Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
tONUINTE,
FACUTE LA
,Institutul de 3acteriologie
DE
Dr. V. BABES
,-
1)1111,:(1T(111171,
..
1NSTITUTITATI..
;."-k-
M?)
_
III CCRESCI
1900.
www.dacoromanica.ro
EAPTE
tOlUERINTE PERM
FACUTE LA
(Institutul de Bacteriologic
DE
Dr. V. BABES
DIRECTORUL 1NST1TUTPLUI.
BUCURESCI
www.dacoromanica.ro
LEPRA SI PELAGRA.
g1
11
1 :3 0
131
cu China.
Lepra este de asemenea foarte frecuenta
toata populatiunea. Acolo s'a si Matt experimentul cu un condamnat, care, find infectat cu material lepros, a si devenit lepros.
Este insa adeverat ca in urrna s'a aflat ca
132
and in urma cruceadelor lepra, dupa afirmatiunea scriitorilor de atuncT, se respandise intr'un mod inspaimantator. Lepro0
au fost excluT din orT -ce comunitate cu cel
133
Asa exists spre exemplu in toate terile mesuri de isolare pentru leprosT, insa fArA rigoare absoluta ; din aceastA cause mesurile
acestea n'ari avut efectul dorit. Spre a putea
ajunge scopurT mars si sublime, avem nevoe de mijloace absolute, fail a tine cont
de susceptibilitAtT sail chiar de dreptul de
familie. Curatirea facultativA si politia sanitarA a carnurilor si a lapteluT nu sunt mijloace suficiente. Un simf de umanitate reu
infeles care nu admite impedicarea absoluta
a contactuluT intre leprosi si persoanele snatoase si orbirea nriultor medici, maT cu
seams in Turcia, earl fata de faptele cele
maT evidente neaga contagiositatea si infecwww.dacoromanica.ro
1N4
tarcliil, sunt de o culoare rosietica sau vanata, rotunde sau turtite Ia extremitatt, pe
cand pielea fruntei devine ingrosata, sbarcita gi sprincenele sunt *lute; fata are un
aspect inspaimantAtor, fioros, aducAnd a
minte de fata leulul, din care causa 't s'a
www.dacoromanica.ro
13:5
acoperita cu par remane de regula sanatoasa. De multe orT exista ulceratiunT. GanglioniT limfaticT din vecinatate sunt mariti
si tarT. De asemenea exista si lesiunT pe
ochT si in gura sub forma de pete si ulceratiuni. Boa la tine mull time, ant intregl, si
bolnaviT mor de boale interne. Multi bolnavi
capata tuberculosa, ftisia pulmonara, sati mor
in urma unor tumori leproase carT se desvolta in laringe si cart impedica respiratiunea.
0 alts forma de lepra este aceea anestesica, adica la care nu vedem desfigurarea
fete). si noduli, ci Incepe cu slabirea bolnavilor, maT cu seams a mainilor ; partile mot
dintre oase devin slabe, nervit se ingroasa
www.dacoromanica.ro
136
de cat un frig intern, asa ca nu se pot incalci ; de multe orl cand se apropie de foc
incercand de a se incalcli, se and grozav
fara a o simti. Mai tarcliii extremitatile se
contracts, degetele fall de simtire mor, devin negre, uscate $i cad jos lard ca holnavul sa simta vre-o durere. Numai la inceputul boaleT locurile ca' devin nesimfitoare,
adica anestesice, sunt dureroase. Pielea leprosilor se ridica une-or' sub forma de
s'ail incercat in zadar de a afla prin metoadele for de scrutare causa leprel. Numal
in anul 1880 D-r. Armaner Hansen a descoperit la leprosi bacilli foarte fin' in interiorul celulelor. Autoritatea luT Virchow, care
www.dacoromanica.ro
137
atras atentiunea lumei sciintifice asupra acestut bacil. Mai tarqliti Neisser, Cornil si ett
ne-am ocupat cu studiul bacilului, am gasit
acest bacil in fie-care cas Intr'o cantitate
consecinfele boalet
si prin
acjiunea mecanicA a bacilului leprei ai cA
ai
acest microb se distinge de cele-l'alte bacterit. Bacilul leprel seamana cu bacilul tuberculosei, e putin mat drept, se coloreaza
mat usor cu culorile de anilinA ai refine mai
tare coloratiunea, adica e ai mat resistent
de cat bacilul tuberculosei. In distingerea
celor dot bacilt principalul este numerul
colosal de bacilt aclati in piele $i in toate
organele atinse de boalg. Pe cand bacilul
tuberculoset se afla de regula in num&
mai mic in fesuturile omulut, bacilul lepret
se afla in milioane gi miliarde de exemplare
in nodulit leprosi, asa cA nodulit acestia
sunt in mare parte compust de bacilt. Se
poate afirma ca la un individ lepros, cu
lepra bine desvoltata, numerul bacililor este
asa de mare in cat ajunge la o greutate de
mat multe kilograme.
www.dacoromanica.ro
138
139
140
14t
142
cu leprosii. Inainte de toate ar trebui constatate toate casurile de lepra cart se afla
in tars si institutul nostru se Insarcineaza
www.dacoromanica.ro
163
144
145
Felix, Scheiber,
146
www.dacoromanica.ro
147
si bucAtAril economice, asa cum le-a constatat d-I D-r Neagoe in regiunile pelagroase
din Italia, ameliorand tot o data starea materials a teranuluT, si ingrijind in mod rational
pe nenorocitiT earl suferA de pelagrA. Buca-
tAria economics nu e alt-ceva de cat o cal dare care impreunA cu o sobit5 costa vre-o
50 let ; in aceastA caldare se ferbe in fiecare gli o cantitate de 100 litrurT de zeamA
pentru satul intreg. Locuitorii yin la un
semn dat s5 is din aceastA zearnA, compusA
din apA, fasole, orez si slAninA. Un litru ajunge pentru douT oamenT si costa un ban.
www.dacoromanica.ro
148
sumele
necesare
pentru intretinerea
www.dacoromanica.ro
148
generale utile din punctul de vedere at ap'erkeT noastre si a copiilor nostri In potriva atacurilor continue ale bacteriilor casi
produc boalele.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro