Conflictul dramatic principal const n confruntarea pentru puterea politic a

dou fore opuse: reprezentanii partidului aflat la putere i gruparea independent

constituit n jurul lui Nae Caavencu, ambiios avocat i proprietar al ziarului
,,Rcnetul Carpailor. Conflictul are la baz contrastul dintre ceea ce sunt i ceea
ce vor s par personajele, ntre aparen i esen. Conflictul secundar este
reprezentat de Farfuridi - Brnzovenescu, care se teme de trdarea prefectului.
Tensiunea dramatic este susinut gradat prin lanul de evenimente care conduc
spre rezolvarea conflictului, n finalul fericit al piesei: scrisoarea revine la destinatar,
Zoe, iar trimisul de la centru, Agami Dandanache, este ales deputat.
Este utilizat technica amplificrii treptate a conflictului. O serie de procedee
compoziionale menin tensiunea dramatic la un nivel ridicat, prin complicarea i
multiplicarea situaiilor conflictuale.
Aciunea piesei este constituit dintr-o serie de ntmplri care, n succesiunea
lor temporal, nu mic nimic n mod esenial, ci se deruleaz concentric n jurul
pretextului. Atmosfera destins din final reface starea iniial a personajelor, fr
nicio modificare a statului iniial. Personajele acioneaz stereotip, simplist ca nite
marionete, lipsite de profunzime sufleteasc, fr a evolua pe parcursul aciunii,
fr a suferi transormri psihologice.
Gasirea si prierderea succesiva a scrisorii de amor constituie principala situatie
comica in care sunt implicate personajele si din care reies trasaturile lor de caracter.
Se sugereaza astfel, ca aceasta arma politica a santajului va fi eficenta si in viitor,
cinstea si meritele politice neavand nicio sansa in viata politica.
/Catavencu si Dandanache folosesc acelasi mod de santaj, insa izbuteste cel mai
astutios si corupt, care are traditia unor astfelde procedee de la centru.Catavencu
spune ca tot romanul trebuie sa prospere, dar tocmai in acelmoment intra
cetateanul turmentat care striga: Si eu! unde rasul e generat de contrastul dintre
pretentia teoretca a politicianului demagog si realitatea betiei celui venit pe
scena.Numararea steagurilor de catre Ghita este o alta situatie comica, din care
reiese ca politaiul fura din avutul statului, fiind incurajat si de catre prefect, in
calitatea lui de conducator politic al judetului.Una dintre cele mai sugestive situatii
comice este aceea in care Trahanache, dupa ce fusese la Catavencu si vazuse
scrisoricade amor adresata Zoei, vina acasa la Tipatescu, spunanadu-i ca
scrisoarea e plastografie./
Incipitul acestui text renun la conveniile celui realist, n sensul c nu regsim
descrierile ample i detaliate ale spaiilor aciunii. n capitolul I, La Piatra Craiului, n
munte, naratorul este proaspt locotenent de 23 de ani, concentrat pe front
deasupra Dmbovicioarei deoarece urma intrarea Romniei n rzboi n 1916. Sunt
precizai, aadar, indicii spaio-temporali, iar pregtirile de pe front sunt surprinse
ntr-o manier stendhalian, ironic, rzboiul fiind cobort de pe scena istoriei. chiar
dac nceputul i finalul comediei nu sunt simetrice, piesa are o arhitectur circular, n sensul
c atmosfera destins din final reface situaia iniial a personajelor, aceea de dinaintea pierderii scrisorii.

n mod ingenios, echilibrul fusese refcut prin corectarea hazardului (scrisoarea se ntoarce la destinatar)
i prin stingerea surprinztor de facil (i de aceea comic) a conflictului. Parc pentru a relativiza i mai
mult existena acestei lumi, dramaturgul complic mecanismul piesei prin apariia celei de-a doua scrisori,
arma de antaj a lui Dandanache. Asistm la o adevrat tehnic de amplificare a conflictului, devenit
tot mai arborescent pe msur ce se precizeaz relaiile dintre personaje i se acumuleaz accidentele.
Dac n tragedie amplificarea conflictului ine de caracterul lui irevocabil, n comedie procedeul subliniaz
prin contrast inaderena lumii comice la situaia-limit.
Limbajul este principala modalitate de individualizare a personajelor. Formele greite ale cuvintelor,
erorile de exprimare, ticurile verbale denot incultura/statutul de parvenit sau trsturi psihologice ale
personajelor comice. Vorbirea constituie criteriul dup care se constituie dou categorii de personaje:
parveniii, care i trdeaz incultura prin limbajul valorificat de autor ca surs a comicului i personajele
cu carte (Tiptescu i Zoe), ironizate ns pentru legtura amoroas extraconjugal.
Prin aceste mijloace, piesa provoac rsul,(comicul de limbaj) dar, n acelai timp, atrage atenia
cititorilor/spectatorilor, n mod critic, asupra ,,comediei umane. O caracteristic general a personajelor
este superficialitatea. Prin tipurile i moravurile prezentate, prin limbajul folosit de personaje, aceast
pies ,,ne menine n iluzia realitii, n care ne transport.