CAILE ASCENDENTE MEDULARE

I.
II.

I.

Caracteristicile cailor ascendente:

Conduce toate modalitatile senzitive
Contribuie la elaborarea actelor reflexe
Sunt formate din fascicule sau tracturi care se clasifica in doua sisteme:
Sistemul lemniscal
Sistemul extralemniscal
Aceste doua sisteme prezinta necorespondente ---> nu sunt aceeptate de unii autori. Se
refera in special la tracturile spino-talamice si de aceea se poate folosi o alta clasificare in 3
sisteme:
Sistemul antero-lateral
Sistemul cordonului posterior
Sistemul spino-cerebelos

Sistemul lemniscal:
Fasciculul Goll gracilis
Fasciculul Burdach cuneat
Lemniscul lateral
Lemniscul trigeminal
Lemniscul spinal (tractul spino-talamic lateral partial)

Sistemul extralemniscal
Fasciculul spino-talamic anterior
Fasciculul spino-cerebelos direct si incrucisat
Fasciculul spino-olivar
Fasciculele spino-vestibulare
Fasciculele spino-pontine
Fasciculele spino-tectale
Fasciculele spino-reticulare

II.

Sistemul lemniscal:
Este nou aparut filogenetic
Transmite informatii cu mare viteza de tip : tactila epicritica, termo-algezica, kinestezica
Este un sistem pauci-sinaptic
Proiectia corticala = in aria somestezica primara, campurile III,II,I, lobul parietal, girul
postcentral intr-o zona cu somatotopie precisa care reprezinta toate partile componente ale
corpului, inegale, tinand cont de gradul de sensibilitate = HOMUNCULUS SENZITIV
Tot sistemul lemniscal conduce informatii despre caracteristicile obiectelor inconjuratoare
si informatii ale pozitiei segmentelor corpului si ale deplasarii segmentelor articulare. Datorita
acestei conduceri membrana este informata de imaginea propriului corp.
Neuronii de origine ai sistemului lemniscal au un mare grad de specificitate reactionand la
o singura modalitate senzitiva. In functie de modalitatea senzitiva la care se adauga densitatea
receptorilor pe unitatea de suprafata si la care se adauga distanta care separa regiunea
stimulata de linia mediana a corpului. Toate acestea vor da nastere notiunii de camp receptor.
Acest camp receptor al unui neuron variaza pe lungimea corpului:
- Regiunea fesiera 40 cm2
- Regiunea abdomenului inferior si posterior 30 cm 2
- Fetele laterale ale degetelor 2 cm2
- - fata ventrala a dgeetelor = pulpa degetelor 0,5 cm 2
1

Exista o modalitate ddiscriminativa a neuronilor si a fibrelor de conducere. Spre exemplu,

nucleii gracilis si cuneat contin neuroni cu un mare grad de specificitate. Ei sunt responsabili de
mecanismul de inhibitie de vecinatate = inhibitie laterala ascendenta.
Explicatie: aferentele somestezice cu traseu ascendent, inainte de a ajunge la neuronii
specifici dau colaterale pe neuronii inhibitori laterali care sunt legati sinaptic cu neuroni specifici
vecini ai altei sensibilitati. Prin aceste legaturi este inhibata actvitatea laterala ramanand ca
focar activ numai calea spre neuronul specific.
La nivel cortical acelasi mecanism. Colateralele sunt conectate cu neuroni inhibitori din
jur, inhibitia excitatiilor de alt grad, nepermitand difuziunea prin contiguitate ( vecintate spaial i
temporal) la neuronii vecini.
Sistemul extralemniscal
Este un sistem de aparare si protectie. Este o cale lenta, complexa si difuza, polisinaptica.
Aspectul fibrelor, spre deosebire de cele lemniscale, este dezordonat. La nivel medular
fibrele sunt neomogene, iar la nivelul trunchiului cerebral fibrele se imprastie printre neuronii
formatiunii reticulate. In toata dezordinea exista un fascicul ordonat de fibre care ajung direct in
sitem talamic difuz fara releu in formatiunea reticulata, pierzand pe parcurs caracterul specific si
topografia.
Fie ca sunt fibre ordonate sau nu, ele converg impreuna spre sistemul talamic difuz prin
urmatoarele cai :
- Reticulo-talamic
- Sistemul reticular talamic difuz
- Prin intermediul neuronilor de asociatie talamici
Neuronii de asociatie talamici sunt neuroni nespecifici = formatiune reticulata.
Proiectia corticala a acestor fibre in ariile senzitive de asociatie, proiectia fiind difuza , nu
organizate ca in homunculus.
NB! Acest tip de conducere si de proiectie si la sensibitatea viscerala.
Una din caracteristicile principale ale sistemului extralemniscal este plasticitatea
electro=fiziologica un neuron solicitat, indiferent de nivelul lui topografic, raspunde la stimuli
multipli si diferiti aplicati pe suprafata receptorului care poate sa aiba dimensiuni mari --->
convergenta modalitatilor senzoriale pe un neuron.
Dupa transmiterea influxului nervos si incetarea stimularii ---> divergenta = difuziunea
informatiilor primite.
O alta particularitate este schimbarea modalitatii senzitive. In ceea ce priveste maduva
lamele V VI schimba modalitatea senzitiva extero pe prorpioceptiva. Aceste lame pot primi
impulsuri extero-, proprioceptive sau ambele. In functie de gradul de excitatie, modalitatea
senzitiva se schimba sau nu.

Caile ascendente medulare generalitati:

Sunt cai de-a lungul substantei albe a maduvei spinarii care conduc sensibilitatea diferit si
care prin proiectia pe scoarta devin senzatii corticale.
Dupa tipul de sensibilitate:
A. Calea sensibilitatii exteroceptive
B. Calea sensibilitatii proprioceptive
C. Calea sensibilitatii interoceptive
Caracteristici comune:
Protoneuronul este in ganglionul spinal
2

Dendritele sunt conectate cu receptori specifici

Axonii intra prin santul lateral dorsal de-a lungul radacinii posterioare a nervului spinal --->
ajung in maduva avand comportament diferit, dar care il putem organiza in 2 manunchiuri:
a.
Manunchiul extern
Fibre mielinizate subtiri si amilinizate
Conduc sensibilitatea exteroceptiva, termo-algezica tactila protopatica si sensibilitatea
interoceptiva.
b.
Manunchi intern:
Mai voluminos, cu fibre groase, mielinizate care conduc sensibilitatea exteroceptiva, tactila
epicritica si sensibilitatea proprioceptiva.
A. CAILE SENSIBILITATII EXTEROCEPTIVE
Sunt cai care transporta excitatia tegumentului de la receptori = exteroreceptori de tact,
presiune, durere si temperatura
Aceste cai sunt impartite dupa HAED in doua sisteme:
a. Sensibilitatea protopatica = nociceptiva, ce cuprinde tactul difuz, durerea,
temeperatura (cald-rece) si vor alcatui sistemul spino-talamic
b. Sensibilitatea epicritica, fina, discriminativa cu localizare tactila precisa la care se
adauga si stimulul fin vibrator. Tine cont de frecventa stimularii pe campul receptor.
a. Sensiblitatea protopatica:
Cunoaste doua cai de conducere:
1) Calea sensibilitatii tactile protopatice
2) Calea sensiblitatii termoalgezice

1) Calea sensibilitatii tactile protopatice

Este tipul de sensibilitate care apreciaza stimulul ca placut sau neplacut
Exteroreceptorii sensibilitatii in structuri dezvoltate din ectoderm.
Discurile Merkel
Corpusculii Meissner
Terminatii asociate firului de par = peritrihiale
Terminatii nervoase libere

Discurile Merkel:
- Sunt stimulate de atingeri fine
- Se gasesc la nivelul epidermului in stratul spinos, dar in zonele fara par
- Aspectul retea nervoasa in forma de cupa peste care se aplica o capsula de
natura lipidica (receptor capsulat)
- Acesti receptori iau nastere imediat dupa nastere si se dezvolta de-a lungul vietii
(cresc numeric)
-

Corpusculii Meissner:
Responsabili de senzatia de atingere puternica
In derm, in stratul papilar, tot in zonele fara par, in regiuni mai precise (la nivelul pulpei
degetului, in mucoasa linguala, in mucoasa organelor genitale feminine si in mamelon)
Mai mari, ovalari, cu diametrul longitudinal pana la 180 microni si transversal pana la 100
microni

Sunt incapsulati capsula constituita din fibre elastice care adera la partea centrala a
corpusculului lipsind la popli (pt ca polul superior va veni in contact cu epidermul, iar prin polul
inferior intra fibre nervoase spiralate helicoidale.
La nivelul fiecarui corpuscul d ela 2 la 9 fibre mielinice si amielinice cu originea in plexul
corial profund.
Aceste fibre fac sinapsa in interiorul corpusculului, sinapsa ce necesita mediator = colinesteraza?. Apare in jurul nasterii si diminua cu varsta.
Terminatiile peritrihiale:
Sunt amielinice. Originea acestor terminatii este in plexul corial profund
Au traseu dezordonat, luand contact cu firul de par in dreptul glandelor sebacee ale firului
de par. Ajunse in foliculul pilos, unele patrund in interiorul foliculului, iar altele raman externe. Se
situeaza intre fibrele de colagen ale firului de par. Sunt sensibile la tact, sensibilitate care
diminua odata cu taierea firului de par.
Calea:
Protoneuronul la nivelul neuronului preudounipolar din ganglionul spinal
Deutoneuronul conectat cu receptorii enumerati (mai sus)
Axonii formeaza diviziuniunea externa a radacinii posterioare a ganglionului spinal
Fibrele substantei care intrand in MS se bifurca ascendent si descendent formeaza
fasciculul dorso-lateral.
In continuare, fibrele patrund in substanta cenusie a maduvei spinarii la nivelul capului
cornului posterior, lama Rexed III-IV = nucleul propriu = nucleul capului cornului posterior.
Inainte de a ajunge la deutoneuronul nucleului propriu, fibrele axonului fac sinapsa si in
interneuronul substantei gelatinoase Rolando si iau doua directii:
Fibrele decuseaza la nivelul liniei mediene periependimare si trec in cordonul opus ventral
al maduvei spinarii, dand nastere tractului spino-talamic anterior (responsabil de tractul difuz si
presional)
O mica parte din fibre raman ipsilateral
De mentionat: exista o somatotopie precisa anatomic si functional.
Anatomic:
fibre care provin din regiunea superioara a corpului scurte si profund situate
fibre care provin din portiunea inferioara lungi si situate superficial
Functional: fibre care conduc simtul presional = mediale si cele care conduc simtul tactil =
laterale. Odata aparut tractul spinotalamic anterior cu 2 neuroni, urca in etajele supramedulare si
sufera un proces de rotatie laterala ---> fibre mediale devin ventrale si cele laterale devin
dorsale. In acest moment fibrele STA se amesteca cu fibre reticulato-spinale si spino-reticulate.
Fasciculele ajung in bulb. Aici topografic dorsal de oliva bulbara si medial de tractul
spino-cerebelos anterior si spino-tectal. In bulb este in raport apropiat cu nucleul ambiguu.
De la acest nivel fibrele se organizeaza in doua fractiuni:
neo-spino-talamic
paleo-spino-talamic (in functie de aparitia pe scara filogenetica)
Fibrele din sectiunea paleo-spino-talamica intalneste in traunchiul cerebral nucleii
formatiunii reticulate si realizeaza sinapse pe cand fibrele neo-spino-talamice urca in punte, se
alatura lemniscului medial si urca pana la talamus. Aceste fibre noi filogenetic, pe traseul dintre
trunchiul cerebral si talamus emit colaterale spre coliculul cvadrigemen superior /mezencefalic
spre corpul geniculat medial /metatalamus si spre cerebel.
Neuronul al treilea: pentru fractiunea neo-spino-talamica este nucleul VPL (ventral
postero-lateral talamic)
4

Sinapsa cu al treilea neuron in VPL este precisa o singura modalitate senzitiva.

Topografia in nucleu este extrem de precisa:
fibrele din partea inferioara a corpului proiecteaza in nucleul talamic in partea laterala.
fibrele toraco-lombare in partea dorsala a nucleului talamic
fibrele din partea superioara a coprului in partea mediala a nucleului talamic
fibrele de la nivelul extremitatilor distale ale membrelor in partea ventrala a nucelului
talamic.
Pentru fibrele paleo-spino-talamice neuronul al treilea in sistemul talamic difuz = nuclei
talamici intralaminari
Proiectia corticala:
Pentru nucleul VPL in lobul parietal, girul postcentral, aria somestezica primara,
homunculus senzitiv. Din VPL o parte din fibre pot sa proiecteze si in aria somestezica
secundara.
Proiectia sistemului talamic difuz se face in sistemul limbic, in girusul cingular.