Sunteți pe pagina 1din 4

1. Date despre program

FIŞA DISCIPLINEI

1.1.Instituţia de învăţământ superior

1.2.Facultatea

1.3.Departamentul

1.4.Domeniul de studii

1.5.Ciclul de studii

1.6.Programul de studii/Calificarea

Universitatea Spiru Haret

Litere

Filologie

Limbă şi Literatură

Licenţă

Limbă şi Literatură Engleză – Limbi şi Literaturi Modene (Franceză, Spaniolă, Italiană, Germană, Rusă, Clasică (Latină)

2.Date despre disciplină

2.1.Denumirea disciplinei

 

Literatură comparată

 

2.2.Titularul activităţilor de curs

Prof. Univ. dr. Marilena Andreea LUPU

 

2.3.Titularul

activităţilor

de

Prof. Univ. dr. Marilena Andreea Lupu

 

seminar

2.4. Anul de studiu

I

2.5

II

2.6 Tipul de evaluare examen scris

 

2.7Regimul

Semestrul

disciplinei

 

obligatorie

complementară

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1

Număr de ore pe săptămână

3

din care:

2 curs

1 seminar/laborator

3.4

Total ore din planul de

42

din care:

28 ore curs

14 ore seminar

învăţământ

 

ore

Distribuţia fondului de timp

 

Ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe

 

20

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren

10

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri

 

10

Tutoriat

 

6

Examinări

 

6

Alte activităţi = consultaţii

 

6

3.7

Total ore studiu individual

58

 

3.9

Total ore pe semestru

100

 

3.10 Număr de credite

 

4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum

Cunoaşterea conceptelor studiate în anul I la teoria literaturii

Lectura individuală din literatura universală

Cunoştinţele de literatură străină din anul I

4.2 de competenţe

Comentare a textului literar / Asocierea cunoştinţelor de istorie literară

Capacitatea de a realiza paralele între opere / autori

5. Condiţii ( acolo unde este cazul)

5.1.

de desfăşurare a

Nu este cazul

cursului

 

5.2.

de desfăşurare a

Nu este cazul

seminarului/laboratorului

seminarului/laboratorului

6. Competenţele specifice acumulate

Competenţe profesionale

Competenţe profesionale
Competenţe profesionale
Competenţe profesionale

Competenţe transversale

Competenţe transversale
Competenţe transversale

1. Utilizarea adecvată a conceptelor teoretice proprii speciei la studiul diacronic al formulelor romaneşti europene şi nordamericane.

2. Explicarea şi interpretarea ipostazierilor speciei, ca reflex al relaţiei specifice cu unitatea şi coerenta viziunii canonice europene.

3. Descrierea sincronică şi diacronică a aspectelor definitorii ale romanului, în relaţie cu contextul socio-cultural al epocii şi în raport cu discursurile culturale / estetice nonliterare ale momentului (plastic, muzical, cinematografic).

4. Identificarea pe text, explicarea şi interpretarea în diacronie a aspectelor specifice formulelor romaneşti respective, raportarea la expresiile artistice / tipologia şi structurările speciei din perioada dată în alte spaţii geoculturale.

1. Executarea unor sarcini profesionale complexe (interpretări, demonstraţii, comentarii, caracterizări, eseuri), în condiţii de autonomie şi de independenţă profesională prin:

abordarea textului strict din perspectiva construcţiei şi semnificaţiilor estetice a elementelor de structurare a textului şi discursului literar

2. Integrarea în colectivul de cercetare / asumarea conducerii activităţilor de grup în cadrul realizării unor teme

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei

Circumscrierea în diacronie a orientărilor / opţiunilor epicului romanesc european şi înţelegerea şi identificarea diferenţierilor individuale / naţionale în cadrul aceluiaşi context canonic

7.2 Obiectivele specifice

Însuşirea datelor esenţiale privind epicul romanesc, cu exemplificarea tipurilor tematice / de structură din spaţii literare distincte

Înţelegerea şi motivarea originilor şi esenţei romanului, în raport cu nuvela şi epopeea, (re)sursele consacrate

Completarea, corectarea, sistematizarea cunoştinţelor privind specia, relaţia cu epicul „scurt” şi diversele forme de discurs nonestetic / cultural, ca reflex al dinamicii contextului istoric

8. Conţinuturi

8.1 Curs

Metode de predare

Observaţii

Cursul 1. Romanul (definiţii; tipologie, structuri romaneşti, teorii privind originea)

Prelegere+conversaţie (de reactualizare a cunoştinţelor de teorie literară)

Materia este structurată pe teme = unităţi de învăţare, care pot face obiectul mai multor cursuri:

I. Excurs teoretic

Cursul 2. Epicul oriental de ficţiune (prologul egiptean şi eposul Mesopotamian)

Prelegere

II. Antichitatea-preistoria romanului (cursurile 2-4)

Cursul 3. Eposul Greco-latin - originea romanescului (ciclul homeric: codificarea speciei; eposul latin: replica estetică la modelul grec şi circumscrierea elementelor romaneşti)

Prelegere

 

Cursul 4. Romanul antic greco-latin matricea romanescului modern (preromanele greceşti; Dafnis şi Cloe; Satyricon; Măgarul de aur)

Prelegere

 

Cursul

5.

Contextul

istoric

şi

cultural

estetic

Prelegere

III.

Evul

mediu-

medieval

 

reconfigurări

ficţionale

 

(cursurile 5-6)

Cursul 6. Romanul: diversificarea receptorului (epicul cavaleresc; romanul burghez; romanul didactic-alegoric)

Prelegere

 

Cursul 7. Renaşterea şi umanismul (conceptele; contextual istoric şi cultural)

Prelegere+conversaţie (pe baza cunoştinţelor de teoria literaturii)

IV. Renaşterea-sinteza umanistă (cursurile 7 şi 8)

Cursul 8: Epicul în proză şi în versuri (poemul epopeic şi romanul satiric şi reflexive)

Prelegere

Cursul 9: Formule manieriste (romanul pastoral, preţiozitatea, eufuismul)

Prelegere

V. Barocul şi clasicismul (cursurile 9-11)

Cursul 10 Romanul de dominantă clasică (“psihologic şi didactic-moralizator)

Prelegere

 

Cursul 11. Alternativa “realistă” în epoca clasică (romanul picaresc şi romanul “burghez”)

Prelegere

Cursul 12. Concept. Contextul cultural al epocii

Prelegere+conversaţie

VI.

Iluminismul-

modernitatea difuză (cursurile 12-14)

Cursul 13. Tipuri romaneşti de continuitate tematică şi estetică (romanul sentimental; romanul picaresc; romanul de călătorie)

Prelegere

 

Cursul 14: Tipuri de epic romanesc novator (romanul – eseu; romanul gotic)

Prelegere

Bibliografie

 

Selectivă:

 

1. Burckhardt, Jakob, Cultura Renaşterii în Italia, Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1969

 

2. Călinescu, Matei, Clasicismul european, Limes, Cluj-Napoca, 2006

 

3. Chartier, Philippe, Lecturi şi cititori în Franţa vechiului regim, Meridiane, Bucureşti, 1997

 

4. Cizek, Eugen, Evoluţia romanului antic, Univers, Bucureşti, 1998

 

5. Daix, Pierre, Şapte secole de roman, Editura pentru Literatură Universală, Bucureşti, 1966

 

6. Gilles, Philippe, Romanul – de la teorii la analize, Institutul European, Iaşi, 2002

7. Munteanu, Romul, Cultura europeană în epoca luminilor, orice ediţie

 

8. Munteanu, Romul Clasicism şi baroc, vol.III, Allfa, Bucureşti, 1998

9. Tieghem, Ph., Van, Marile doctrine literare în Franţa, Univers, Bucureşti, 1972

 

10. Zumthor, Paul, Încercare de poetică medievală, Univers, Bucureşti, 1983

 

Suporturi de curs:

 

Andreea Vlădescu (Lupu):

 

-Literatura comparată. Antichitatea. I. Epicul, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, ed. 2012 - Literatura comparată. Curs în tehnologie IFR, Editura Fundaţiei România de mâine, Bucureşti, 2012.

8.2 Seminar/laborator

 

Metode de predare

Observaţii

 

1. Identificarea elementelor romaneşti într-un fragment epopeic (Odiseea, Cântul XII)

Comentariul de text+caracterizarea personajelor

În desfăşurarea seminarelor limităm elementele de “predare” la (eventuale) explicaţii

2.

Dafnis şi Cloe: elementele definitorii ale romanului

Exerciţiul (de analiză / interpretare)

 

bucolic, ca primă ipostază canonică a romanescului

3. Codul cavaleresc şi viziunea asupra lumii în romanul curtenesc (Yvain, cavalerul cu leul)

Exerciţiul (de

 

identificare şi

 

motivare)

4.

Viziunea umanistă asupra educaţiei şi a culturii în

Studiul de caz

Scrisoarea

lui

Gargantua

cătrePantagruel

(Gargantua)

 

5. Semnificaţia simbolică a morţii eroului în romanul Don Quijote de la Mancha (cap. LXXIV)

Studiu de caz / prezentarea unei lucrări de seminar

 

6. Encolpius şi Lazarillo-ipostaze în timp ale antieroului; prefigurări ale tipului realist?

Studiu de caz / prezentarea unei lucrări de seminar

 

7.

Condiţia personajului feminin în romanul iluminist

Lucrare de control

 

(cu ilustrări din cel puţin 5 romane din literaturi diferite)

Bibliografie

 
 

I.

În orice ediţie, în ordinea seminarelor

 

1. Homer, Odiseea

 

2. Longos, Dafnis şi Cloe

3. Chrétien de Troyes, Yvain, cavalerul cu leul

 

4. François Rabelais, Gargantua

 

5. M. de Cervantes, Don Quijote

6. Petronius (Satyricon) şi autor anonim (Lazarillo de Tormes)

 

II. Antologii de texte:

 

Crestomaţie de literatură universală (coord. Zoe Dumitrescu-Buşulenga), Editura Coresi, Bucureşti, 1993

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Obiectivele propuse şi competenţele dezvoltate prin parcurgerea cursului au în vedere crearea bazei conceptuale necesare abordării didactice a textului literar, proprie profesiei de profesor. Totodată, ele oferă premisele elaborării textelor proprii, de comentare / evaluare în cadrul unor profesii ca: filolog, critic literar, jurnalist (cronicar / eseist).

10. Evaluare

Tip activitate

10.1 Criterii de evaluare

10.2 Metode de evaluare

10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs

Răspuns la examen

Lucrare scrisă

80%

 

Conversaţie euristică

10.5 Seminar/laborator

 

Test de verificare pe parcurs

20%

 

Răspunsuri şi lucrări de seminar

10.6 Standard minim de performanţă

 

Cunoaşterea definiţiilor / datelor şi caracteristicilor specifice conceptelor, identificarea corectă, exemplificarea conceptelor.