1. Ordinul unui element al unui grup 1. ProprietAti ale ordinului unui element al unui grup Proprietatile notiunii de ordin al unui element al unui grup sunt de multe ori foarte utile in probleme de concurs, facilitand descori rezolvarea acestora. Considerim cunoscute notiunile si rezultatele fundamentale ale teorici grupurilor studiate in liceu (grup, subgrup, morfisme de grupuri). In cele ce urmea: G_ este o multime nevida, careia o lege de compozitie notata multiplicativ ii confera structura de grup. Notam cu ord(G) sau |G] numarul elementelor grupului G, daca G are un numar finit de clemente si spunem ca ord(G) = + daci G are o infinitate de clemente. Reamintim urmatoarele concepte $i proprictati: 1.1.1. Definitie Fie (G, -) un grup si X o submultime nevida a sa Notam cu X)=A{HLX cH, H subgrup al lui G} 1.1.2. Proprietate ( (X) -) este un subgrup al lui G (numit subgrupul generat de multimea X) 1.1.3. Observatii a) (X) este cel mai mic subgrup (in raport cu relatia de ordine , astfel incat X c (X). b) (X) = {weG|dneN*, 34, x,...%,€6, 3x, x, c) Daca xeG, atunci subgrupul generat de elementul x este (x)= {x*|kez }. 1.1.4. Definitie Grupul (G, -) se numeste grup ciclic dacd existé xEG astfel incdl &)=G. In acest caz elementul x se numeste generator al grupului G 1.1.5, Observ: Daca (G,-) este un grup ciclic de ordinul n, a generator al grupului G si keZ, atunci a‘ este un generator al lui G daca si numai daca (n,k)=1. 1.1.6. Definitie Grupul (G, -) se numeste finit generat dacd exist néN* gi aj, a2 ..., n€G aslfel incat (a), az ..., And =G Inacest caz elementele ay, a2, ..., An S¢ numesc generatori ai grupului G.1.1.7. Observatii a) Orice grup ciclic este comutativ. b) Orice grup finit este finit generat, Exemple de grupuri ciclice: (Z, +), (Zw, +), (Um), unde Up este grupul radacinilor de ordinul n ale unit&tii 1.1.8. Definitie Fie grupul (G, -) cu elementul neutru e¢ Elementul xeG este de ordin fini daca JmeN* x" =e In acest caz, min {meN* /x" =e} = ord(x) se numeste ordinul elementului. x. Elementul x €G este de ordin infinit dacé x nu este de ordin finit. 1.1.9. Teorema Fie grupul (G, +) si xeG 4) Dacé ord(x) =neN*, atunci elementele e, x, ..., x"! sunt distincte doud cdtedoud si WkeZ, x' =x*modn) 5) ord(x) = +00 > Wk), kyeZ, ky Hk, avem x" 2 x 1.1.10. Consecinte C1. Fie grupul (G,-). Daca xeG si ord(x) = neN*, atunci ord (x) =n si Oar e ee C 2. Grupul finit G de ordinul neN* este ciclic <> G are un element ordinul n. ke C 3. Fie grupul (G, - ). Dacé xeG, ord(x) = neN* si keZ, x* =e, atunci n/k Demonstratie: Conform teoremei impartirii cu rest, 4! q,reZ. 0 (y-x)*=c, agadar ord(y-x) =k’eN* si k’/k. Dar (y-x)/¥ =e <> y-ey)h'lx=e & (xy) =e sicum ord(x-y) =k rezulta gi k/k’ sideci k=k’ Daci_ord(x-y) = _ presupunand cA ord(y-x) = keN* rezulta ca mai jnainte cA ord(x-y) =k, fals. Asadar ord(y-x) = + 00. C8. Daca £: G— G' este un morfism injectiv de grupuri multiplicative si aeG, atunci ord(a) = ord(f(a)). Demonstratie: i. A_ord(a)=keN* avem ec’ (a‘) = (f(a))* si deci si ordinul elementului fla)eG’ este finit. Fie t= ord(f(a). Rezulta ci t/k. Dar e’ = f(a’) = (f(a)! si pentru ca f este o fuunctic injectiva rezulta ca =e. cum ord(a)=k avemsi k/t, deci k=t. I. Daca _ord(a) = +0 , presupunem ca ord(f(a)) = keN*. Atunci (f(a) =e = fla’) si din injectivitatea lui f rezulta ca este fals. Asadar ord (f{a)) = + 0. SA observam ca afirmatia anterioara este adevarata si in cazul izomorfismelor de grupuri, ceea ce intareste imaginea intuitiva ca elementele asociate printr-un izomorfism ,,au aceleasi proprictati” C9. Fie grupul (G,-) si a,beG cu ord(a)=meN*, ord(b) = neN*, astfel incat a-b=b-a. Notimcu d=(m,n), p= [m,n]. Atunci: a) Epes » 2 P /ord(a-b)Demonstratie: Se stie ci daca a-b = b-a, atunci V keZ, (a-b)* = a®-b* a) Avem m=dm, gi n=d-nj, cu mj, n;EN, (mi, n))=1, iar p=d-mp-ny. a 5 11.10,¢3 (aby = (a a mar pem —(am) -(o") ee k/p, unde ord(a -b) =k (este evident ca ord(a-b)eN*). b) a =mynj. Demonstram c4 myn; /k. 11.10,¢3 (ab)¥Se > akab* > ab™=p" ae So mskn & dm /kedny => m,/k-n, => m/k (m,,n,)=1 4 Analog rezulta ca nj /k gicum (mj, n;) = 1 obtinem m,n) /k Observatii: a) ord(a-b) / m-n b) Daca a, beG, a-b=b-a, ord(a) =m, ord(b)=n si (m,n) =1, atunci ord(a-b) = [m, n] = m-n. c) Exista situatii cand ord(a, b) et =mpny. (m,n) De exemplu, in grupul (Zj2, +), ord(6)=2, ord(3)=6 si ord(3 +8) d) Exist situafii cand ord(a-b) = [m,n], chiar daci (m,n) 4 1. De exemplu, in grupul (Zsa, +), ord (6)= 4, ora( 12} 6% ord{ 12+ a= 4 \ C10. Fie grupul (G,-) si xeG, ord(x) =neN*. Atunci a) V keZ, ord(x*)/n b) VkeZ, ord(x*) = 7 (k,n) * ; Ah. tte Demonstratie: a) (x*} =e => ord(x‘)/n. b) Fie d =(k, n). Atunci existé nm, kieZ astfel incat n = dn, k = dkj, (m.k1) = 1 sa 1110.63 - Cuma |e ater =" ordecyn = CD)L103 Fie s=ord(x"). Avem x*$=e sicum ord(x)=n => n/ks > dn; /d-ky-s => nj/ky-s si deoarece (nj, ki)=1 rezult& ca nj /s. sicndied ond) x ny we er» d (k,n) Tinand cont de (1) obtinem n, CU. Fie (G,-) un grup ciclic de ordinul n, G=(a) si keZ. Atunci: a* este generator al grupului <> (k,n) = 1. Demonstratie: Reamintim urmatoarea Lema Fie k, neZ. Atunci: (k,n) =1 & Ft. seZ, kt +ns=1 <3” Cum (aS) =G, existi teZ astfel ineat (a) =a sideci ab! =e 1110.03 Lema => ord(a)=n/(kt-1) > JseZ, kt-l=sn @ n(-s)+kt=1 © (k,n) = 1. Lema w=” (ky n)=1 © Ft, seZ, kt+ns=1. ktens ieee ee . ees = Atunci a=a = a ) (a y=@ ) sideci ae(a‘) si cum grupul G este generat de a, rezultica Gc (a). Dar (a‘)oG gideci G = (a‘). Sa observam ca existé @(n) generatori ai lui G. Consecinta Daca (G,-) este un grup ciclic de ordinul p, cu peN numar prim, atunci: a) orice element al lui G este generator al grupului b) G nu are subgrupuri proprii. Bibliografie 1. Gh. Andrei, C-tin Caragea, V. Ene — Algebra — Culegere de probleme pentru examene de admitere $i olimpiade scolare, Ed. Scorpion 7, Bucuresti 1995 2. M. Burtea, G. Burtea — Matematica — clasa a XII-a — Elemente de analiza matematicd. Algebra superioard, Ed, Carminis 2001 3.1. Purdea, Gh Pic — Tratat de algebra modernd, voll, Ed Academiei, Bucuresti, 1977 4. D. Andrica, N. Bisboaca, I. Serdean, M. Andronache, M. Piticari, D. Zaharia - Matematicd — Manual pentru clasa a XH-a, M1, Ed. Plus, 2002 Colectia Gazeta Matematica”Probleme rezolvate R1L.2.1. Fie (G, -) un grup si g€G, cword(g)=mn, tnde m, nEN* (m,n) =1 Sa se demonstreze cd exista si sunt unice a, bEG astfel incdt g =ab =ba si ord(a) =m, ord(b) =n Solutie: Existenta Cum (m, n) = 1, exista k, teZ astfel incdtm-k+n-t=1 (1) Fie a=g"' si b=2"*. Observam ca a” = (y"!)"=(g"™")' =e gi analog b’=e. Cum a™=e, din 1.1.10, C3. rezulta cd ord(a)=peN* si p/m (2) Presupunem ci p#m. Atunci a? = (g"P = g"'” si cum ord(g) = mn, din 1.1.10, C 3, rezultaca m-n/n-tp si deci m/tp. Din (1) rezulta ca (m, t) = 1 Q) i si obtinem m/p => p=m © ord(a) = m. Analog se demonstreaza cA ord(b) =n. Unicitatea Fie a, beG astfel incat g = ay-bi = by-a: si ord(aj) = m, ord(b)) =n. Atunci g" = (a;-b))"=ay-b}=a}’. Fie k,t din relatia (1). sc etch a: = Me (he 33 (s p Avem n-t=1-m:k si aj'=g" deci a-(a”) =g"' sicum aj"=e, rezultd a; =g”'=a (a este cel din demonstratia existentei) Analog rezulta cb; = g™* = b. R1.2.2. Fie (G, +) un grup si x eG, un element de ordin finit. Dac& m, neZ asifel incdt (m,n) =1, ord(x") =n si ord(x") =m, sd se demonstreze ca ord(x) =mn. Solutie: Fie d= ord(x). Din 1.1.10,C 10, cum = x™ si x” comuta, avem ca ord(x™")/ ord(x), deci m-n/d (1) Din ord(x™) =n rezulté cd x™"=e si deci (1.1.10, C3.) d/m-n. Folosind gi relatia (1) rezult ca d= m-n. R1.2.3. Fie (G, -) un grup. Sa se demonstreze cd urmdtoarele afirmatii sunt echivalente: 1) Orice submultime H a sa care este parte stabild in raport cu operatia grupului, este subgrup al lui G. 2y Toate elementele grupului G sunt de ordin finit. Marian Andronache Solufie: .,1 => 2” Fie xeG. Cum (G,-) este grup, rezulticid V teN*, x'eG si deci multimea H = {x'|teN*} este parte stabil a lui. G_ in raport cu operatia grupului. Asadar, conform ipotezei, H este subgrup al lui G si deci H_contine elementul neutru e al lui G. in consecinta, exista keN* astfel incat x*=e si deci afirmatia (2) este adevarata. -.2= 1° Fie HOG, H parte stabila a lui G in raport cu operatia lui G. Fie xeH. Din ipoteza rezulta ca FkeN*, x*=e Cum H este parte stabila, avem x’H, V heN* gi deci ecH. x*=e = x'=x*" si cum H este parte stabila avem ca gi x‘ | (adicd x7!) se afli in H. Asadar H este subgrup al lui G. Observatii 1. Exista grupuri infinite cu toate elementele de ordin finit. De exemplu (Zp[X], +), daca p este un numar prim. 2. Daca (G,-) este un grup finit, atunci V HC G, avem: He parte stabila a lui G in raport cu operatia lui G <> He subgrup al lui G. 3. Daca impunem conditia de finitudine doar asupra lui H obtinem rezultatul cunoscut: Pentru grupul (G, -) si multimea finita Hc G, He parte stabila a lui G in raport cu operatia luiG <> He subgrup al lui G. R1.2.4. Sa se demonstreze ca orice subgrup al unui grup ciclic este ciclic Solutie: Fie (G,-) un grup ciclic. I_Daca ord(G)=+% gi G=(a), atunci grupul G este izomorf cu (Z. +) (un izomorfism este f: G-> Z, f(a‘)=k. ¥ keZ) si cum subgrupurile lui Z sunt de forma nZ=(n), cu neZ, rezulta ca si subgrupurile lui G_ sunt ciclice, pe baza urmatorului rezultat cunoscut: Lemé daca grupurile (G, -) si (G% +) sunt izomorfe si f: G > G’ este un izomorfism, atunci: H este subgrup al lui G <> f(H) este subgrup al lui G‘ I_Daca_ord(G) =neN* si G= (a), subgrupurile improprii ale lui G_fiind evident ciclice, fie Hun subgrup propriu al lui G, H= fp a¥,...a*}, cuk, ky-ka >... > Kerker gi aM, ab ab eH jar k,-ky, ky—ky, ..., kKo-ks1e{ky, ko, ..., Ks} si deci: ke-k.1 = ki gi folosind ipoteza de inductie obtinem k, = sky si a*=(a" Je (a), asadar H este ciclic, generat de a Sa