C4-5!6!13 Arhitectul in Momente

aventura arhitectului
momente
AVENTURA ARHITECTULUI: DE LA SYMMETRIA LA PROIECTUL URBAN 2013-14
prof. ana maria ZAHARIADE
Arhitectul anonim al lumii antice

Arhitectul un meteugar priceput/uneori cu atribuii de ef
Principalii ordonatori ai spaiului: sacrul i religia
Or, Salomon, reflet du Christ pour la ralisation du Temple, lui-mme reflet du Monde, sadresse Hiram, roi de
Tyr, lequel lui envoie son serviteur et homonyme, Hiram, architecte et fondeur, cest--dire un ouvrier qui
souffle les charbons de feu pour former les instruments dont il a besoin pour son ouvrage
Hiram, roi de Tyr, rpondit dans une lettre quil envoya Salomon Je tenvoie donc un homme habile et
intelligent, Hiram-Abi, habile pour les ouvrages en or, en argent, en airain, en fer, en pierre et en bois, et
(I, Chroniques, I, 13, 14).
Arhitectul anonim al lumii antice

Excepii rare
DATE; DEZVOLTARE; ATMOSFERA
Imhotep (dinastia III, arhitectul complexului funerar de la Saqqarah i consilierul faraonului Djeser) 2630 2611 ,Hr.
Arhitectul anonim al lumii grecesti

ARHITECTURA CA TECHNE. Nu se face diferena dintre concepie i produsul rezultat
techn: abilitate, ndeletnicire practic, meteug (craft) sau art; ars - acelai neles
Arhitectura = arta vulgar, mecanic, implic travaliu manual, inferior n regimul aristocratic de valori al
grecilor.
Arhitecton ( - arhi, ef al + - tekton, tmplar) = un maistru tmplar
Prima meniune cunoscut: sec. V .Hr. Herodot, Istorii (3, 60) descriind tunelul din Samos : l'architecte
charg de ce travail fut le Mgarien Eupalinos, fils de Naustrophos.
Totui, unii autori dau arhitecturii/arhitectului o mai mare preuire dect altor meteugari, datorat cunoaterii
matematicii/regulilor proporiilor, a unei teorii care susine practica i o explic.
- L'tranger : C'est, au surplus, que quiconque est matre btisseur () ne fait pas personnellement
office d'ouvrier maon (ergaticos, ), mais est le matre qui commande ces ouvriers (ergaton archon:
)".
- Socrate le jeune : Oui
- L'tranger : Et c'est, je pense, en tant qu'il apporte l'uvre la contribution d'une connaissance thorique, mais
non celle d'oprations manuelles. - ...
- L'tranger : ... il sied en vrit celui-ci, une fois qu'il s'est prononc, de ne pas se croire au bout; pas
davantage de se tenir pour quitte, ..., mais au contraire de prescrire chacun des ouvriers maons la tche qui
justement lui convient, jusqu' ce qu'ils aient achev de raliser le travail qu'il a t prescrit d'excuter.
Platon, Politica
Arhitectul anonim al lumii romane

Arhitectus la romani, alturi de alte denumiri, depinznd de sarcinile variate ale arhitectului: architectus,
machinator (inginer), redemptor (antreprenor).
Dei util n largul program constructiv al Imperiului, nu pare s fi ocupat rangul intelectual i social din sec. V
i IV greceti. Erau esenialmente fabri, tehnicieni.
Aux masses si nombreuses et si ncessaires de tant d'aqueducs, allez donc comparer les pyramides qui ne servent
rien, ou encore les ouvrages des Grecs, inutiles, mais clbrs partout. Frontinus (sec. I d.Hr.)
Ce qui pourrait passer pour la boutade d'un haut fonctionnaire, exclusivement proccup de son domaine, comme
l'tait Frontin, prpos aux aqueducs de Rome, rpond une ralit profonde de l'architecture romaine : sa fonction
d'abord pratique, ou, mieux, fonctionnelle, trs troitement associe au cadre urbain, et conditionne elle aussi, surtout
l'poque impriale, par une politique de prestige.
Ont-ils utilis des dessins sur parchemin les membranul , comme ces plans d'une cole de gladiateurs que Csar
examinait, dit Sutone, le jour o il devait franchir le Rubicon ?
(Larousse de lart)
Arhitectul anonim al lumii romane
VITRUVIU (sec I .Hr.-I d.Hr.):

tiina arhitectului e ntovrit de numeroase cunotine i de nvturi variate ; dup judecata ei se face
luarea n primire a tuturor lucrrilor executate de celelalte arte. Ea se nate din practic (fabrica) i din
teorie (ratiocinatio). (I,1,1)
Practica e o experien continu i complet, obinut din prelucrarea cu minile a oricrui soi de materie, n
scopul de a-i da form. (I,1,2)
La rndul ei, teoria este ceea ce poate explica i demonstra lucrurile care se svresc, pe msura ndemnrii
i nelegerii. (I,1,3)
Astfel, arhitecii care, fr nvtur, au lucrat numai cu minile lor, n-au izbutit s-i ctige o autoritate pe
msura trudei lor, iar cei ce s-au ncrezut numai n calcule i scrieri par a fi urmrit o umbr, nu un lucru. (I,
1,4) Dar cei care le-au adncit pe amndou, ca nzestrai cu toate armele, au atins mai repede i cu autoritate
ceea ce i-au propus. (I,1,5)
Cuplul techn epistm

n acest context trebuie neleas cartea lui Vitruviu DE ARCHITECTURA LIBRI DECEM:
(1) arhitectura, legitimarea i principiile ei constitutive;
(2) arhitectul, tiina i atribuiile lui;
(3) categoriile i conceptele constitutive ale frumosului n arhitectur, care se constituie att n reguli i
metode de proiectare, ct i n criterii de apreciere a arhitecturii;
(4) cunotiine practice i tehnice privind proiectarea i construcia (tipuri de cldiri, tipuri de ncperi, moduri
de execuie, materiale). Toate constituie ceea ce Vitruviu numete ratiocinatio (teorie), adic ceea ce poate
explica i demonstra lucrrile care se svresc, pe msura ndemnrii i a nelegerii, cea care confer
autoritate arhitectului. (I,1,3)
Primele trei creaz ceea ce ar prea s fie zona conceptelor generale, o privire mai filozofic, dinspre
exterior, asupra arhitecturii; n timp ce ultima categorie vine din direcia invers, dinspre fabrica, adic
experiena continu i complet, obinut prin prelucrarea cu minile a oricrui soi de materie, n scopul de
a-i da form. (I, 1,2)
De reinut ns c, n textul vitruvian, fabrica este prima anunat n constituirea tiinei arhitectului.
Arhitectul si uneltele lui
Senmut (dinastia XVIII, sub semnul lui

Chnoum-Shou, zeul patron al
supraveghetorilot de santiere
Arhitectul antic si asistentii lui

(mozaic Muzeul Bardo, Tunis)
Arhitectul medieval
(catedrala din Reims,sec XIII)

Uneltele rhitectului
Arhitectul si uneltele lui
Arhitectul anonim al Evului mediu

Arhitectura = arta mecanic
Cunoaterea se cpta n cadrul corporaiilor prin
ucenicie
CORPORAIILE: Handbuch-uri, Codex-uri
ARHITECTUL: l'architectus sapiens sau prudens,
architectus theoreticus (ex.: Ethelwold, vque de
Winchester/sec X).
architectus cementarius (Goderamnus, clugr din Koln,
antierul de la Hildesheim).
Isidore de Sville / sec. VII : Architecti... cementarii sunt
qui disponunt in fundamentis (arhitecii sunt zidari care
dispun edificiile pe plan)
Catedrala din Ulm / 1377 pe umerii arhitectului

D'o venait ces hommes leur science ? l'hritage pratique et thorique de l'Antiquit classique
(notamment les uvres d'Aristote, de Platon, d'Euclide et de Ptolme), il faut ajouter la vaste et trs nuance
culture arabe, enseigne dans les universits d'Espagne au xie et au xiie sicle. Ce sont elles qui, en grande
part, rendirent accessible l'acquis scientifique grec et arabe aux savants de l'Europe occidentale.
Ce savoir tait enseign dans les nouvelles coles franaises (Chartres, Laon, Paris), comme le prouve un
manuscrit de la bibliothque Sainte-Genevive de Paris, rdig dans le mme dialecte que celui de Villard de
Honnecourt :
Si tu veux trouver l'aire du triangle quilatral...
Si tu veux savoir l'aire de l'octogone...
Si tu veux trouver le nombre de maisons d'une cit ronde...
L'architecte du XIIIe sicle s'intellectualise et, du coup, n'est plus ce praticien qui, cent ans plus tt, participait
encore manuellement l'uvre sur les chantiers.
Ce travail de cration tait tabli dans les chambres aux traits ces tracing houses mentionnes en Angleterre
partir de 1324 , o l'architecte, avec ses collaborateurs, prparait les panneaux pour la coupe des pierres, mais
aussi les dessins ncessaires la construction. C'est dans un march de 1381, relatif la rfection d'un clocher
Toulouse, que l'on signale, pour la premire fois en France, que la construction se fera d'aprs un dessin trac sur
un petit rouleau de parchemin .

Arhitectul modern n natere:
Predica indignat a unui preot contemporan, Nicolas de Biard: Dans les grands difices, il est coutume de voir
un matre principal qui ordonne seulement par la parole mais n'y met jamais la main et, cependant, il reoit
un salaire plus important que les autres : Les matres des maons, ayant en main la baguette et les gants,
disent aux autres : Par ci me la taille , et ils ne travaillent point...
Nasterea arhitectului modern

Autonomia arhitectului fa de alte profesiuni ale construciei o lung evoluie, amorsat n Renaterea
italian i continund pn la Revoluia Francez: dou epoci determinante ale istoriei occidentale, n care
reflecia asupra rolului individului n societate, n mod special rolul artistului, preced formularea unei
specificiti socio-profesionale.
Arhitectul timpurilor moderne va trebui s impun primatul gndirii, al gratuitii concepiei estetice n faa
stpnirii unei tehnologii pe care o va relega de acum nainte mijloacelor tehnice de expresie.
Faptul c anumii reprezentani ai profesiilor legate de construcie i-au arogat acest titlu i au fost recunoscui
ca atare, arat att ambiguitatea disciplinei ct i aura ei social n cretere.
Italia Renasterii: nasterea arhitectului modern

EMANCIPAREA CONCEPTIEI DE PRACTICA
Alberti: victoria teoretic
Brunelleschi: victoria pe antier
Paradigma arhitectului
Italia Renasterii: nasterea arhitectului modern
FILIPPO BRUNELLESCHI (1377-1446) n lupta cu anonimatul

corporaiilor
LEON BATTISTA ALBERTI (1404-14720 consacrarea teoretic
Arhitectul iese din anonimat

Numesc Arhitect pe acela care o judecat i cu o regula minunat i precis, tie n primul rnd cum s
distribuie lucrurile cu spiritul i inteligena lui i n al doilea rnd recomand cum s asambleze cu
justee, de-a lungul muncii de construcie, toate acele materiale care, prin micarea greutilor, reunirea i
punerea mpreun a corpurilor, pot servi eficient i demn nevoilor oamenilor. i n ndeplinirea acestor
servicii, el va avea nevoie de cunoaterea cea mai aleas i mai profund.
(Alberti, DE RE AEDIFICATORIA, 1450-1472, tiprit 1482)
Paradigma arhitectului (Marcilio Ficino): Dac cineva ntreab n ce fel forma corpului poate fi similar cu
forma i raiunea spiritului i a ngerului, l rog s considere edificiul Arhitectului.
Pico della Mirandola: orice cauz care opereaz prin art sau inteligen are la nceput n ea forma a ceea
ce vrea s produc, ca i arhitectul care are n spirit forma edificiului pe care vrea s-l construiasc i, dup
acest model, i produce i compune opera. Aceast form este numit idee de platonicieni, i este exemplar.
Ei vor ca forma edificiului pe care artistul o are n minte s fie mai perfect i mai autentic dect realizarea
n materiale potrivite. Prima existen este numit ideal sau inteligibil, a doua, material sau sensibil. Ei
vor spune c exist dou case, cea inteligibil, care este n spirit; cea sensibil pe care el o compune din
marmur, piatr etc, dezvoltnd n aceste materii, pe ct posibil, forma pe care a conceput-o.
Pico della Mirandola: . . . God the Father, the supreme Architect, had already built this cosmic home we behold, the most
sacred temple of His godhead, by the laws of His mysterious wisdom. The region above the heavens He had adorned with
Intelligences, the heavenly spheres He had quickened with eternal souls, and the excrementary and filthy parts of the lower
world He had filled with a multitude of animals of every kind. But, when the work was finished, the Craftsman kept wishing
that there were someone to ponder the plan of so great a work, to love its beauty, and to wonder at its vastness. Therefore,
when everything was done (as Moses and Timaeus bear witness), He finally took thought concerning the creation of man.
http://www.historyguide.org/intellect/pico.html
Italia Renasterii: emanciparea de sub artele mecanice

Era nevoie de o deontologie care s-l situeze n vrful piramidei corpului de constructori, care se va construi
treptat n jurul ctorva argumente:
Practica lui trece prin exerciiul desenului.
DESENUL / arta desenului capat o valoare distinctiv: o form separat de materie care produce aptitudini
de cunoatere pentru a atinge un univers abstract -> se nate o ideologie a desenului cu lung posteritate.
PERSPECTIVA SAVANT (Alberti, Brunelleschi) marcheaz separarea dintre construcie (de domeniul
sensibilului) i arhitectur, fondat pe matematic i geometrie.
O ESTETIC CU SUSINERE METAFIZIC PUTERNIC transpus ntr-un vocabular expresiv
codificat ORDINELE CLASICE.

TRATATUL forma literar a unei o teorie autonom, transmis prin tipar: declinul auzului.
TEORIA are susinere n Antichitate.
Ii propune ca scop concepia domeniului construit, cu ajutorul unui ansamblu de principii i de reguli.
Arhitectul, ca savant poate intra n cercul umanitilor, unde principiile se discut altfel dect .
1542 - Academia Vitruvian (model: Accademia platonica Marsilio Ficino i Pico de la Mirandola, 1462)
1563 - Accademia del disegno (Vasari)
1571 pictorii i sculptorii florentini au fost eliberai prin decret de obligativitatea de a se afilia corporaiilor.

Tratatul lui Vitruviu este recitit in noua cheie, alaturi de Platon,
Horatiu, Cicero
El transmite discursul anticilor despre un adevar estetic care se
bazeaza pe analogia cu o ordine superioara. Aici se gasesc
indicatiile despre legea proportiilor, definitia arhitecturii ca stiinta
a modului de folosire a acesteia, interpretarea antropomorfica a
ordinelor antice si afirmatia demnitatii arhitectului.
Toate acestea fac obiectul unei teorii specifice, care il introduce pe
arhitect printre umanisti.

Franta Renasterii: larchitecteur litalienne

portretul arhitectului gentilhomme
Francois I (1515-1548)
Larchitecteur furnizeaz un dessin/dessein i un devis (Dictionnaire franais-latin de Robert Estienne,
1549).
Instituia/corpul arhitecilor regali ntre practician i administrator
Phillibert Delorme (1510-1570) portretul arhitectului gentilhomme i savant: caracterul liberal al
cunotiinelor sale enciclopedice, caracterul meditativ, nemanual al activitii sale ca expert i savant. (Les
Nouvelles Inventions pour bien bastir et a petits frais,1561; Le Premier Tome de l'Architecture, 1567)
Jean Martin (?-1455) arhitectura = teoria unei experiene
- Discours = mijlocul prin care se poate arta i da de neles cum trebuie s se fac pstrnd bunele proporii
- Fabrique = comuna i continua meditaiea supra uzajului, i se face manual i din orice materie este nevoie
ca s se ating scopul. (Architecture, ou art de bien btir )
Franta Renasterii: larchitecteur litalienne

portretul arhitectului gentilhomme
Phillibert Delorme (1510-1570)
Les Nouvelles Inventions pour bien bastir et a petits frais,1561; Le Premier Tome de l'Architecture, 1567)
Franta: noul prestigiu institutional

Sec 17-18 nu schimb mult definiia (lax n lipsa unui statut veritabil), dar se precizeaz treptat i se
diversific, iar arhitectul capat n timp un prestigiu incontestabil i o poziie de invidiat fa de meterii
constructori.
1622 - decret al parlementului recunoate arhitecilor, gens de mtier, dreptul de a exersa funcia de expert
n litigiile dintre client i antreprenor consacr demnitatea profesiei.
1664 - Colbert diferitele servicii regale de arhitectur dispun de un stat-major (Premier architecte du Roi,
arhiteci obinuii, artiti, maitri-constructori, du couvreur au jardinier).
Un vast ansamblu de corpuri profesionale, dirijat de arhiteci, prefigureaz serviciile de construcii civile
moderne ale sec. 19.
Franta : arhitectul academician

1671 - l' Acadmie royale d'architecture
Membrii arhitecii regali formau un consiliu permanent i aveau, mai ales, misiunea s elaboreze o
doctrin i s-o dispenseze elevilor.
- oficializeaz materiile teoretice ale formaiei;
- stimuleaz practica prin lucru n atelierele private ale arhitecilor regali.
Demarcndu-se de figura predominant a arhitectului-antreprenor, Academia deschide calea arhitectului
liberal care se va impune progresiv n sec. 19 ca model canonic nou al exerciiului profesiunii.
Moment cheie n instituionalizarea profesiunii:
- academiile artistice care, la nceput corespundeau dorinelor artitilor de a se emancipa de corporaii, sunt
luate n mn de puterea regal/ de stat.
- se creaz un nvmnt public pe baze moderne: ca sistem educaional cu abilitatea de a conferi un statut
social (cel mai puternic care a existat vreodat);
- se nate nvmntul academic, care se dezvolta pn n sec 19, bazat pe studiul surselor clasice, al
tratatelor moderne si pe cunoasterea directa a arhitecturii antice;
- d natere, prin instituia Saloanelor, expoziiilor publice de arhitectur.
L'institution des Salons est une consquence directe de la cration de l'Acadmie (1648). Celle-ci, d'abord en
subordonnant selon l'article 18 des statuts de 1663 la dlivrance des lettres d'acadmicien l'acceptation d'un morceau de
rception, hritier du chef-d'uvre , conserv dans ses locaux, ensuite en crant une cole, enfin en soumettant au
concours des sujets choisis par elle, devait normalement prouver par l'exposition de ces uvres la qualit de ses membres
et de son enseignement, et justifier ainsi le privilge qui leur permettait d'chapper au rglement de la matrise. L'article
25 des statuts de 1663 prvoit une fte de l'Acadmie au premier samedi de juillet o chacun des officiers et
acadmiciens sera oblig d'apporter quelque morceau de son ouvrage pour servir dcorer le lieu de l'Acadmie quelques
jours seulement et aprs les remporter si bon leur semble . En 1664 et 1665 les difficults furent grandes et le rsultat,
semble-t-il, peu convaincant. Le 9 janvier 1666, Colbert ordonne que tous les deux ans, dans un des jours de la semaine
sainte, chacun apportera son ouvrage , et l'exposition d'avril 1667, tenue dans la grande salle et la cour du palais Brion et
visite par Colbert, peut tre considre comme la premire. Des tmoignages dcrivent le succs, la presse, le nombre
lev des uvres exposes dans toutes les diverses parties de la peinture, je veux dire l'histoire, le portrait, le paysage,
les mers, les fleurs, les fruits (H. Testelin).
Franta : nvatamantul practic - instituia concursurilor

Academia nfiineaz o coal se pred teoria
Practica se nv n atelierele private (exterioare colii).
aceast metod dureaz i n sec 20, chiar dac se nfiineaz i ateliere n cadrul colii.
1720, Academia instituie le Grand Prix de Rome ctigarea concursului pensionat la Acadmie de France
Rome;
Concursul anual Grand Prix de Rome (GPdR) = gajul i garania unei filiere profesionale cu privilegii
importante, altfel dificila ca acces : posturi rezervate in Stat, accesul la pozitia de academician (majoritatea
membrilor Academiei erau GPdR);
n timp, se acord premii i la concours demulation/proiecte curente/de an
1968- Andre Malraux (ministrul culturii 1958-69) l suprim.
Se nlocuiete cu o selecie pe baz de dosar.
Academiile, reunite n lInstitut de France, sunt nlocuite de Stat i de Ministerul Culturii.
Acest sistem ierarhizat i centralizat al unei profesiuni ajuns pe culmea artelor liberale se va dezvolta n
toat ara, iar arhitectura civil urban va fi mai puternic dect comanda religioas i aristocratic.
Ecole Polytechnique/1794
Ecole des Ponts et Chausses/1775
Sistemul pe model francez se va rspndi n toate monarhiile luminate ale Europei.
Franta : nvmntul modern de arhitectur

Grand Prix de Rome (GPdR) = gajul si garantia unei filiere profesionale cu privilegii importante, altfel
dificila ca acces : posturi rezervate in Stat, accesul la pozitia de academician (majoritatea membrilor
Academiei erau GPdR).
1968- Malraux l suprim.
Se nlocuiete cu o selecie pe baz de dosar.
Academiile, reunite n lInstitut de France, au fost nlocuite de Stat i de Ministerul Culturii.
Grand Prix de Rome/sec 19:

Un monument spulcral pour les souverains d'un grand empire, deuxime grand Prix de Rome, coupe.
(cole nationale suprieure des Beaux-Arts, Paris)

ECOLE DES BEAUX-ARTS (EBA) pe fondul tradiiei Academiei va preda arhitectura intre 1819 si 1968
1819 se nfiinteaza prin ordin regal Ecole Royale des Beaux-Arts
- Section dArchitecture - separata de cele de pictura si sculptura
cu propriul curriculum (definit in totalitate prin regulamentele din 1923) si propriul corp profesoral.
- Faima scolii era foarte mare si si-a atins apogeul intre 1850 si primul razboi mondial.
1968 se desfiineaz n urma micrilor studeneti

n majoritatea trilor, NVMNTUL MODERN DE ARHITECTUR va evolua din:
- Academiile/colile de Belle Arte (nfiinate n sec 19 dup modelul EBA);
- colile mai tehnice (nfiinate dup modelul Ecole Polytechnique, Paris);
- colile de arte i meserii (derivate din Arts&Crafts i colile de acest tip ncepnd cu 1890);
- Mai trziu, eventual, nvmntul experimental de la Bauhaus.
Franta : arhitectul liberal

Demarcndu-se de figura predominant a arhitectului-antreprenor, Academia deschide calea arhitectului
liberal care se va impune progresiv n sec. 19 ca model canonic nou al exerciiului profesiunii.
Sec. 18-19: criz fundamental, foarte vizibil n cadrul unei deontologii att de divers i dificil formulat i
practicat n secolele trecute.
Criza: consecina civilizaiei industriale n natere + uriaul avnt economic i demografic.
Se manifest, sub presiunea regimurilor politice agitate, prin:
- nlocuirea instituiilor,
- Punerea n practic a unui sistem de nvmnt evoluat;
- Codificarea profesiei oficial, se desparte n mai multe corpuri profesionale.
La mme conviction gagne le public clair : les doctes amateurs, tel le pre Laugier auteur d'un Essai sur l'architecture
(1753), ont une profonde croyance dans le pouvoir didactique de l'architecture mise au service des vertus civiques.
La presse, qui se dveloppe cette poque, consacre des rubriques sans cesse plus nombreuses aux faits d'architecture et
d' embellissement c'est--dire d'dilit urbaine.
L'architecte devient aussi philosophe et pote.
En ralit, l'ascension sociale de l'architecte telle que nous l'avons voque jusqu'ici ne concerne qu'une minorit associe
au pouvoir royal et la classe dirigeante. On sait, par exemple, que les acadmiciens de premire classe et les jurs experts
bourgeois s'interdisaient l'entreprise ; mais une srie de faits nouveaux marque l'volution de la place de l'architecte dans la
socit, tant du ct des ingnieurs que du ct des architectes officiels. Ils concernent, dans les deux cas, la formation
professionnelle par la cration d'coles spcialises. Le rle de l'Acadmie demeure prminent durant la premire moiti
du xviiie sicle o le seul cours public d'architecture y est dispens par le professeur royal.
Franta : arhitectul liberal al secolului 19

douard Charton, Guide pour le choix d'un tat ou dictionnaire des professions (1842) :
Arhitectul veritabil ne pare, ntr-adevr, cel capabil s edifice cea mai simpl locuin i
monumentul cel mai grandios; cel care aspir s posede n acelai timp arta, tiina i practica.
Practica arhitecturii a trebuit sa se modifice profund urmnd nevoile si progresul civilizatiei. In
antichitate, si chiar pina in sec. 15, arhitectii se ocupau nu numai de constructia templelor,
palatelor, monumentelor publice si locuintelor private, dar si de constructiile militare si navale;
mai mult, diversele combinatii si inventarea masinilor de razboi faceau parte din atributiile lor.
De atunci, ca urmare a dezvoltarii mereu crescinde a cunostiintelor umane, si, in mod special, a
multiplicitatii acestor cunostiinte divers capatate si impartite intre un numar tot mai mare de
indivizi, s-au format specialitatile profesionale: astfel, o parte importanta a activitatilor care care
erau altadata cuprinse in meseria de arhitect sint executate astazi de inginerii civili, militari sau
maritimi. Nu e mai putin adevarat ca contructia de cai ferate si lucrarile de arta care le insotesc
au deschis tinerilor arhitecti o noua cariera in care multi au reusit deja sa-si asigure pozitii
onorabile.
Dezbaterea devine public revistele specializate:
Primele reviste de arhitectur: 1789/Germania : Allgemeines Magazin fr die Brgerliche Baukunst, 1800/
Frana : Journal des btimens et des arts. (discuia despre arhitectur/noile construcii era ns prezent n
periodicele sec.18)
1840 - Revue gnrale de l'architecture, fonde/Csar Daly.

Arhitectul i inginerul
- nu este o chestiune de rivalitate pe piata de lucru (dovada proportia de ingineri in raport cu realitatea
concurentei) ci de situarea arhitectului n raport cu tiinele i noile tehnologii: terenul dezbaterii se extinde
mai ales in domeniul formatiei arh.:
- partizanii scolii rationaliste (un invatamint nou mai stiintific decit cel dispensat de EBA) incearca sa
defineasca arhitectul i inginerul unul in raport cu celalalt
Ex. Emile Trelat, discipol al lui Viollet le Duc si fondatorul Ecole speciale darchitecture:
Arhitectul are trei misiuni (uneori contradictorii), proprii meseriei si pe care trebuie sa le concilieze: distributia, forma i
constructia. Din acestea trei, arhitectul trebuie sa degajeze o expresie voita si simtita. Inginerul are numai dou, pe care
trebuie sa le concilieze in asa fel incit sa furnizeze un maximum de stabilitate cu un minimum de materie: distributia i
constructia. (Discours sur lenseignement la Congres international des architectes, Paris,1878)
Congresul reunit cu ocazia expo univ 1900, Emile Trelat : inginerul absoarbe toate cunostiintele de detaliu
asupra stabilitatii constructiei si rezistentei materialelor, dar Vous ne pouvez demander pareille science a
larchitecte Il y perderait, sans compensation suffisante, les energies quil doit a la comprehension et au
maniement des elements de la Forme dans ses edifices. Il y perdrait surtout la methode synthetique que son
role de compositeur lui impose et qui fait sa force dartiste
(Congres international des architectes,cinquieme session tenue a Paris du 29 juillet au 4 aout 1900, Paris
1906).
Miscarea scientista care anim perioada are tendina de a-l magnifia pe inginer noul aventurier al
secolului (Jules Verne) depreciindu-l pe arhitect.
Gustave Flaubert (Dictionnaire des ides reues): arhitectul este un imbecil care uita totdeauna scara, inginerul este
prima cariera pentru un tinar care va cunoaste astfel toate stiintele (Flaubert s-a inspirat dintr-o polemica nascuta in 1889,
plecind de la o scrisoare publicata in La Construction moderne, emanind de la sotia unui inginer)

Arhitectul i antreprenorul
O rivalitate de ordin practic, care corespunde unei aparari a monopolului pe piata constructiilor.
- 1873 - problema este atacata la primul Congres: faptul ca exista un vid juridic in ceea ce privea apararea
titlului de arhitect
- sub vechiul regim, deoarece existau corporatiile, arhitectul era confundat din pdv juridic cu antreprenorul
in Codul civil Napoleon, care ramine in vigoare pina la al doilea razboi mondial nu face distinctie, deci este
anacronic fata de realitatea practica
PENTRU A SE APARA, ARHITECII ALEG N SPECIAL VIAA ASOCIATIV,
I INSTITUIREA UNEI DIPLOME OBLIGATORII, ceea ce este n contradictie cu noiunea de artist.
Mai ales arhitectii din provincie sufera din cauza concurentei. Majoritatea erau insa concentrati in Paris.
1871- recensamint al membrilor 1871 Socit centrale darchitecture: 1850 - 327 membri n provincie din
950 la Paris; 1860 - 321 din 1410; 1870 - 200 din 1941.
1878 - se vorbea de ~ 4000 pers care exerseaza prof de arh in Franta, din care, in 1880, 2000 la Paris si 700 in
posturi publice in provincie relativa izolare a arh din provincie ii face mai vulnerabili la conditiile
concurentiale, cu atit mai mult cu cit, in anii 1880 apare o temporara criza a constuctiilor.

I INSTITUIREA UNEI DIPLOME OBLIGATORII.
Viaa asociativ:
1811-1816: prima asoc prof creata de Vaudroyer, Vignon, Viel
1843 - Socit centrale des architectes (printre fondatori: Baltard, Constant-Dufeux, Duc, Gilbert, Hittorf,
Labrouste, Viollet le Duc, Voudroyer, Duban etc.) = sustinatoare dezinteresata a practicii si cercetarii;
- loc esential de dezbateri -> primele discutii privitoare la necesitatea unei diplome
-> organizeaza primele congrese nationale si internationale
Din 1830 - Asociatiile arhitecilor din provincie = foarte numeroase;
1907 - 27 dintre ele formeaza o federatie (~700 arh)
Alte grupari de tipul casei de asigurari: Caisse dassurance mutuelle, Societe de defence mutuelle
Arhitectii se inscriu si in societati artistice: Societe des Artistes francais, Societe nationale des Beaux Arts
Foarte numeroase grupuri amicale (des amicales) nascute din fraternitati de atelier sau de scoala, unde
membrii se reunesc la banchetul annual.
Congrese:
1867 - primul Congres international organizat de Societe centrale, cu ocazia expo universale -> mare succes
Societatea decide sa organizeze un congr. nat.
1873 - primul congres national la EBA, care vor continua annual
Internationale - cu ocazia fiecarei expo. universale.: 1878, 1889, 1900 Paris, 1897 Bruxelles
Din confruntarile internationale reiese ca problemele sunt analoge si ca temele importante sint aceleasi:
titlul, diploma, invatamintul, raporturile cu inginerii, antreprenorii etc.

I INSTITUIREA UNEI DIPLOME OBLIGATORII.
Diploma:
Utilitatea diplomei pentru apararea intereselor breslei intra in conflict cu conceptia de arhitect-artist care nu
poate fi apreciata birocratic.
Momente importante:
1843-1848 - membri Socit centrale reusesc sa obtina o ordonanta de la guvernul Louis-Philippe instituind
oficial diploma; 1848 - nu este promulgata
Se reia dezbaterea sub al Doilea Imperiu:
1867 - Diploma EBA este creat odat cu Reforma nvmntului EBA:
- garantie pentru client asupra unui anumit nivel de studiu
- nu confera nici un alt privilegiu n exercitarea profesiei - in 1867 numai 9 diplomati
1877 - se infiinteaza Socit des Architectes Diploms par le Gouvernement (SADG), in scopul de a reclama
accesul privilegiat la functiile de stat, ceea ce se obtine progresiv in anii urmatori
1887 - diploma se acorda din oficiu pt. GPdR se inscriu in masa in SADG intarirea prestigiului si
puterii de presiune a SADG 1892 - 240 membri, 1911 - se sarbatoreste mia.
Tinind cont de faptul ca GPdR devine tot mai greu de obtinut (datorit numarului crescind de arhitecti)
DIPLOMA = O STRATEGIE ALTERNATIVA
Ainsi voila deux systmes en prsence: le rgime de la libert illimite, sans aucune garantie de capacit, sans
aucune organisation et le rgime dune libert limite par la ncessit de remplir des condition daptitude
quune autorit publique est charge de constater. Quel est celui qui prsente le plus de scurit au public,
qui assure le plus de considration aux artistes, qui promet a lart le dveloppement le plus complet?
(Adolphe Lance, Du diplme darchitecte, Paris 1855)

Desfurarea carierei
Posibilitati:
- atelier privat, patron sau salariat - cei mai multi;
- functionar de stat;
- ambele.
Remunerare (pt toate prof liberale) - onorariul platit de client=5% din cout des travaux administratifs
(decretat de Conseil des Batiments, 12 pluviose an VIII)
Posturi de stat:
EBA - profesori recomandati de lAcademie des BA
Service des batiments civils et palais nationaux: posturi rezervate pt GPdR si posturi ocupabile prin concurs
(la sf. sec.)
Services des edifices diocesains (Ministerul cultelor) + la Commission des Monuments historiques (Ministere
de lInstruction publique et des Beaux-Arts) -> dupa separarea bisericii de Stat (1907) cele doua vor fuziona
- primul post ocupat prin concurs - 1893
Services de la Ville de Paris - treptat posturile se vor ocupa prin concurs
Services des villes de provinces et les services departamentaux
Filiera marilor servicii administrative: cile ferate; servicii de expertiz pe lng tribunale
Opera arhitectului este constituit de desenele pe care le face i le semneaz i pe care edificiul o reproduce
(Ch.Garnier - A travers des arts, reed.Paris 1985)
Se expune in Salons, in sectia speciala de arhitectura, ca si in expozitii comemorative si colective, dar se pare ca nu se
bucura de prea mare succes. Garnier deplinge neintelegerea publicului:Cest que, si larchitecture occupe les masses,
cest surtout par le cot matriel Ce nest pas larchitecture que lon aime, cest la btisse
Alti arhitecti sustin ca nu trebuie confundat scopul cu mijloacele: Le dessein nest pas la fin que doit se proposer
larchitecte. Il nest quun des moyens dexprimer une pense qui nest complte que lorsque loeuvre est btie, il existe
pour ainsi dire par la combinaison des principes dart et de science dans lesquels il nest pas dartiste digne dans le sens
vrai du mot, du nom darchitecte.
(Edmond Corroyer, despre Salonul din 1884

Revistele
Posibilitati:
Gustave Flaubert (Dictionnaire des ides reues): arhitectul este un imbecil care uita totdeauna scara,
inginerul este prima cariera pentru un tinar care va cunoaste astfel toate stiintele (Flaubert s-a inspirat dintro polemica nascuta in 1889, plecind de la o scrisoare publicata in La Construction moderne, emanind de la
sotia unui inginer)

Imaginea arhitectului:
Punctul de vedere al publicului asupra arhitectului si meseriei de arhitect este in general destul de negativ, se
considera ca arta este in decadenta, iar artistii nu mai inventeaza ci copiaza.
- Arhitectura nu apare in romane, iar arhitectul nu ocupa locurile briante in care apar medicii, inginerii,
militarii, chiar industriasii si comerciantii + imaginea arh. care nu are cu adevarat dialog cu clientul care
trebuie sa aleaga intre trei feluri de gotic; chiar si cind apare intr-o lumina mai buna la prima vedere (intr-un
roman de Zola) este prezentat ca un tip care pozeaza in neinteles, sau este par hasard intelligent.
- Dictionnaire des ides reues - Gustave Flaubert: arhitectul este un imbecil care uita totdeauna scara,
inginerul = prima cariera pentru un tinar care va cunoaste astfel toate stiintele (GF s-a inspirat dintr-o
polemica nascuta in 1889, plecind de la o scrisoare publicata in La Construction moderne, emanind de la sotia
unui inginer)
- Nu este nici macar asociat ideii de artist, decit prin reputatia adesea scandaloasa care inconjura formatia la
EBA (ex. 1881-H.Ceard, Une Belle Journe - despre elevii EBA: frecventau societati proaste, intretineau
relatii rusinoase,etc.)
n spiritul public este asociat negativ si cu mediile de afaceri legate de speculatia caracteristica dezvoltarii
orasului liberal
Arhitectul resimte cu amaraciune neintelegerea si ironia contemporanilor, pe care le considera motivate de
dezinteres si de lipsa de gust, ceea ce reprezinta un factor important al dificultatilor in exercitarea profesiei.
Aspectele originale si miscarile novatoare ramin in cercul profesionistilor.
Vers le milieu du dernier sicle, ou plutt dans la premire moitie, larchitecte tait considr comme une sorte
dartiste - on disait mme irrvrencieusement de bohme - portant cheveux et barbe longue, sachant a peu prs
dessiner, pas du tout compter, insouciant dargent et cherchant a faire passer dans la moindre btisse les
somptuosits dmodes et impratiques des styles de lAntiquit et du Moyen Age Il est trop vrai qua cette poque
surtout, on ne songeait gure pour un architecte a lutilit dune culture gnrale cette ide nous a fait le plus
grand tort; cest a cause de ce manque dducation et dinstruction premire que nous avons vue tant darchitectes
incomplet, incapables dcrire une lettre ou un rapport, ou de prester correctement un client.
(Albert Louvet, Lart darchitecture et la profession darchitecte, Paris 1913)
Gustave Flaubert (Dictionnaire des ides reues): arhitectul este un imbecil care uita totdeauna scara, inginerul
este prima cariera pentru un tinar care va cunoaste astfel toate stiintele (Flaubert s-a inspirat dintr-o polemica
nascuta in 1889, plecind de la o scrisoare publicata in La Construction moderne, emanind de la sotia unui inginer)

COMPOZITIA = ratiunea principala care il defineste
pe arhitect ca artist, pentru ca este singurul care o
stapineste: Prima dintre calitatile artistice
indispensabile arhitectului, cea care il distinge de
simplul constructor si de decorator, este arta
Compozitiei, adica arta de a pune diferitele parti ale
ale unui ansamblu intr-un fel in acelasi timp abil,
rational si agreabil si de a le regla proportiile.
Desigur, exista foarte multe elemente ale arte
compozitiei: este nevoie de mult bun simt, de masura,
de logica, de gust, dar aceste calitati nu ajung si este
indispensabil sa li se adauge un simt artistic dezvoltat
prin studiul indelungat si exercitiu constant. Este de
la sine inteles ca, atunci cind vorbesc de Compozitie,
ma refer in acelasi timp la un edificiu mic, cum este o
simpla vila, cit si la palatele si gradinile cele mai
somptuoase. (Louvet)
Gustave Flaubert (Dictionnaire des ides reues): arhitectul este un imbecil care uita totdeauna scara,
inginerul este prima cariera pentru un tinar care va cunoaste astfel toate stiintele (Flaubert s-a inspirat dintro polemica nascuta in 1889, plecind de la o scrisoare publicata in La Construction moderne, emanind de la
sotia unui inginer)
Arhitectul american si marile ateliere

Atelierul Jean-Louis Pascal, 1905, Paris
Great Drawing Room, Fine Arts School, Pennsylvaia, 1920

Arhitectul secolului 19
George Grosz, Grauer Tag, 1921
Arhitectul avandardei
Marcel Iancu
Pe fondul celui mai oficial statut diploma
recunoscuta de stat arhitectul se gaseste intr-o
situatie paradoxala:
- pe de o parte, expertiza i este recunoscut
legal (ceea ce garanteaza n timp accesul la orice
comanda publica sau privat i controlul
lucrarii, fata de inginer),
- pe de alta parte, pierde teren fiind depasit de
problemele secolului: noi materiale si
tehnologii, noi programe, noua anvergura, noi
probleme sociale.
AVANGARDELE
MISCAREA MODERN: operaie cultural cu
o semnificaie precis: tentativa de a gsi sau
a regsi un raport imediat, direct i violent
ntre lucrul cu spaiul i asupra spaiului i
condiiile existeniale i etice ale societii
moderne.
(PORTOGHESI, Paolo, Dizionario Enciclopedico di

Architettura e Urbanistica, Istituto Editoriale Romano, 1969)
Secolul 20: reformulari

n pragul secolului 20, arhitectul este practic definit reductiv la proiectarea de cldiri: Arhitectul veritabil ne
pare, ntr-adevr, cel capabil s edifice cea mai simpl locuin i monumentul cel mai grandios; cel care
aspir s posede n acelai timp arta, tiina i practica. (douard Charton, Guide pour le choix d'un tat ou
dictionnaire des professions /1842)
Delimitat de: inginer, meteugar, antreprenor, devizist
Odat cu avangardele: UN NOU TIP DE ARHITECT:
ARHITECTUL REFORMATOR / ARHITECTUL POLITIC
Implicarea n social / Asimilarea dimensiunii sociale: locuina economic ca preocupare central;
Asimilarea noilor tehnici (asimilarea epocii moderne i a mecanismelor ei);
Asimilarea dimensiunii urbane n proiectare: noul tip de ora;
Arta ca parte a vieii;
Arhitectura ca speran: ARHITECTURA I URBANISMUL MPREUN N VINDECAREA RACILELOR
SOCIALE I URBANE
Secolul 21: nelinisti si reformulari

A doua jumtate i mai ales sfritul secolului 20 anun o problematic divers i parial nou, care pune
n cauz definiia arhitecturii i rolul arhitectului ntr-o societate n schimbare noua nelinite a profesiunii
Tipul de comand:
- comanda publica (care ncepe s nu mai fac fa parteneriatul public-privat alta pozitie a arhitectului
n aceasta negociere);
- comanda privat (proporie mic);
- comanda vernacular/organic ceva ce scap controlului instituional i nu e rezolvat nici de pia
Crizele economico-financiare: crizele petrolului/1971-73 i 1979; anii 1990; sfritul acordului BrettonWoods (1944-58)/ dolarul flotant (Friedmann/1971) i economia virtual; criza 2009
Globalizarea
REFORMULRI;
Au n centru:
Conflictul dintre viaa omului/necesitile reale i dinamica lor, voina politic i rolul arhitectului n
construcia ambiectului
Dezvoltarea urban n relaie cu dezvolatarea mondial (globalizarea)
Se reaeaz:
Echilibrul dintre controlul colectiv i iniiativa individual.
Mecanismele tehnice i juridice ale practicii arhitecturale n dezvoltarea oraului.
Ceva trebuie s se schimbe n modul de lucru al arhitectului i rolul lui:
Planificarea/gndirea strategic administraia i promotorii nu-i mai repartizeaz responsabilitaile
n spatiu, ci n timp -> logica de proces;
Planificarea durabil noua dimensiune a problematicii arhitecturale (mitul imortalitii);
Planificare top-down vs. bottom-up democratizarea proiectrii
Profesiunea i formarea arhitectului sunt obligate s se diversifice:
epoca modern i contemporan
Tipuri de arhitecti/ tipuri de a intelege arhitectura si de a proiecta:

traditionale: arhitectul de obiect/proiectul intre doi poli: investigarea imposibilului (punerea in discutie a
modului de proiectare, a modului de a da forma unei constructie) si reverenta fata de existent); ntre
star i maxima modestie;
urbanistul; arhitectul din administratie; antreprenorul;
teoreticianul si criticul;
mai moderne: designer-ul; restauratorul; arhitectul in industrie; in publicitate; businessman-ul international
(Eiffel unul dintre primii);
n nastere: strategul;
peisagistul ca alternativ la urbanist;
cercettorul n domeniul arhitecturii (programarea de diverse feluri)
arhitectul misionar si participarea un mod de a face arhitectura pentru a compensa lipsuri/a
deschide cai pentru exprimarea dorintelor beneficiarului anonim/utilizatorului;
arhitectul activist (pe linia activismului MM) dar cu alte teme: dezvoltarea durabila, locuirea
saraciei extreme, salvarea patrimoniului
arhitectul angajat politic.
Caracterial, arhitectul e mereu ntre: vedetariat/anonimat, suficien/cutare, angajare/oportunism, idealism/
cinism; visare/realism; generozitate/meschinrie; altruism/egocentrism; onestitate/cupiditate; rectitudine/
relativism (merge i aa!).
Necesitatea codurilor deontologice.
Secolul 21: nelinisti si reformulari

Renchanter le monde est une exposition-manifeste sur lavenir
du monde habit, conue avec les architectes laurats du Global
Award for Sustainable ArchitectureTM. Au fil des annes, ces
architectes forment et animent une scne de recherche et de mise en
question, reconnue dans le dbat mondial sur les grandes transitions
et leur effet sur la condition des hommes.
Ces transitions urbaines, cologiques, dmographiques,
conomiques, nergtiques seffectuent en ce moment, sous nos
yeux. Du premier branlement de 1974 la crise systmique de 2008,
ce ne sont pas de simples secousses qui ont frein le cours des choses
mais une rupture dampleur qui sest produite. Elle spare un sicle
qui fonda sa vision du progrs sur lexploitation de ressources
penses inpuisables, dun xxe sicle qui doit dabord se demander
de quel progrs nous avons besoin, pour rechercher des
alternatives.
Si lon considre larchitecture dans son acception traditionnelle
une uvre de commande on a du mal croire quelle puisse
vraiment agir sur des enjeux aussi globaux et incertains que
lpuisement des ressources ou la violence du dveloppement
ingal. Les protagonistes de Renchanter le monde affirment,
eux, quun architecte nest contemporain que sil affronte ces
ralits, met en cause les programmes, les modes de production,
de dcision que nous avons hrits de lordre industriel
moderne.
de la proiectul urban la compoziia de obiect

unde e arhitectul?

C4-5!6!13 Arhitectul in Momente

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C4-5!6!13 Arhitectul in Momente

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

aventura arhitectului

AVENTURA ARHITECTULUI: DE LA SYMMETRIA LA PROIECTUL URBAN 2013-14

prof. ana maria ZAHARIADE

Arhitectul anonim al lumii antice

AVENTURA ARHITECTULUI: DE LA SYMMETRIA LA PROIECTUL URBAN 2013-14

prof. ana maria ZAHARIADE

Arhitectul anonim al lumii antice

DATE; DEZVOLTARE; ATMOSFERA

prof. ana maria ZAHARIADE

Arhitectul anonim al lumii grecesti

prof. ana maria ZAHARIADE

Arhitectul anonim al lumii romane

prof. ana maria ZAHARIADE

Arhitectul anonim al lumii romane

VITRUVIU (sec I .Hr.-I d.Hr.):

AVENTURA ARHITECTULUI: DE LA SYMMETRIA LA PROIECTUL URBAN 2013-14

prof. ana maria ZAHARIADE

Cuplul techn epistm

AVENTURA ARHITECTULUI: DE LA SYMMETRIA LA PROIECTUL URBAN 2013-14

prof. ana maria ZAHARIADE

Arhitectul si uneltele lui

Senmut (dinastia XVIII, sub semnul lui

Arhitectul antic si asistentii lui

DATE; DEZVOLTARE; ATMOSFERA

AVENTURA ARHITECTULUI: DE LA SYMMETRIA LA PROIECTUL URBAN 2013-14

prof. ana maria ZAHARIADE

Arhitectul si uneltele lui

AVENTURA ARHITECTULUI: DE LA SYMMETRIA LA PROIECTUL URBAN 2013-14

prof. ana maria ZAHARIADE

Arhitectul anonim al Evului mediu

Catedrala din Ulm / 1377 pe umerii arhitectului

prof. ana maria ZAHARIADE

Arhitectul anonim al Evului mediu

prof. ana maria ZAHARIADE

Arhitectul anonim al Evului mediu

AVENTURA ARHITECTULUI: DE LA SYMMETRIA LA PROIECTUL URBAN 2013-14

prof. ana maria ZAHARIADE

Nasterea arhitectului modern

AVENTURA ARHITECTULUI: DE LA SYMMETRIA LA PROIECTUL URBAN 2013-14

prof. ana maria ZAHARIADE

Italia Renasterii: nasterea arhitectului modern

AVENTURA ARHITECTULUI: DE LA SYMMETRIA LA PROIECTUL URBAN 2013-14

prof. ana maria ZAHARIADE

Italia Renasterii: nasterea arhitectului modern

FILIPPO BRUNELLESCHI (1377-1446) n lupta cu anonimatul

DATE; DEZVOLTARE; ATMOSFERA

AVENTURA ARHITECTULUI: DE LA SYMMETRIA LA PROIECTUL URBAN 2013-14

prof. ana maria ZAHARIADE

Arhitectul iese din anonimat

AVENTURA ARHITECTULUI: DE LA SYMMETRIA LA PROIECTUL URBAN 2013-14

prof. ana maria ZAHARIADE

Italia Renasterii: emanciparea de sub artele mecanice

AVENTURA ARHITECTULUI: DE LA SYMMETRIA LA PROIECTUL URBAN 2013-14

prof. ana maria ZAHARIADE

Italia Renasterii: emanciparea de sub artele mecanice

AVENTURA ARHITECTULUI: DE LA SYMMETRIA LA PROIECTUL URBAN 2013-14

prof. ana maria ZAHARIADE

Italia Renasterii: emanciparea de sub artele mecanice

DATE; DEZVOLTARE; ATMOSFERA

prof. ana maria ZAHARIADE

Franta Renasterii: larchitecteur litalienne

AVENTURA ARHITECTULUI: DE LA SYMMETRIA LA PROIECTUL URBAN 2013-14

prof. ana maria ZAHARIADE

Franta Renasterii: larchitecteur litalienne