i 1253- rare). Speciile caracteristice p&sunilor reprezint& aproximativ 37% totalul celor existente Romania, Exist, de asemenea, un numar de 600 specii de alge gi peste 700 speci de plante marine si costiere. Specile endemice reprezinté 4%. Astfel, s-au identificat un numar de 57 de taxoni endemici (specii si subspecii) gi 171 taxoni subendemici. In ceea ce priveste animalele, au fost identificate un numar de 33.792 specil de animale, din care 33.085 nevertebrate si 707 vertebrate. P&durile adapostesc o mare diversitate ecologic&, format din peste 10.000 specil de animale $i insecte, 60 speci de arbori, peste ii de plante etc. Paduile linesc pe Pamant o multitudine d q (2) Participa la formarea, evolutia si conser lului, prin concentrarea in fitomasa arborilor a unor substanfe existente in aer, apa gi roci. Din aceasta fitomasa se formeazé apoi solul; Favotizeazi_inmagazinarea apei, Impiedicénd_scurgerile_la_suprafata, a : 1urile si inundatiile: = terenul impadurit refine, in primii 50 em de la suprafaté, circa 1.460 m® apa/ha; + asigura debitul izvoarelor; - _frunzele de pe arbori siltiera (frunzele uscate de pe sol) capteazé apa meteoric (evité tasarea si erodarea solului), favorizand totodata p&trunderea apei in sol i diminuand evaporarea. © ‘Impiedicd eroziunea solulyi gi prin urmare, colmatarea lacurilor. Se apreciaz& cA pentru protejarea unui lac, 50 % din suprafata unui bazin hidrogratic trebuie acoperita cu paduri; uri , n special in perioadele de secet&; Produc lemnul necesar in constructi, fabricarea mobilei, obtinerea celulozei, hartiel si drept combustibil. ra) Fauna Rédutlar ar valoare cinegotic si continue a nara achbrslor cologice. Flora este divers si are numeroase intrebuintéri in alimantatie si_ “medind, — ‘Purified. 2et.! prin consumul de dioxid de carbon si generarea de oxigen. Un hectar de padure consuma anual 18 tone CO, si produce 30 tone Oz, din care consuma 13 tone pentru respiratie, eliberdnd deci 17 tone O2. S-a calculat ca in Roménia, padurile produc anual 60 mil. tone O2 si consuma 80 mil. tone CO2. Padurile retin si alti poluanti atmosferici. De exemplu, un hectar de p&dure retine complet SO, existent in aer la o concentratie de 0,1 mg/m*. Padurea retine de 6-7 ori mai mult praf decat iarba (60-70 tone praf/an-ha p&dure). Microbii atmosferici sunt distrugi in p&duri (In special, de conifere), datorita emisilor de fitocide (substante volatile secretate de plante care distrug bacterile, mucegaiurile, insectele etc.). Conservé o mare diversitate ecolagic&, constituind un spatiu de mare interes stiintific, Rol_sanc ~ Junumai_prin_purificarea, dar_si_prin_ionizarea aerului Padurile de rasinoase si de fag sunt recunoscute ca benefice in tratamentul afectiunilor respirator si a tulburarilor hormonale uni, pri ain timput veri si prin etragerea umf c& vestul Europei este protejat de prezenfa padurilor din Romania gi Bucovina, fat de tendintele de desertificare a stepelor estice. litar, p&durile fiind incluse in planurile de aprare ale Reducerea suprafetelor impadurite a avut loc, mai intai, prin defriscrile masive efectuate de catre om in cdutarea de lemn de foc gi de teren agricol. In al doilea rand, ‘Indeosebi in zilele noastre, poluarea afecteazA suprafete mari de teren acoperit de p&dure, contribuind la distrugerea acestora. Poluarea acjioneazéi atat direct, cAt gi indirect, prin reducerea rezistentei biologice a arborilor la factorii de clima (ger, secet& etc.), la paraziti, insecte, boll curente. Bolile forestiere apar mult mai usor in prezenta unor poluanti ca SO,, praf etc. Poluarea se resimte sila altitudini mai inalte, afectand p&durile de raginoase. Uniunea Europeana a stabilit un sistem de apreciere a gradului de poluare a padurior, in functie de nivelul de defoliere (tabelul 5.4). Tabelul 5.4. Relatia dintre gradul de poluare si nivelul de defoliere.Grad de poluare Nivel de defoliere, % 0 (nul) 0-10 1 (scézut) 11-25 2 (moderat) 26-60 3 (puternic) 61-99 4 (arbori mort) 100 In: Romania, cauzele principale ale. degradarii_ p&durilor-- sur Garou} selile de administrare,.% re cele mai puteric afectate de poluare sunt in jurul localitéjilor Copga Mic, Ziatna si Baia Mare, centre industriale cu o poluare intens& a aerului cu SO,, dar si cu efecte sinergetice ale altor poluanti. Protectia péidurilor se poate realiza prin: + reducerea poluarii atmosferice; - exploatarea rational, ca volum lemnos si metode de exploatare a padurilor; = reducerea daunelor produse la recoltarea masei lemnoase; + impadurirea unor terenuri neproductive; + oprirea pagunatului in paduri; = sporirea rezistentei biologice a padurilor; - distrugerea biologicd a insectelor déunatoare; - plantarea de esenfe rezistente la poluarea din zones; - efectuarea de lucrari specifice, precum fertiizare, ameliorair hidrologice etc.; = management ecologic; turism ecologic. In zonele de cAmpie se planteaz& pe suprafete reduse perdele forestiere, care au influente favorabile n zona, cum af reduc viteza vantului; - rein z8pada gio repartizeazA uniform, protejand astfel calle de comunicatii, localitatile etc.; - reduc eroziunea prin vant, dezvelirea semanaiturilor, antrenarea nisipurilor (se evita furtunile de nisip, colmatarea canalelor de irigati si a localitatilor, ‘Imbolnavirile); - se reduc pierderile, prin scuturare prematura a culturilor; = impiedica rspandirea buruienilor, ~ atenueaz& variatille termice in zon’; creeazéi biotopur favorabile faunei cinegetice. Perdelele de protectie de pe terenurile in pant& reduc eroziunea solul plantate de-a lungul cursurilor de apa reduc energia apelor si impactul sloiurilor de gheata asupra digurilor. 10PROBLEME GLOBALE ALE POLUARII MEDIULU! INCONJURATOR Poluarea mediului inconjurdtor nu mai reprezinté o problema local, regionalé si nici macar national Prin amploarea pe care a luat-o, poluarea afecteaza zone intinse, depgind de multe ori granitele unei far, asistand la fenomenul de poluare transtrontieré. Exemple: modificiri cimatice globale, subjierea stratului de ozon, poluarea radioactva, ploi acide, poluarea apelor de suprafala sia celor subterane, Efectul re global Unele gaze care se acumuleazi in atmosfera impiedic’ reflecfia radiatel infrarosii in inaltul atmosferei, acestea ramanand in atmosfera gi determiniand supraincaizirea (cresterea temperaturii medi globale) NNotiunea de ,efect de sera a fost propus pentru prima daté in 1986 de chimistul suedez Svante Arthenius sia fost confirmat de masuratori efectuate in natura gi in laborator. Conform cercetérilor efectuate, cantitatea de célduré acumulata in troposterd este direct proportionala cu concentratia gazelor responsabile de efectul de serd si de durata stafionérii acestora in atmosferds ipalele gaze care determina efectul ~ vaporii de apa (H20); ~ dioxidul de carbon (C02); = ozonul (03); ~ metanul (CHs); = oxizi de azot (NO); - dlorofiuorocarbur (CFCs); Recent oamenii de stint’ au descoperit tnc& un gaz care determina efectul de serd: perfluorocarbon (PFCs). ‘Acest gaz rezulta din industria de prelucrare aluminiului si persisté in atmosfer§ timp foarte ‘ndelungat (peste 2000 de ani) idul de carbon - este responsabil in proportie de 50-60% din incalzirea global’. CO» este un produs al a imane Inca din perioada preindustrialé. In prezent principalele surse de CO2 sunt: procesele de combustie care folosesc combustbil fosili (75%). Cea mai mare cantitate de COz rezulté in rma arderi cérbunilor, dar cantitti din ce in ce mai mari sunt evacuate de autovehicule. CO2 ramane in atmosferd timp de 20-200 ani. Anual se inregistreazua cresteri si scdderi ale canttiti de CO> datorta proceselor de fotosinteza care au intensitati diferite de la vara la iamnd. Clorofluorocarbonati - CFCs contribuie in egala m8surd la efectul de sera ca gi la subtierea stratului de ozon. Principalele surse de CFCs sunt: pierderile inregistrate la aparatele de aer conditionat si frigidere, evaoporarea unor solventj industrial, productia cu spumé poliuretanica, spray-urile cu aerosoli. Aceste substante sunt in general de 1500-9000 de ori mai agresive decét CO2, dar timpul de stationare in troposferé este mai scurt, ele acumuléndu-se in stratosferd (unde ramén 65-135 ani) si actioneaza asupra stratului de ozon. Folosirea CFCs a fost interzisa. Metanul (CHy) este un produs al activitatii bacteriilor anaerobe, rezulta din producerea de petrol si gaze naturale, scurgeri din conducte de gaz, arderea incomplet& a substante organice ¢.2 CH, ramane tn troposferé 9-15 ani. Fiecare molecula de CHs este de 25 de ori mai agresiva decat CO». Cresterea canttitii de CHs a fost stopat& incepand cu 1991 datori indspriri controlului scurgerilor masive din conducte care transporta gaze naturale.Oxizi ai azotului dau atat .efect de sera’ dar actioneaza si asupra stratului de ozon. Este un rezultat al producerii produselor sintetice, al arderii biomasei, a cérbunilor, din ingrastmintele chimice gi reziduurle complexelor agrozootehnice. Sunt de aproximativ 230 ori mai agresive decét CO» si stationeaza {in troposfera circa 120 ani Cele dou’ gaze predominante in troposfera sunt vaporii de apa si CO2. Masuratorile efectuate in ~almosfera privind nivelul CO2, CFCs, CHs, NzO au aratat o crestere substantiald in ultimile decade. Tétile dezvoltate produc aproximativ 40% din COs. Astfel SUA - 22% din emisia global de COz urmara de China - 12%, Rusia ~ 9,4% si Japonia 5%. ‘Schema generalé a efectului de sera Activitate Cresterea [4 sec: umand *) cantitajii de | | Cresterea gaze — din |_| tempera- Schimbari Ploi puternice gi alimentéri [>| turii medi [>| climatice |) furtuni care produc |} globale Procese efectul de naturale [—* sera [7] Cresterea nivelului mari |_| Scaderea biodiversita Intre 1900 si 2000 — nivelul oceanului planetar a crescut cu 9 + 20cm. Modelele climatice estimeazé cd 2/3 din aceasta crestere se datoreaza efectului de ser& ~ respectiv Incalziti globale iar 1/3 s- a produs ca efect al despadurirlor (care transferd apa din atmosferd in arbori gi sol), a descrc&rii zonelor umede sia exploatarii panzelorfreatice de mare ad&ncime care, dupa ullizare ajung in oceanul planetar. Subtierea stratului de ozon In 1930 chimistul Thomas Midgley Jr. De la General Motors a descoperit CFCs - o familie de clorofiuorocarburi. Cei mai folosifi: CFC: (triclorofluorometane CCl) si CFC:2 (diclorofiuorometane CCisF2) cunoscuti sub denumirea de freon caracterizafi de calitifi deosebite (stabil din punct de vedere chimio, f€r& miros, neinflamabil, noncoroziv). Datorité pretului de productie sc&zut, freonul a inceput s8 fie folosit tn instalafii de race (aer conditionat, figidere) inlocuind amoniacul sau dioxidul de suff; la spray-uri, la curdtarea componenelor electronice, steriizant in spitale, ca fumigen sau ca bule in spuma poluretanica {In 1974, chimisti' Sherwood Rowland si Maria Molina au aratat c CFCs este responsabil de scderea concentrafiei medii a ozonului in stratosferd. Molecula de CFCs find insolubilé in apa si nu neteactionand chimic, raméne timp indelungat in troposfer& apoi, datorité curentilor de covectie si turbulenfelor atmosferice, au migrat spre stratosferd, efectul lor fac&ndu-se simfit dupa aproximativ 10-20 ani. Sub actiunea radiatiei ulaviolete UV, CCl reacfioneaza eliberdnd un Cl care reac\ioneaza cu ozonul astel CCF + UV > Cl + CChF Cl+0;Cl0+0 se repet de foarte multe ori CL+0—Cl +02CFCs distruge ozonul (Os), producénd O2 si CIO. Dar CFCs nu sunt singuril ,mancatori de ozon’. Denumirea genetica a substanfelor care distrug ozonul este ODCs (ozone ~depleting compounds). Printre acesti compusi se numara halogenii (folosti de stingétoarele de incendiu), metl bromid (fumigeni), carbon tetraclorid (CCl) ~ un solvent ieftin si foarte toxic, met cloroform ~ C2HsCh — solvent pentru fesdturi si metale 5.2, CFC, si ale Descompun | | Canttigi [+ Afecteaza sanatatea substante Atomi de erea de UV care contin clin ozonului si ajunsi pe |_| Scade prod. agricola Cisi [>| stratosfera |") formarea de [~*} pamint halogeni gui ' in creste Ls Mai mult smog Posibile modificari climatice ‘Schema generala a subfierii stratului de ozon Fiecare molecula de CFCs poate ramne in stratosfera timp de 65 ~ 135 ani, un atom de Cl putand convert peste 100 000 molecule 03 in Oz inainte de a fi transportat din stratosferd prin formarea HCI (care dituzeaza spre troposfera si este antrenat de ploaie pe sol Efecte {In primul rand faptul ca o canttate de UV din ce in ce mai mare ajunge in troposfera afecteazé sandtatea omului. Cresterea cazurilor de cancer de piele si boli ale ochilor (cataracta) au fost deja remarcate (in Australia Noua Zeelanda, Attica de Sud, Argentina si Chile - acolo unde stratul de ozon este foarte subfie timp de céteva luni in fiecare an). Un alt efect este sc&derea imunitati organismelor care astfel sunt mai expuse infecfilor si a unor forme de cancer, Cresterea cantiiti de depuneri acide; Favorizeaza aparitia smogului fotochimic; Scaderea productivtati' unor culturi importante (gréu, orez, bumbac, soia, fasole, mazére, porumb); Distrugerea unei specii de arbori sensibil la radiafile UV. Aceasta ar conduce la scdderea cantitfi de CO preluata din atmosferd si accentuarea fenomenului de incalzire globala. Distrugerea si degradarea unor materiale, cladir, statui, monumente; Reducerea cantitati’ de fitoplanton (care se gasesc la adncimi mici) ceea ce ar avea ca efect sodderea productiei de peste oceanic si fructe de mare" Despaduririle si scAderea biodiversitatii Incepand cu aproximativ 10 000 in urma, de cénd a inceput cultivarea sistematica a plantelor, suprafata impadurité s-a redus cu aproximativ un sfert (Intre 26 si 34%); numai 12% din suprafata totala a adurilor reprezint& zone intacte din punct de vedere al ecosistemelor. Importanta economicd a padurilor~ P&durea ne pune la dispozitie material de construct, combustibil, materie prima pentru producerea hart; - _ Inzona pdurilor sunt exploatari miniere ferme zootehnice; ~ _ Reprezinta un mijloc important de recreere. Importanta economica a padurilor Acfioneaza ca un burete urias, asorbind si pastrand mari cantitati de apa care apoi alimenteaz apele freatice si cele de suprafal& ~ _Fixeazé soiul prin sistemul radicular, = Influenteaza climatul local, regional gi chiar global. Astfel int-o zi foarte clduroasa, un arbore de dimensiuni mari poate extrage din sol aproximativ 5,5m* apa pe care o transfera in atmostferd prin evapotransiratie, formandu-se astfel nor. In zonele tropicale = 50-80% din totalul norilor sunt rezultatul evapo-transpirafei arborilor. Aga se explicd de ce in zonele lipsite de paduri climatul devine arid; = P&durea are un rol vital in ciclul global al carbonului; ~ _ Reprezint& habitatul pentru mult mai multe specii decatoricare alt biosistem; = Absoarbe poluanti din aer, este 0 barier& in calea zgomotului gi este un mijloc excelent de reconfortare; Gauze care au dus la despaduriri masive - Cresterea populatiei globului, - Extinderea suprafetelor agricole cultivate; Dezvoltarea localittilor sia retelelor de drumuri; ~ _Nevoia din ce in ce mai mare de material de construct si combustibil; ~ Politica gresité a quvernelor care nu a luat in considerare toate resursele pe care le oferé padurea (in principal resursele ecologice); - Criza de combustibil; Ploile acide Termenul corect pentru acest tip de poluare este de depunere acidé deoarece substantele din atmosferd pot s& ajunga la nivelul solului si vegetatieiatat sub forma umeda (pli, ceat’, burt), cét si ub forma uscata (particule solide care antreneaza substante chimice din atmosferd) Totusi fenomenul generic utlizat este de ,ploi acide”. Cum se formeaza pl Marile intreprinderi in care sunt folosite procese de combustie construiesc coguri de fum de inéitimi mari tin scopul reduceriipoluaii locale prin antrenarea SOx, particule solide, NOx, in straturile inalte ale atmosfere Acesti poluanti primari sunt transportafi la distanfe care uneori depigesc 1000 km si formeaza poluanti secundari: vapori de acid nitric, picdturi de acid sulfuric si particule de acizi care formeaz apoi séruri de sulfati i nitrai. In apa, substanfele acide produc ioni de hidrogen H* iar substanfele bazice produc ioni hidroxid OH. O solutie acida are o cantitate mai mare de H* decét OH (H* > OH) in timp ce o solutie baziod are mai mui ioni hidroxid decat de hidrogen - (OH*> H) ‘Acesti compusi chimici sunt antrenati la sol in doua forme: - umedéi— ploi acide, zipadé, ceala = _uscat- particule acide Termenul de ploaie acida a fost introdus pentru prima data in anul 1852 de chimistul Angus Smith ‘in urma studieri poluari in Marea Britanie. Precipitatile naturale au pH = 5+5,6 (datorita combinafiei cu COz => HzCOs rezulté o solutie slaba de acid carbonic). In estul SUA de exemplu, pH-ul = 4,3 iar in unele zone pH-ul poate Iva chiar valoarea 3 ceea ce inseamna ca sunt la fel de acide ca gi ofetul.Unele orase si varfuri muntoase sunt acoperite de o cealé la fel de acid ca gi sucul de lémaie cu pH ~2,3, depasind de aproximativ 1 000 de ori aciditatea anual a precipitailor naturale, Zonele afectate de ploile acide nu sunt intotdeauna responsabile de poluarea respectiva. Cel mai des aceste substante sunt transportate de vant la distante foarte mari Efectele depunerilor Depunerile acide reprezint pentru sénatatea populate. Depunerile acide prezinté efecte nedorite ecosistemelor terestre, mai ales atunci cénd valoarea pH-ului scade sub 5,1 ca si eoosistemele acvatice cdnd pH-ul < 5,5. Din punct de vedere a sanatatii populatiei depunerie acide contribuie la dezvoltarea unor afectiuni respirator (brongite si astma — care pot fi cauze de moarte prematura) De asemenea, sunt afectate cladi, staui, monumente, case, construct metalice, masini. Frunzele arborior pot fi afectate direct, ins& cel mai serios efect il reprezinta slabirea rezistentei arborilor (prin modificarea aciditti solulu). Combinarea plolor acide cu alte substante (de exemplu cu O:) afecteaza capacitatea de aparare a atborilor (Ia temperaturijoase, insecte, ciuperci, secete, diferite boli) Astfel, cauza finalé a distrugeri unor ari intinse de péduri poate fi: atacul insectelor,frigul, diverse boli lipsa de nutrient din sol. Ins& cauza adevaratd este adesea expunerea timp de ani de zile la un coctil de poluantiatmosferici si bombardarea solului cu acizi Ce pul em pentru reducerea depunerilor acide in primul rand 0 abordare de prevenire a poluari. Aceasta include: ~ _cresterea eficientei energie folosite - s-ar imbunatat calitatea aerului - _ trecerea de la oérbune la gaze naturale la resurse regenerabile de energie; - indepéitarea sulfulu din cérbune inainte de aul arde; ~ _arderea crbunelui de bund caltate (cu concentratie foarte mica de sult; ~ indepéitarea SOs si NO; din gazele de ardere; ~ _filtrarea corespunzatoare a gazelor de ardere de la autovehicule pentru indepartarea NOs. Inlocuirea c&rbunelui drept combustbil este foarte dificil din punct de vedere economic gi politic. De exemplu China — cel mai mare utilzator individual de crbune si India (locul patru in lume in ceea ce priveste consumul de cérbune) folosesc rezervele proprii de c&rbune iar investitia pentru depoluare este relativ mica, Ca masura de reducere a efectului depunerilor acide pe sol si in apa se recomandéi folosirea ‘amendamentelor (CaCOs) pentru corectarea pH-uli un rise mediu pentru problemele ecologice si un risc foarte mare