Sunteți pe pagina 1din 67

OBTINEREA RASADURILOR DE ROSII, DE LA SEMANAT LA PLANTAREA

IN GRADINA
12MAR

Pentru inceput haideti sa vedem cam ce anume inseamna rsaduri. Ei bine, pe intelesul
tuturor si pe scurt, rasadurile sunt plante tinere, la nceputul vegetatiei, obtinute in conditii
specifice si care, prin transplantare, servesc la infiintarea culturilor de legume in gradina.
Prin asta se intelege perioada cuprinsa intre aparitia primei frunze adevarate si
transplantarea in gradina.
Obtinerea rasadurilor de rosii fara a beneficia de avantajele unei sere incalzite, asa cum
se intampla in cazul celor mai multi gradinari amatori, este un lucru destul de dificil, chiar
daca la prima vedere nu pare. La alegerea spatiului unde vrem sa facem aceasta operatie
trebuie sa tinem cont in primul rand de posibilitatea de a asigura o cantitate cat mai mare
de lumina, dar si temperatura specifica acestei faze, tinand cont ca tomatele sunt plante
termofile (iubitoare de temperaturi ridicate) dar si pretentioase fata de lumina.
Data de semanare a semintelor trebuie calculata in functie de perioada estimata pentru
plantarea in camp, perioada in care temperatura solului trebuie sa atinga si chiar sa
depaseasca 12C, lucru care se intampla de regula spre sfarsitul lunii aprilie prima
decada a lunii mai. Asadar, stiind ca varsta la care rasadul de rosii este bun de plantat se
situeaza intre 55-60 de zile (calculate de la semanat), in functie de zona in care locuiti si
de caracteristicile meteorologice, veti putea calcula si data la care este bine sa porniti
producerea rasadurilor.

Nu cedati tentatiei de a semana mai devreme, doar de dragul de a va apuca mai repede de
gradinarit. Semanatul timpuriu, in conditii de temperaturi exterioare scazute si mai ales cu
zile scurte si mohorate nu va va aduce rezultatele dorite, ba chiar se poate transforma intrun dezastru. Pierderile nu sunt atat de mari din punct de vedere material, decat daca
pierdeti niste seminte valoroase sau daca este vorba de o cantitate impresionanta de
rasaduri. Insa va va fi pusa greu la incercare increderea in fortele proprii si veleitatile de
gradinar. In urma unei astfel de intamplari nefericite unii dintre voi veti renunta la a va
produce singuri rasadurile, considerand ca este mai simplu sa le achizitionati din piata.
Insa, daca dupa luni de implicare si munca veti descoperi ca din acele rasaduri ies ardei
iuti in loc de gogosari, sau gulii in loc de varza, ca rosiile sunt bolnave sau de alt soi si ati
muncit in zadar, cu siguranta veti dori sa va implicati din nou in producerea rasadurile.
Citind si urmand sfaturile mele si ale altor pasionati de gradinarit sper sa aveti mai mult
succes. Sigur ca astfel de informatii se gasesc peste tot pe internet, unele articole avand
chiar o tenta stiintifica, ceea ce le da mai multa credibilitate. Eu nu-mi propun sa ma
substitui specialistilor in domeniu, ceea ce vreau este sa incerc sper sa si reusesc, sa va
ofer un fel de tutorial despre producerea rasadurilor de rosii in special, bazandu-ma pe
experienta mea si insotind textele cu imagini din diferite faze ale procesului, de la
semanare pana la plantarea in gradina. Aceste notiuni se pot folosi si la obtinerea
rasadurilor altor specii de legume si flori care nu se pot semana direct in gradina, sau
carora vreti sa le devansati perioada de fructificare sau inflorire. Diferente mari nu exista,
procesul fiind oarecum identic, trebuie doar sa ajustati pe ici pe colo factorii de
microclimat.
De ce anume avem nevoie pentru producerea rasadurilor? In primul rand de seminte
de buna calitate, apoi de substratul de cultura si de diverse recipiente pentru infiintarea
culturii. Mai avem nevoie de cateva termometre, de un higrometru si de o stropitoare fina
sau un pulverizator. Nu trebuie sa uitam nici de asigurarea parametrilor optimi de
microclimat (temperatura, umiditate), de surse suplimentare de iluminare a rasadurilor si
desigur de rezerva de spatiu si substrat de care vom avea nevoie dupa repicarea
rasadurilor. Doar in aceste conditii rasadurile vor creste in cel mai scurt timp, sanatoase si
cu maxim de randament.
Samanta
Incepem cu samanta, spunand ca puteti folosi seminte din diverse surse, insa neaparat
certificate sau verificate. Puteti cumpara semintele, alegand soiul de care aveti nevoie, sau
puteti folosi seminte produse in gradina voastra. Puteti procura seminte de la cunoscuti dar
nu va recomand procurarea semintelor din piata sau din alte surse neverificate. Va puteti
trezi cu soiuri pe care nu le doriti sau cu plante bolnave. Oricare ar fi sursa, semintele
trebuie sa indeplineasca unele conditii: sa provina din soiuri valoroase si adaptate

conditiilor din zona in care locuti, sa fie libere de boli (semintele provenite dintr-o cultura
bolnava vor transmite boala mai departe, daca nu sunt tratate), sa aiba putere mare de
germinare si vechimea lor sa se inscrie in limitele proprii ale fiecarei specii in parte. Se tot
vehiculeaza vechimea nu mai mare de 2 ani, generalizand pentru toate plantele, ceea ce nu
este corect. Semintele de rosii, de exemplu, isi pastreaza puterea germinativa timp de 4-6
ani, ardeii si vinetele 4-5 ani iar dovleacul, pepenele si castravetele germineaza chiar si
dupa 6-8 ani.

Dupa cum vedeti, semintele diverselor soiuri de tomate nu prea seamana intre ele.
Revenind la rosii as mai atrage atentia asupra faptului ca in ultima vreme se folosesc tot
mai mult seminte hibride. Aceste seminte provin de la soiuri rezultate in urma polenizarii
incrucisate artificiale si in primul an duc la obtinerea de plante sanatoase si viguroase, ce
intra timpuriu pe rod si au productii ridicate. Nu incercati sa strangeti seminte de la
plantele hibride, deoarece fenomenul de heterozis se manifesta doar la prima generatie de
dupa incrucisare, in urmatorul an obtinandu-se plante total diferite, datorita segregarii
caracterelor.
Dezinfectarea semintelor
In multe cazuri, bolile tomatelor sunt rezultatul folosirii de seminte infestate, care pot fi
purtatoare de fungi, bacterii sau virusuri. Prin urmare, decontaminarea semintelor este o
necesitate. Se presupune ca semintele cumparate din raioanele specializate sunt deja
dezinfectate. Pentru dezinfectia semintelor de tomate acasa, puteti folosi una din
urmatoarele metode:
semintele introduse intr-un saculet de tifon sunt scufundate pentru 20-30 de minute in
apa oxigenata (peroxid de hidrogen 30% diluat cu apa 1:10. Se clatesc semintele cu apa si
se pun la zvantat.

semintele sunt inmuiate timp de 60 de minute in solutie 1% de permanganat de potasiu,


apoi se clatesc si se usuca. Din pacate permanganatul de potasiu nu se mai vinde sub
forma de comprimate in farmacii, dar cred ca solutii diluate se mai pot cumpara.
se scufunda semintele pentru 30 de minute in apa la temperatura de 52C. Respectati cu
strictete temperatura apei si pentru a va fi mai usor puteti folosi un termos. Dupa aceste
tratamente semintele vor fi dezinfectate impotriva diferitelor boli bacteriene si criptogame
(fungice, produse de ciuperci).

Substratul
Ca substrat pentru semanat puteti folosi un amestec de mranita, pamant de telina si nisip,
proportiile fiind de 50% mranita, 25% pamant de telina si 25% nisip de rau. Dificultatea
cu acest amestec consta in faptul ca este greu de obtinut un substrat dezinfectat, fara larve
sau alti agenti patogeni. Daca va hotarati pentru aceasta varianta, pregatiti amestecul din
toamna, altfel veti intampina problema din cauza zapezii, asa cum am patit eu anul acesta.
In comert se gaseste pamant pentru rasaduri imbogatit cu macroelemente, produs de
diverse firme. Este pe baza de turba si trebuie sa aiba ph-ul intre 6,5 si 7. Eu am folosit un
substrat pentru semanat si inmultire denumit Agro pe care l-am cumparat din Dedeman,
pret 11 lei sacul de 20 litri. Aduceti substratul in casa cu cateva zile inainte, pentru a
ajunge la temperatura camerei.

Recipiente
Pentru semanat puteti folosi diverse tavi din plastic sau cutii de lemn si diverse casolete
sau ambalaje reciclate. Nu e nevoie sa dati o groaza de bani pe propagatoare sau minisere.
Daca va hotarati sa folositi ambalaje de inghetata sau prajituri, aveti grija ca acestea sa fie
din materiale colorate. Cele transparente pot fi folosite, dar numai dupa ce le vopsiti pe
exterior (cu vopsea lavabila) sau le imbracati intr-un material colorat (hartie, folie etc).
Asta din cauza ca radacinile expuse la lumina isi diminueaza sau chiar isi pierd functia de
absorbtie a apei si elementelor nutritive.
Pe langa asta, in vasele transparente se formeaza alge pe peretii interiori, lucru care iarasi
nu este in regula. Asadar, nici la repicare nu e bine sa folositi pahare de unica folosinta
transparente, ci albe.
Indiferent de vasele folosite, primul lucru pe care il veti face va fi sa le gauriti la fund,
pentru a asigura indepartarea excesului de apa. La vasele din plastic folositi un pistol de
lipit sau si mai simplu, un cui inrosit in foc. Apoi dezinfectati tavile (merge si cu clor) si
clatiti-le bine.
Semanatul

Hai, la treaba! Luati tava gaurita, dezinfectata, clatita si uscata si umpleti-o cu un strat de
pamant de cel putin 7-8 cm. Tasati usor substratul si udati-l bine cu apa la temperatura
camerei. Semintele se pot imprastia sau se pot semana pe rand, dar asta e deja treaba de
chinez batran.
Totusi, daca optati pentru aceasta varianta, cu o sipca (rigla) trasati santuri cam la distanta
de 2 cm. In aceste santuri asezati una cate una semintele, la distanta de 1 cm una de alta.
Pare greu dar nu e, dupa prima mie de seminte ti se da mana :) Puteti folosi o pensa, dar la
fel de bine puteti folosi un simplu pix pe care il inmuiati din cand in cand in apa.
Imprastiati semintele pe masa si cu pixul luati cate una. O sa fiti surprinsi sa vedeti ca
samanta se lipeste si sta pana o asezati la locul ei. Nu uitati sa muiati pixul in apa, aici e
toata smecheria.
Acum mai stropiti o data si semintele, folosind un pulverizator sau o stropitoare cu sita
foarte fina, altfel le veti deranja de la locul lor si e pacat dupa atata munca. Nu uitati sa
etichetati randurile si tavitele. Oricat ati incerca, in lipsa etichetelor, pana la urma tot o sa
incurcati tavile. Acoperiti apoi semintele cu un strat gros de 0,5 1,5 cm de substrat
cernut, pe care il presati usor si uniform pentru a realiza contactul cu semintele. Nu mai
udati decat daca substratul este uscat. Acoperiti tava cu o foaie de sticla sau o introduceti
cu totul intr-o punga de plastic sau un sac menajer. Acum nu va mai ramane decat sa-i
gasiti un loc calduros. In aceasta faza lumina nu conteaza, poate fi multa, putina sau deloc,
semintele de rosii fiind indiferente la lumina.

Temperatura
Dupa semanat, semintele de tomate rasar atunci cand temperatura solului este mai mare de
10-12C, insa optim pentru germinare este ca substratul sa aiba o temperatura de 24-26C.
La temperatura optima si o umiditate de 70% semintele ar trebui sa germineze in 5-7 zile.
Temperatura este foarte importanta, pentru ca la temperaturi scazute semintele germineaza
mai greu iar la temperaturi mai mari plantele rasar mai devreme, dar sunt firave si
sensibile la boli. Zilnic trebuie sa aerisiti tavile prin ridicarea sticlei sau a foliei, altfel pe
substrat o sa vedeti cum incep sa se dezvolte mucegaiuri. Dupa rasarirea plantelor se
indeparteaza sticla sau folia de pe tavi. Acum este posibil ca din cauza aerului uscat
cuticula semintei sa se tina inca de frunzulitele cotiledonate sau sa le tina lipite. Stropiti
usor plantele si cojile semintelor vor cadea.
Imediat dupa rasarirea plantelor, temperatura trebuie redusa la 18-20 C ziua si 15-16C
pe timpul noptii, pe o perioada de 2-3 zile, apoi va fi mentinuta in intervalul 20C 22C.
Procedand asa, energia plantei este canalizata pentru dezvoltarea radacinii si se previne
alungirea rasadului. Intre zi si noapte este bine sa existe o diferenta de temperatura de 5C.
n condiii normale de ngrijire, primele frunze adevarate apar cam la 8-12 zile de la
rasarire. Boala cea mai des intalnita n aceast etap de dezvoltare a plantelor este caderea
rasadurilor, favorizata de temperatura si umiditate ridicate.

Lumina
Chiar daca rosiile sunt plante termofile, cu cerinte ridicate fata de temperatura, cele mai
mari probleme in obtinerea rasadurilor de calitate apar din imposibilitatea asigurarii
cantitatii de lumina care sa duca la o dezvoltare corecta a rasadurilor. In casa, un astfel de
loc poate fi deasupra caloriferului in dreptul unei ferestre orientate catre sud, sud-est sau
sud-vest. Alte orientari sunt de evitat pentru ca, in lipsa luminii suficiente plantele se vor
alungi (etiola). Lumina provine dintr-o singura parte si e normal ca plantutele sa se incline
spre sursa de lumina. Atata timp cat plantele nu sunt etiolate acest lucru nu trebuie sa ne
ingrijoreze si se poate corecta prin simpla rotire a vaselor o data la 2-3 zile. Mai trebuie sa
stiti ca intre lumina si temperatura trebuie sa existe o corelare. Astfel, daca in zilele
insorite temperatura poate fi mai ridicata, in zilele noroase temperatura trebuie scazuta cu
4-5C, la fel ca si noaptea.
Pentru a beneficia de o cat mai mare cantitate de lumina, puteti apela la un truc: asezati in
laterala tavii (in spate, pe partea opusa geamului) cartoane albe sau invelite in folie de
aluminiu, din cea folosita in bucatarie. Veti obtine in acest fel un fel de reflector, care va
redirectiona razele soarelui inapoi spre plante.

Udarea
Udarea se face intotdeauna cu moderatie si cu apa la temperatura camerei. Daca aveti
posibilitatea folositi apa de ploaie sau zapada topita. Apa se adauga in tavita gradat si se
completeaza pe masura ce este absorbita de substrat. Apa nu trebuie sa stagneze in tavita si
nu se recomanda nici udarea in ploaie, cu stropitoarea, in acest fel fiind facilitata aparitia
bolilor fungice (produse de mucegaiuri). Folositi apa de la robinet doar dupa ce ati lasat-o
o zi la temperatura camerei, pentru sedimentarea sarurilor si evaporarea clorului. Udati
doar cand substratul este zvantat, la 3 4 zile. Oricum, plantele va vor arata daca sufera
din lipsa apei si e mai periculos sa uzi prea mult decat mai putin. NU uitati de umiditatea
aerului. Daca aerul e prea uscat, asa cum se intampla frecvent in spatiile incalzite cu
calorifere, asezati tavite cu apa sau prosoape ude pe calorifer. Daca umiditatea este prea
ridicata, aerisiti camera repede, fara a supune plantele curentilor reci de aer.
Repicatul
Legat de repicat trebuie sa fac o precizare. Am auzit de multe ori intrebarea: se repica sau
nu se repica rasadurile? Raspunsul e simplu: repicatul reprezinta lucrarea de transplantare
provizorie a rasadurilor din tavitele unde plantele sunt dese. Acest lucru se poate face in
aceleasi tavite dar la distante mai mari sau in recipiente individuale, cu scopul asigurrii
spaiului de nutriie corespunztor i a unei cantitati de lumin mai mari. Asadar, daca ati
semanat de prima data in pahare sau alveole, doar cate o samanta, nu veti repica ci veti
lasa plantuta sa se dezvolte in continuare in acelasi loc. Cu cat e paharul sau ghiveciul mai
mare, cu atat e mai bine.
Repicatul are loc cam la 10 zile de la rasarire, mai exact la aparitia primelor frunze
adevarate si se face cu scopul de a stimula dezvoltarea sistemului radicular. Cu o seara
inainte de repicare substratul se uda bine. Plantele se separa cu grija pentru a nu afecta
radacinile. Se selecteaza plantele sanatoase, bine dezvoltate si uniforme ca dimensiune si
se replanteaza imediat, pentru ca radacinile sa nu sufere. Cu un plantator (si aici pixul face
minuni) sau cu degetul se face o groapa in substrat si se introduce planta, presand apoi
pamantul in jurul radacinilor. Plantutele se replanteaza putin mai jos decat initial, fara a
ingropa frunzulitele cotiledonate. Pentru repicat se foloseste acelasi substrat ca si la
semanat daca este din comert, sau un amestec format din turba 50%, mranita 25% si
pamant de telina 25%, cu adaos de azot , fosfor si potasiu. Dupa repicat plantele se uda si
se umbresc usor, scazand si temperatura, pentru a preveni ofilirea plantelor.

Calirea rasadurilor
Calirea rasadurilor este un proces foarte important pentru obtinerea de rasaduri de buna
calitate si consta in obisnuirea treptata a rasadului cu noile conditii in care va continua sa
creasca din momentul in care ajunge in gradina. Pentru asta, cu vreo doua saptamani
inainte de data plantarii in gradina, este obligatorie scoaterea rasadurilor afara, pentru
perioade scurte la inceput si apoi pentru perioade din ce in ce mai lungi. Practic, in prima
zi veti scoate tavile cu rasaduri afara doar pentru 2 3 ore si intr-un loc umbrit. Faceti asta
intr-o zi in care temperatura este de peste 12C. Incet-incet, expuneti plantele si la soare,
dupa 2-3 zile ajungand la o jumatate de zi de expunere la soare. Incercati sa asezati
rasadurile intr-o pozitie estica, expunandu-le soarelui de dimineata care este mai bland
decat cel din miezul zilei. In tot acest timp aduceti rasadurile inapoi in casa peste noapte.
Fiti deasemeni pregatiti sa duceti rasadurile in casa in orice moment daca temperaturile
scad brusc, ninge sau bate vantul. Dupa o saptamana rasadurile ar trebui sa fie destul de
obisnuite pentru a rezista la soare intreaga zi. In ultimele zile lasati rasadurile afara si
peste noapte, eventual protejate cu folie.
Plantarea in gradina
Dupa 55-60 de zile de la semanat plantele ajung la inaltimea de 10-15 cm si au 4-5 frunze
bine dezvoltate. Acesta este momentul cand, in functie si de temperaturile exterioare,
plantele pot fi transplantate in gradina. Acest lucru se face de regula de la jumatatea lunii
aprilie, in zonele sudice, pana la jumatatea lunii mai. Plantarea in gradina este recomandat
sa se faca atunci cand luna este in descrestere iar solul are o temperatura de peste 15C.
Aceasta operatie este indicat sa se faca intr-o zi noroasa sau seara pentru a preveni ofilirea
plantelor. Rosiile se planteaza pe randuri orientate pe directia est-vest la distanta de 35-50
cm intre plante prin ingroparea tulpinei pana la nivelul primei frunze, deci mai mult decat
in alveola sau pahar. Acest lucru este posibil si recomandat datorita faptului ca rosiile vor
dezvolta radacini adventive si pe aceasta portiune. In cazul in care rasadurile au fost
etiolate, pentru a nu ingropa radacina prea adanc puteti face un mic santulet in care veti
planta rosia putin inclinata, lasand afara doar portiunea pe care o doriti. Rosia este o planta
care iubeste soarele direct asa ca ati face bine sa-i gasiti in gradina un loc insorit. Sunt de
evitat pozitiile supuse vanturilor si cele umbrite. La umbra, spatiile internodale sunt mai
lungi, frunzele se dezvolta mai mult insa productia de fructe scade semnificativ.
Temperatura minima de crestere a plantei este de 12-13C iar cea optima este de 20-22C.
Temperatura optima pentru inflorire este de 20C. In functie de conditiile meteo specifice
zonei si de soiul folosit, de la transplantare si pana la culegerea primelor fructe sunt
necesare 10-12 saptamani.

Pana atunci insa mai este mult, si eu voi reveni cu fotografii pe masura ce voi avea noutati.
Am semanat pe data de 7 martie, in penultima zi de luna in crestere. Nu ca as fi tinut in
mod deosebit, dar asa s-a nimerit si abia atunci am primit semintele.

OBTINEREA RASADURILOR DE ROSII 2


21MAR
Au trecut 2 saptamani de la semanat si intre timp plantutele au rasarit si fac ceea ce stiu
ele mai bine: cresc vazand cu ochii, de la o zi la alta. In primul articol am povestit cam
totul despre semanat si conditiile pe care trebuie sa le asiguram pentru ca semintele sa
germineze uniform si la timpul potrivit. Astazi o sa reiau povestea de la momentul
semanarii si o sa punctez momentele mai importante din prima zi si pana astazi, postand si
fotografii din fiecare etapa.
Dupa semanat singurul lucru pe care l-am facut a fost ca de cateva ori pe zi sa aerisesc
tavile, ridicand foaia de sticla. Pana la rasarirea plantelor nu a fost nevoie sa ud deloc.
Pamantul era umed si chiar a trebuit de cateva ori sa indepartez si apa condensata pe sticla.
Am asigurat temperatura optima pentru germinare si asta a fost tot, am asteptat sa apara
plantele.

Am inscris data pe fotografii tocmai pentru a vedea mai usor diferentele de la o zi la alta.
Asadar, dupa 6 zile primele plantute isi fac aparitia. Temperatura substratului a fost
mentinuta la 25 C, si probabil ca perioada ar fi fost chiar mai scurta daca in una din zile
nu as fi avut ceva probleme cu incalzirea. O observatie trebuie sa fac aici si anume faptul
ca soiurile de rosii timpurii rasar mai repede decat soiurile tardive. In cazul meu, primele
care au germinat au fost semintele din soiul Rio grande si ultimele care au aparut au fost
cele din soiul Inima de bou. Diferenta a fost de aproape 2 zile.

Aici se vede foarte clar diferenta, primele randuri fiind Rio grande. Stiti ca am semanat la
rand si iata, chiar se cunosc randurile. Acum, nu ar fi o problema ca unele seminte rasar
mai devreme, cand incep sa rasara plantele indepartezi folia sau placa de sticla, reduci
temperatura pentru cateva zile cu vreo 5C si lasi plantele sa creasca. Insa, daca in aceeasi
tava plantezi soiuri diferite (asa cum am facut eu de data asta, semanand in fiecare tava
cate 3 randuri x 3 soiuri) o sa cam ai probleme. Si a trebuit sa fac un compromis: am mai
lasat sticla o zi pentru a rasari si celelalte plante cu riscul ca primele rasarite sa se
alungeasca. Din fericire nu s-a intamplat asa deoarece a fost o zi insorita insa temperatura
am mentinut-o mai scazuta si nici nu am udat.

Asa ca e de tinut minte: NU SEMANAM SOIURI DIFERITE IN ACEEASI TAVA.


Se vede in fotografia de mai sus ca pamantul nu balteste nici dupa ce plantele au rasarit.
Pentru ca se uscase putin la suprafata si pentru a mai elibera plantutele din stransoare, lam prasit cu un betisor de inghetata. Acum se vede ca substratul este reavan si
momentan plantele nu duc lipsa de apa.

Legat de udare trebuie sa va spun ca am evitat sa ud foarte des. Prefer sa simt plantele ca
incep sa se ofileasca decat sa ma trezesc cu rasadurile la pamant. Cine a patit-o cu caderea
rasadurilor stie despre ce vorbesc. Astfel procedez eu, ud doar cand e nevoie, scufundand
tava intr-o alta mai mare, deci udare de jos in sus. Folie sau sticla nu mai folosesc deloc
dupa rasarire si la amiaza, profitand si de vremea frumoasa am aerisit bine incaperea.
Oricum aerul nu era umed, dar de aer curat e oricand nevoie. Grija doar sa nu fie curenti
reci de aer. Legat de caderea rasadurilor, in cazul in care aveti nesansa sa va confruntati cu
aceasta boala primele masuri ar fi: stopati udatul, aerisiti bine, daca aveti folie indepartatio si folositi ca tratament Previcur Energy in concentratie de 0,1% (1 ml de solutie
dizolvata in 1 litru de apa). Stopiti atat plantele cat si solul si e posibil sa mai salvati ceva
din rasaduri. Din fericire, eu nu m-am confruntat niciodata cu aceasta boala si am avut ani
in care am folosit chiar pamant de gradina si gunoi de grajd (nesterilizat, nedezinfectat) ca
substrat si totusi boala nu a aparut. De asta cred eu ca declansarea bolii tine de conditiile
improprii din (mini)rasadnita si ca de acolo trebuie sa vina si rezolvarea.

La o saptamana de la rasarit, rasadurile arata cam asa. Se vede diferenta fata de fotografia
din urma cu trei zile.

Vedeti tulpinile? Asa trebuie sa arate, culoarea lor trebuie sa fie roscat- vinetie. Daca e albverzuie si tulpina e alungita inseamna ca plantele nu au destula lumina sau temperatura e
prea ridicata si substratul prea umed. De lumina am avut parte, o mai luau rasadurile intr-o
parte dar corectam asta rasucind periodic tavile. In aceste zile temperatura din camera nu a
depasit 22C ziua, iar noaptea a fost de cam 16C.

O chestie pe care am invatat-o si eu de la cineva este sa va treceti palma peste rasaduri, ca


si cum ati scutura roua de pe iarba. Se pare ca le place asta si le ajuta sa creasca drepte si
viguroase. Nu cred ca e doar autosugestia, mie chiar mi se pare ca functioneaza. Plus cami place sa le simt sub palma si asa imi dau si seama cat de turgescente sunt, daca sunt
molcute si nu opun o minima rezistenta, inseamna ca au nevoie de apa. Daca nu ati inteles
procedeul pot sa detaliez intr-un comentariu.

Nu-i asa ca-s frumusele? Le-am pus in tava rosie ca sa nu fie deocheate. :)

Da, acolo in mijloc apare deja prima pereche de frunze adevarate. E drept ca asta e una din
cele mai grabite. Oricum maine cred ca la toate o sa se vada asta si cand frunzele vor fi
ceva mai dezvoltate urmeaza repicatul.
Teoretic ar trebui ca repicatul sa-l fac luni, 26 martie. Socoteala este cam asa: din 7 martie,
data semanatului, adaugam 7 zile pana la incoltire si inca 10 12 zile pana la dezvoltarea
primei perechi de frunze si iese 26 martie. Bine, iese 24 martie dar e sfarsit de saptamana
si poate vor si ele sa se odihneasca :) asa ca probabil luni demaram operatiunea repicat.

Substratul e pregatit, paharele gaurite, apa din zapada topita am, asa ca abia astept.
Problema e ca sunt multe, semintele au germinat nesperat de bine si o sa am nevoie de
mult spatiu luminat. Dar improvizez eu ceva, pana luni am timp sa ma gandesc si la asta.

REPICATUL RASADULUI DE ROSII


30MAR

Daca ati ajuns direct la acest articol o sa va rog sa cititi si primul articol, pentru ca acolo
am scris mai pe larg despre toate etapele ce trebuie parcurse si despre factorii care
influenteaza obtinerea unor rasaduri de tomate sanatoase si viguroase, primul si cel
mai important pas catre o productie de rosii acceptabila.
Totusi, stiind ca este posibil ca celalalt articol sa vi se para prea lung si mai stiind ca lumea
doreste servirea rapida a informatiei, o sa repet si aici cateva din lucrurile puctate dincolo.
Mai pe larg si mai in tihna, ca doar nu dau turcii. Si desigur cu fotografii care sa va ajute
sa intelegeti mai usor ce inseamna repicatul (repicarea), mai ales pe cei care sunteti la
prima experienta de acest gen.
Ce este repicatul? Pai raspunsul e unul simplu: este operatia prin care rasadul, semanat
des in tava, cutie, sau stiu eu ce alt recipient ati folosit la semanat, este mutat fir cu fir intro alveola, pahar, ghiveci sau cub nutritiv, unicul scop fiind acela de a asigura fiecarei
plantute spatiul si substratul necesar pentru o buna dezvoltare. Pentru ca, daca la semanat
a fost mai comod si mai simplu de ingrijit toate semintele la un loc, acum dupa ce
semintele au germinat si plantele au inceput sa creasca, acestea fiind prea dese au nevoie
de mai mult spatiu si de mai multi nutrienti pentru a se dezvolta bine in continuare. Pe
langa asta, in tava plantele incep sa se umbreasca reciproc, cantitatea de lumina ce ajunge

la plante fiind tot mai mica, motiv pentru care rasadul se etioleaza. Sper ca ati inteles cum
sta treaba pana aici.
Daca ati semanat direct in ghivece sau in pahare individuale si presupunand ca ati semanat
4 seminte in loc de una pentru siguranta incoltirii macar a uneia, pastrati planta cea mai
dezvoltata si eliminati-le pe celelalte. In cazul acesta nu se mai impune repicatul, decat
daca nu va lasa inima sa aruncati celelalte 3 plante pe care, da, le puteti repica in alte
ghivece sau pahare. Si in cazul in care ati folosit alveole pentru semanat, am vazut recent
niste tavi cu alveole foarte mici, de vreo 2 x 2 cm, trebuie sa mutati plantele in alveole sau
pahare mai mari, altfel nu vor avea nici spatiu, in care sa-si dezvolte radacinile, nici
substante hranitoare suficiente. Si nu cred ca vreti sa obtineti niste rosii-bonsai.
Cand se repica tomatele? Repicatul la tomate se face la aparitia primelor doua frunze
adevarate si acest lucru se intampla de regula cam la 10-12 zile dupa incoltire. In cazul
meu, anul acesta, de la semanat si pana la repicat au trecut fix 20 de zile. Nu va luati dupa
data articolului, am repicat rasadurile acum 4 zile, adica pe 26 martie.
Cum se face repicatul? Cu grija si atentie. Stiu, s-ar putea sa para ironie dar nu este.
Chiar e nevoie de multa grija in manipularea plantelor atat de firave fara a le vatama si de
atentie la toate detaliile, incepand de la substratul folosit, la ghivece, pahare si pana la
asigurarea conditiilor dupa repicare. Cu o zi-doua inainte de a incepe repicatul, aduceti
substratul in casa pentru a ajunge la temperatura camerei. Cu o seara inainte de repicat
udati bine rasadurile. Paharele si alveolele trebuie gaurite pentru a asigura scurgerea apei
in exces, plus ca poate veti dori sa le udati in tava si atunci trebuie sa ajunga si apa pe
undeva in pahar. Eu am folosit pahare de unica folosinta albe, de 200 ml si pahare
recuperate de la iaurturi. Am mai spus-o si o repet: nu folositi recipiente transparente,
radacinile au nevoie de intuneric pentru a se dezvolta si chiar daca in prima faza ele vor fi
in centrul paharului, in timp ar trebui sa umple substratul si inevitabil vor da de lumina si
nu o sa le prea placa.

Ca substrat puteti opta intre substrat pentru rasaduri din comert sau puteti prepara un
substrat acasa. Pentru cei ce stau la casa e mai usor, asta in cazul in care au si ingredientele
prin curte sau au de unde le procura. Pentru tomate, dar si pentru conopida si varza un
amestec bun pentru repicat este format din: turba rosie 50%, mranita 25% si pamant de
telina 25% sau daca nu va place in procente folositi 2 masuri (sa zicem 2 galeti) de turba,
1 masura de mranita si una de pamant de telina. Din turba scoateti betele si alte bucati mai
mari iar celelalte le cerneti si apoi le amestecati bine intre ele. Pastrati-le in sac inchis,
altfel amestecul se va usca. Aici apare, insa, o problema. Acest substrat produs acasa ar
trebui dezinfectat ori termic ori chimic, impotriva bolilor criptogamice. Termic nu stiu
cum se face iar chimic nu ma prea intereseaza, decat daca e vorba de solutii deloc sau
foarte putin toxice. Asa ca prefer substratul cumparat, am mai spus ca am folosit Agro si
daca nu am avut probleme cu el pana in aceasta faza sper sa nu am nici in continuare. Dar
in anii trecuti am folosit substrat facut de mine si fara sa-l dezinfectez in vreun fel, tot nu
am avut probleme. Ma rog, poate e si chestie de noroc, desi tind sa cred ca tine mai mult
de factorii de mediu si de respectarea cerintelor rasadurilor decat de sansa.
Trecem la treaba? Umpleti paharele cu substrat si faceti o gaura in mijloc. Pentru asta, cel
mai bun instrument este degetul aratator. Cu o lopatica improvizata dintr-un bat de
inghetata, o coada de tacam, sau ce va mai vine la indemana, scoateti doar cate o planta,
cu grija pentru a deteriora cat mai putin radacinile. Ideal ar fi sa nu le rupeti deloc.
Pozitionati planta in gaura din pahar, ingropand-o pana aprope de frunzele cotiledonale si
in asa fel incat varful plantei sa depaseasca marginea paharului. Apoi presati pamantul in

jurul plantei si udati-o imediat, altfel o sa fiti surprinsi cat de repede se ofileste. Asta e
varianta in cazul in care radacinile sunt mai firave.

Daca aveti sansa ca radacinile sa fie bine dezvoltate o sa constatati ca nu e tocmai usor sa
le introduci in gaura din pahar fara a le chinui. Asa ca, puneti putin pamant in fundul
paharului si tasati-l usor. Cat pamant, o sa calculati voi in functie de inaltimea plantei.
Asezati planta in pahar, completati cu pamant de jur imprejur, tasati pamantul in jurul
plantei si udati imediat. Nu scaldati plantele in apa, dar nici nu le lasati sa se ofileasca.

Paharele cu rasadurile repicate le asezati in lumina dar nu in bataia soarelui, cel putin nu
imediat dupa repicare cand plantele sufera totusi de pe urma acestei operatii. Daca e prea
cald puteti reduce si temperatura pentru ca plantele sa nu se ofileasca. Incepand de a doua
zi dati-le din nou la lumina puternica si temperatura de 22C.

Astazi, la 4 zile de la repicat, se pare ca plantele au trecut cu bine peste socul repicarii. Din
pacate de 3 zile la Iasi nu a mai aparut soarele ceea ce e o mare problema pentru mine. In
aceste conditii am redus temperatura, insa rasadurile merg mai greu. In plus, apucasem sa
le ud cam mult in ideea ca va fi cald si soare si apa se va evapora in cateva zile, dar nu a
fost asa. Sper sa nu apara probleme. Pana una-alta rasadurile, zic eu ca arata bine.

Asta e tot, deocamdata. Spor la treaba si succes!

RASADURI DE TOMATE DUPA REPICARE


09APR

Prea multe nu am sa va spun, pentru ca nu se intampla nimic deosebit. A, daca te uiti la


fotografii se vede ca rasadurile cresc, dar privindu-le zilnic nu prea iti dai seama de asta.
Important este ca rasadurile sunt sanatoase si cu toata vremea neprielnica ma refer aici la
faptul ca au fost multe zile mohorate- arata bine si sunt viguroase. O sa vedeti intr-o
fotografie ca nu-s nici cat o bricheta de inalte si deja a aparut a doua pereche de frunze,

distanta internodala fiind foarte mica. Saptamana trecuta, cat a fost mai cald, au stat afara
descoperite. Ieri le-am mutat din nou in interior, nu prea au lumina dar sper sa treaca cu
bine si peste aceste zile reci. De notat ar mai fi faptul ca procentul de prindere dupa
repicare a fost de 100%, nu am pierdut nici macar un fir. Exista insa diferente intre soiuri,
unele sunt mai inalte, altele ceva mai scunde si mai vad diferente si intre plantele din
paharele de iaurt si cele de unica folosinta. Primele, au mai mult substrat si sunt vizibil
mai mari ceea ce ma face ca pe viitor sa renunt la paharele de unica folosinta. Asa ca, pana
in sezonul urmator, o sa-mi gasesc o noua ocupatie: recuperator de ambalaje de iaurt.
Ca sa nu uit, si ca sa va faceti si voi o idee, rasadurile au 1 luna de la semanare (6-7
martie) si doua saptamani de la repicare (26 martie).

RASADURI INAINTE DE PLANTARE. PLANTAREA ROSIILOR


IN GRADINA
04MAI

Gata, s-a incheiat operatiunea Rasaduri 2012. Din seminte semanate la data de 6 martie,
dupa 54 de zile de ingrijire (si va asigur ca a fost destula bataie de cap, mai ales din cauza
vremii capricioase) rasadurile arata cam ca in fotografiile de mai jos. Fotografii facute pe
29 aprilie, ziua in care le-am transportat la locul unde vor creste in continuare, cu o zi
inainte de a fi plantate in gradina.
In ciuda dificultatilor intampinate, sunt multumit de rezultate. Mult mai multumit decat in
alti ani, cand nerabdarea ma facea sa seman prin februarie si imi era destul de greu sa le
asigur conditiile optime. Anul acesta, faptul ca am primit semintele abia la inceputul lunii
martie, si de voie de nevoie a trebuit sa stau in asteptare, se pare ca a fost in avantajul meu
si implicit al rasadurilor. Nici nu stiu cand au crescut asa de mari si in ciuda vremii nu
tocmai prielnice rasadurile arata bine, sunt proportionate si lucru cel mai important sunt
sanatoase. In privinta aceasta nu am avut probleme, samanta a fost de calitate, procentul
de germinare cred ca a fost aproape de 100% si nu am pierdut nici o plantuta din cele
repicate. Asta fara sa folosesc nici un fel de substante, nici pesticide, nici ingrasaminte,
nici stimulatori, nici macar decocturi de urzica sau de salcie care chipurile ar face bine, dar

atata timp cat nu le-am folosit nu pot sa ma pronunt asupra eficacitatii lor. Asadar cu
substrat Agro pentru rasaduri, amestecat la repicare cu ceva mranita si cu apa de ploaie
(mai exact din topirea zapezii) cat am avut, le-am adus pana in faza asta. Ei, au mai fost
mutari de la umbra la soare, de la cald la frig si invers, din interior afara, dupa cum a fost
vremea. Si vremea nu a fost chiar cea mai potrivita: chiar in momentele cand eu aveam
nevoie de soare am prins o saptamana mohorata, cand le-am scos afara pentru mai multa
lumina a scazut foarte tare temperatura si colac peste pupaza in ultimele zile din aprilie am
avut temperaturi de 30C, lucru anormal pentru aceasta data si destul de deranjant pentru
rasaduri in general. Nu si pentru ale mele care erau calite si nu au suferit din aceasta
cauza, singurul neajuns fiind legat de faptul ca am fost nevoit sa le ud aproape nonstop,
plantele fiind mari si din paharute apa se consuma incredibil de repede. Si fiind multe
rasaduri, imprastiate care incotro, chiar nu mai aveam pe unde sa le mut mai la umbra.
Despre plantarea rasadurilor in gradina nu o sa scriu prea mult, pentru ca nu este nimic
deosebit de spus. E o operatiune simpla, dar consumatoare de timp. In prima faza trebuie
pregatit terenul si apoi fertilizat. Aveti grija sa alegeti un loc unde rosiile vor beneficia de
soare cel putin 6 ore pe zi. Puteti planta pe biloane, lucru ce va va ajuta la irigare apa
administrandu-se pe sant, sau pe teren nemodelat. In functie de metoda folosita, dar si in
functie de soi, distanta de plantare la rosii este de 30-50 cm intre plante pe rand si 50-70
cm intre randuri. Cu sapa sau lingura de plantat faceti gropi in care turnati apa si puteti
adauga si o mana de mranita. Rosiile se planteaza mai adanc decat in pahar, cam pana la
nivelul primei frunze. Si asta deoarece rosiile au bunul obicei de a emite radacini
adventive pe tulpina, ceea ce va fi in beneficiul plantei, aceasta hranindu-se mai bine.
Plantarea rasadurilor de rosii este indicat sa se faca spre seara, inainte de ploaie sau intr-o
zi noroasa, pentru ca rasadurile sa nu sufere foarte mult. Imediat dupa plantare udati
rasadurile. Daca sunt destul de dezvoltate le puteti palisa, arci in aceeasi zi, mai ales daca
gradina voastra se afla intr-o zona supusa vanturilor frecvente. Daca nu, puteti amana
aceasta operatiune. Daca rasadurile sunt alungite puteti face groapa de plantare mai mult
lunga si nu foarte adanca. Plantati rasadul in pozitie oarecum culcata, ingropand atat cat
doriti din tulpina si lasand la suprafata doar portiunea de varf. Nu va faceti probleme in
privinta pozitiei oarecum nefiresti a rasadului si nu incercati sa-l adugeti in pozitie
verticala, pentru ca o sa-l rupeti. In cel mult doua zile planta se va indrepta singura si-si va
relua cresterea in sus. De ce se procedeaza asa? Pentru ca rosia are radacina pivotanta daca
este semanata direct in gradina, dar daca este produsa prin rasad are radacina superficiala.
Si nu e bine sa ingropi o astfel de radacina la o adancime prea mare. Si pentru ca am
pomenit de semanat direct in gradina o sa repet, caci cred ca am mai spus undeva, ca
semintele de rosii se pot semana si direct in gradina, insa numai cand temperatura solului

ajunge la 10-12C. Se seamana mai multe seminte la cuib si se opresc 1-2 plane din
primele rasarite sau din cele mai dezvoltate.
Asta a fost si tragand linie pot sa spun ca a fost bine. Ce nu am spus pana acum, si fireste
ca nici nu am postat fotografii, este faptul ca pe langa 6 soiuri de rosii am mai avut si inca
mai am rasaduri de vinete lungi si rotunde, rasaduri de ardei gras galben si rosu, ardei iute
de ghiveci, un busuioc italian, cret si foarte aromat folosit in bucatarie, busuioc verde de la
Novasem, busuioc rosu de la Elisa, petunii, coleus, thunbergia, craite pitice, varza
decorativa si cred ca mai sunt si altele.
Din toate au fost mult mai multe decat as fi avut nevoie, motiv pentru care o parte au ajuns
la mama, altele in gradina surorii mele si au mai si ramas, atat cat sa pot darui catorva
persoane care si-au manifestat interesul fata de rasadurile mele. Tuturor le recomand un
singur lucru: sa le ingrijeasca de aici inainte cu aceeasi pasiune cu care am facut-o eu si cu
siguranta rezultatele muncii lor vor fi pe masura asteptarilor.
Bafta tuturor si daca nu o sa uitati, dati un semn la vremea culesului!