COLESTEROLUL

Prezent n structura membranelor celulare din ntreg

corpul inclusiv n creier, nervi, intestin, muschi, piele, ficat si
inima.
Utilizat pentru a produce anumiti hormoni, vitamina D sau
acizii biliari necesari digestiei lipidelor
Colesterolul - aparitia aterosclerozei- depozitat n peretele
arterelor din tot corpul, inclusiv arterele care hranesc inima.
Ingustarea arterelor coronare datorata aterosclerozei poate
produce semne si simptome de cardiopatie ischemica (angina
pectorala, infarct miocardic).
Colesterolul circula nglobat n agregate macromoleculare,
particule complexe numite lipoproteine (produse n ficat)
deoarece colesterolul, fiind substanta de natura lipidica, nu este
dizolvabil n snge .

COLESTEROLUL
Proprieti fizico chimice
Insolubil n ap
Transport - lipoproteine, care sunt hidrosolubile i transport colesterolul i
grsimile n interioriul organismului. Proteinele formate la suprafaa
particulelor lipoproteice determin zona de unde colesterolul va fi extras i
unde va fi transportat.
Prima cale de transport o constituie chilomicronii, lipoproteine mari care,
ncrcate cu trigliceride i colesterol de la nivelul mucoasei intestinale, se
ndreapt ctre ficat. Aici are loc conversia trigliceridelor i a colesterolului
n LDL, proteine care transport mai departe trigliceridele i colesterolul
ctre alte celule ale corpului.
HDL sunt particule de transport a colesterolului napoi la ficat pentru
excreie, dar sunt numeroase semne de ntrebare asupra capacitii lor de a
efectua acest transport. Numarul lor mare este un semn de sntate a
organismului, iar numrul lor sczut indic o accentuare a plcii
ateromatoase la nivelul arterelor.

COLESTEROLUL

Lipoproteinele cu densitate mica (LDL) transporta colesterolul rau(sursa

de ateroscleroza). Nivelele optime ale LDL-colesterolului sunt mai mici de
160 mg/dl pentru adultul tnar, mai mici de 130 mg/dl pentru persoanele care
asociaza alti factori de risc cardiovascular si mai mici de 100 mg/dl pentru
persoanele cu cardiopatie ischemica manifesta.
Lipoproteinele cu densitate mare (HDL) reprezinta colesterolul bun. HDL
transporta colesterolul din diferite parti ale corpului spre ficat, astfel
mpiedicnd depunerea acestuia n peretii arterelor. Nivelul optim de HDL colesterol este n jur de 45 mg/dl pentru barbati si n jur de 55 mg/dl pentru
femei. Exista un risc crescut de cardiopatie ischemica atunci cnd nivelul de
HDL-colesterol este sub 35 mg/dl.
Lipoproteine cu densitate foarte scazuta (VLDL): VLDL colesterolul este
similar celui cu densitate joasa (LDL), datorita continutului crescut in lipide
comparativ cu cel de proteina
Trigliceridele(TG) transportate in sange de o lipoproteina cu densitate joasa.
Excesele calorice, de alcool sau zahar sunt transformate la nivelul
organismului in trigliceride si depozitate in celulele adipoase .Cresterea
nivelului TG n snge nu produce ateroscleroza, dar datorita faptului ca
lipoproteinele bogate n trigliceride sunt bogate si n colesterol, cresterea TG
poate fi implicata n aparitia procesului de ateroscleroza si cardiopatie
ischemica.

COLESTEROLUL
Factori ce afecteaza nivelul de colesterol
1.Ereditatea - exista factori genetici care influenteaza producerea LDLcolesterolului si captarea din circulatia sangvina. O forma specifica este
hipercolesterolemia familiala, mostenita genetic, care afecteaza 1/500 de
persoane si se asociaza frecvent cu cardiopatie ischemica. Exista si alte sisteme
genetice care controleaza nivelul LDL-colesterolului plasmatic.
2. Dieta - doua clase de factori nutritivi din alimentatie cresc nivelul LDLcolesterolului: grasimile saturate, de provenienta n principal animala si
colesterolul cu provenienta exclusiv animala. Grasimile saturate cresc nivelul
sanguin al LDL-colesterolului mai mult dect orice alt principiu alimentar.
Reducerea cantitatii de grasimi saturate si a colesterolului din dieta este un pas
important si o etapa necesara n ncercarea de a reduce nivelul colesterolului
din snge.
3. Greutatea corporala - persoanele cu greutate corporala peste limitele
admise pentru vrsta si sex au nivele crescute de LDL-colesterol. Scaderea n
greutate reduce aceste nivele, odata cu scaderea trigliceridelor si cu cresterea
HDL-colesterolului n snge.

COLESTEROLUL
Factori ce afecteaza nivelul de colesterol
4. Activitatea fizica- efectuata n mod regulat, activitatea fizica poate creste
nivelele de HDL-colesterol si sa le scada pe cele de LDL-colesterol.
5. Vrsta si sexul - indiferent de sex, colesterolul sanguin creste odata cu
vrsta, n general pna la 65 de ani.
6. Alcoolul - n consum moderat, creste HDL-colesterolul, dar nu afecteaza
LDL-colesterolul. Se pare ca alcoolul ar avea unele efecte de ameliorare a
riscului de cardiopatie ischemica, dar nu este recomandat n prevenirea
acesteia, n special datorita efectelor sale negative asupra ficatului,
stomacului, sistemului nervos central si periferic. Totodata, alcoolul
afecteaza n mod direct muschiul cardiac, mai ales cnd se asociaza cu
deficite nutritionale.
7. Stresul - in perioadele lungi de stres, colesterolul sanguin poate creste,
frecvent datorita modificarilor n conduita alimentara (dietele devin mai
bogate n grasimi).
8. Anumite medicamente si afectiuni medicale pot determina niveluri
crescute de colesterol.

COLESTEROLUL
Reducerea nivelului de colesterol si a riscului pentru afectiuni cardiace
Consumarea alimentelor cu un continut scazut de colesterol: Asociatia
Americana a Inimii (American Heart Association) recomanda limitarea
ingestiei de colesterol la mai putin de 300 miligrame zilnic. In cazul in care
exista afectiuni cardiace, aceasta limita scade la 200 miligrame pe zi.
Reducerea semnificativa a nivelului de colesterol seric se face si prin
reducerea ingestiei de grasimi saturate
Evitarea fumatului: fumatul scade nivelul de HDL colesterol (cel "bun").
Renuntarea la fumat inverseaza acest proces
Exercitiile fizice: exercitiile fizice duc, uneori, la cresterea nivelului de
HDL colesterol. Chiar si activitatile fizice moderate, daca sunt efectuate
zilnic, pot ajuta la reducerea greutatii, la controlul diabetului zaharat si a
hipertensiunii arteriale, toate aceste afectiuni reprezentand factori de risc
pentru aparitia bolilor cardiace
Administrarea medicamentelor conform prescriptiei medicale: uneori
modificarile dietei si cresterea gradului de efort fizic nu ajuta la scaderea
nivelului de colesterol seric, impunandu-se necesitatea administrarii unor
medicamente hipolipemiante (ce scad nivelul de colesterol seric).

COLESTEROLUL
Dieta
Regimul alimentar indicat este unul cu cantitati reduse de grasimi saturate si
colesterol. Cantitatea de grasimi va reprezenta 30% din totalul de calorii
necesar zilnic iar grasimile saturate vor reprezenta 10% din totalul aportul
zilnic de grasimi.
Dieta poate contine:
Alimente cu continut scazut n grasimi saturate: uleiuri vegetale, fructe,
legume, cereale, produse lactate cu continut scazut n grasimi.
Alimente cu grasimi nesaturate: ulei de masline, ulei de soia si de floarea
soarelui.
Alimente cu cantitate scazuta de colesterol: orice aliment de origine
vegetala.
De evitat:
carne rosie, organe (ficat, creier, rinichi), mezeluri, oua (maxim 2 oua pe
saptamna), maioneze, creme, dulciuri rafinate.
alimente cu continut crescut de grasimi saturate (n general vor fi evitate):
unt, grasime, frisca, smntna, slanina.

Alimentatia bogata in grasimi

Grasimile alimentare se impart in patru grupe:

a)grasimi saturate,
b)mono-nesaturate,
c)poli-nesaturate ,
d)grasimi trans.
Se manifesta diferit in interiorul organismului;
Structura chimica are la baza acizii grasi saturati si nesaturati

Cantitatea si tipul grasimilor prezente in alimentatie poate avea ca

rezultat largirea sau ingustarea arterelor, fapt ce modifica fluiditatea
singelui.
Astfel poate creste pericolul formarii cheagurilor de singe. Acestea
reprezinta factori importanti care maresc riscul aparitiei bolilor
cardiovasculare.

Alimentatia bogata in grasimi

Alimente uzuale care contin grasimi
Grasimile saturate se gasesc in carnea de vaca, miel, lapte, brinza si alte
produse lactate, precum si in unele alimente procesate ce contin grasimi
pentru fragezimea aluatului, vegetale, hidrogenate, cum ar fi produsele de
patiserie si mincarea prajita de tip fast food.
Grasimile mono-nesaturate se gasesc in avocado, uleiul de masline si
alune.
Grasimile poli-nesaturate se gasesc in untura de peste, fructele de mare
si uleiurile vegetale (in special de sofran si floarea-soarelui), uleiuri de soia
si de porumb.
Grasimile poli-nesaturate se impart in doua categorii:
Grasimile omega-3, care se gasesc in peste, fructe de mare, carne slaba,
produse vegetale (precum cereale, seminte, nuci, leguminoase, legume cu
frunze de culoare verde inchis, smochine), uleiuri vegetale, cum ar fi
uleiurile din soia, in si nuc. Pestii cu carne grasa (ca de exemplu, macroul,
somonul, pastravul, tuna, sardinele, heringii) contin mai multi acizi grasi
omega-3 decit pestii cu carnea alba.
Grasimile omega-6 se gasesc in primul rind in nuci, seminte si uleiuri
vegetale, ca de exemplu de porumb, de soia si de floarea-soarelui.

Alimentatia bogata in grasimi

Avantajele consumului de grasimi omega
- Scaderea nivelului de colesterol din singe, ceea ce duce la diminuarea unui
important factor de risc in aparitia bolilor de inima (omega-6 si 3)
- Formarea compusilor antiinflamatori care ajuta la diminuarea aparitiei unei
game de afectiuni inflamatorii, cum ar fi psoriazisul, artrita reumatica,
colita ulceroasa si inflamarea peretilor vaselor de singe asociata cu
ingustarea arterelor (omega 3)
- Contributia la dezvoltarea normala a creierului fatului.
- Scaderea presiunii singelui
- Diminuarea riscului aparitiei cancerului.
- Confera o mai mare elasticitate vaselor de singe
- Subtiaza singele, reduce sansele de formare a cheagurilor de singe.
- Proportia dintre acizii omega-6 si cei omega-3 poate fi un factor important
in reducerea riscului aparitiei bolilor cardiovasculare. Exista o interactiune
competitiva intre metabolismul acizilor grasi omega-6 si al celor omega-3.
Pentru a pastra o proportie sanatoasa pentru organism, se recomanda ca
raportul dintre omega-6 si omega-3 sa fie de mai putin de 5 la 1.

Alimentatia bogata in grasimi

Acizii grasi trans

Acizii grasi trans si grasimile saturate, precum acidul elaidic se formeaza

cind uleiurile vegetale mono-nesaturate si poli-nesaturate sint hidrogenate
(li se adauga hidrogen) si inchegate pentru a forma mai multe tipuri de
margarina, cum ar fi margarina de masa, si chiar grasimi vegetale mult mai
inchegate sau grasimi pentru fragezirea aluatului, folosite in industria
alimentara.
De asemenea, ei exista in mod natural, in cantitati mici si in unele produse
din carne, unt si produse lactate.
Acizii grasi trans se comporta exact ca acizii grasi saturati, in sensul ca sint
responsabili de cresterea nivelului de colesterol din singe. Spre deosebire
de grasimile saturate, ei conduc la scaderea colesterolului cu densitate
marita de lipoproteine, fiind deci mult mai daunatori decit acestea. Totusi,
in alimentatie, ei apar in cantitati mult mai mici decit grasimile saturate, asa
ca nu constituie un risc crescut de aparitie a bolilor de inima.