ARH''EC'URA

Anolizo orhitecturii in sistemul conferit de celelolte orte,

u
permile evldentiereo principolelor int

s
ce decurg din foptul c6 eo conslituie
sintezd intre orio,;liinlo si tehnicd,
existot pe porcursul isloriei, precum

,IODERIUi
DII{ ROiIAITIA

ir prnloaoa

morcold de loctori economici si socioli

Pono in preoimo onilor '20, in Europo dogmotismul
closicismului se diminueczS, losond loc unor [ormule
diverse de orhitecturo modernd, ce voriozd de lo o loro
lo olto si de lo o personoliiole lo ollo. Constienti de [optul
cd o culturd noiionold nu poote in generol exisio in oforo
sferei culturi] universole, oomenii de orto, scriitorii si nu
in ultimul rond orhitectii romdni oi epocii si-ou o[irmot prin
lucrdrile si oliludlneo lor pozifio de porticiponfl lo
inteororeo in sisiemul universol de volori. Romdnio se
situJozo lo confluento dinlre culturo occidentolo si ceo
orientold, pe core le-o sintetizot prin proprio spirituolitote.
De o lungul veocurilor, eo o receplat in diverse modurr
morile cuienie ortistice europene. lnlervolul de timp cuprins
inlre cele douo Rdzbooie Mondiole rdmOne insd un
moment de vor[ ol oderorii si porticiporii intelectuolitdtii

lo slero culiurii universole George Motei

Contocuzino, remorcobilul orhitect si teoreticion ol
ocesiei perioode scrio in I 934: ,,Noi nu putem nesocoti,

by
By the eo
sided, yiel
ture thot d

enced

1920-t940

ctors

m o[ clossicism sub-

of modern orchilecto onother ond from

one oersonolitv to onother. Awore of lhe focl thot

notionol culture generolly connot exist isoloted from

world culture, Romonion ortists, writers ond lost but not
leost, the Romonion orchitecls oI the time, osserted by
iheir works ond ottitude their position os portlciponts in
lhe iniegrotion in the universol system o[volues Romonio
lies ot the crossroods of Western ond Eosten cultures,
whlch it hos synthesized through its own spirituoli! Over
the centuries, ii hos reocted in vorious woys to ihe moior

romdnesti

,1934.

precum nu ie-om nesocotitnici pe vremuri, morile curenie

"We connot now disregord, os we hove

wrote in
not done in the post, ihe greot currents of ideos thot

de ioei core in[rioureozd llmeo"'.

thrill the

ROMANTA OUp"n pnrrrauL RA,/Bol

MoNDlAl

CONTEXT ECONOMIC SI SOCIAL

Creoreo stoiului nolionol unitor in I 9 I 8 foce din Romonio
unc din tdrile cu perspective de dezvolfore economicd
importontd din Sud Estul Europei. Crizo mondiolo din
1929 33 nu vo oveo repercursiuni importonte osupro
socielolii romdnesti. Moi mull, onil crizei mondiole
impulsioneozd pe deiin6torii de cop.iiol sd lonseze
invesliiii imobiliore in intentio de o se leri de pericolul
devolorizoril

orosului, coloborond cu speciolisii de voloore.

Concomiteni ore loc pdtrundereo nor/or fehno/ogir de

conslructie, in principol folosireo pe sco16 lorgo o
betonului ormolTooie ocesteo se coniugd, oso cum o
consemneozd observotorii epociir, cu sprrifu/ progresisi
ol ,nvesl:lorilot, core vor consideto co orhilecluro moderno

ROMANIA DUPA PRIMUL RAlBOI MONDIAL

CONTEXTUL CONFERIT DE ARHITECTURA EXISTENTA

Pdkundereo nollor curente ortistice in Romdnio gosesle

Luminita Machedon
Florin Machedon

world"'

ROMANIA AFIER WORLD WAR ONEECONOMIC AND SOCIAL CONTEXT

The creotion o[ the uni[ied notionol slote in 19 ] 8 mode
Romonio one of the countries with importont prospecis

o[ economic deve/opmenl in South-Eostern Europe

The world crisis of )929- 1933 would not hove
moior reoercussions [or Romon on sociely. Moreover.
lhe'c.s,s sl'muloted owne's ol copilor lo lounch reol
estote investments in o bid to ovoid lhe donger of
devoluolion

voluoble exoerts.
Tre penetrotion of the new bu,iding lechno/ogres
occurred of lhe some time, especiolly-lhe wide-scole
use oI rein[orced concrete. A lthese were concerted,
os observers noledr, wiih the progressive sprril of fhe
investors, who would consider thol modern orchrfecond suils lhe oclivrlure m
,es o[
, ond olso ollowed
colly efficient invest
for the
s free o[ costlY ond
menls
loborious decorotion
ROMANIA AFTER WORLD WAR ONE THE CCNTEXT
CONFERRED BY EXISTING ARCHIECTURE
The penetrotion of the new ortistic currenls in Romonio

,IODERIT

ARGTIIIECIURE
RoilaIUlA"

tru

t920-1940

11

si in speciolin Bucuresti o orhiiecturd eierogeno,

corocterizotd prin coexistento stilurilor neoclosice, bizontin sou eclectlc, o core se vo oldturo stilul neoro-

in tord

occo
o
with the Europeon
kibuting to the deve

with thot ideol

young generotion

de olto porte ocodem smul froncez, oooptot de orienloreo Scolii Rom0nesli de Arhiteciuro, esle prezent
prin lucrori importonte reolizote in Bucuresti de cdtre
orhitecti froncezi".
Primele lentolive de orgonizore o orhitectilor romOni si
de constientizoreo o rolului lor in societoie incep cu
'in[iintoreo Sociefolir Architectilor
1 891, prin
Romdni,
prezidoio de Alexondru Oroscu; recunoostereo lor ofi
ciold se vo foceln 1932, cond s-o creot CorpulTehntc
ol Arhitectilor
Pe

Co si lo nivel mondiol, [olosireo betonului ormot in

iol of the
connect
nts, conomporo-

ble io the world's lo

On lhe other hond, French ocodernism, lhe slonce ioken

As in the rest o[ the world, the use o[ reinforced concre e in engineering orcl.ilecrure surpossed ils use rn
civil orchitecture The first qroin siloes of reinforced con-

ldsond percepfiel imogineo primelor per[ormonte ole

noului moleriol de constructie ol secolului XX. Folosireo
betonului
ormot lo clodirile civile incepe in RomOnio cu
.1906,
fOrO lnsO co structuro de rezistento, ce reprezento

noutole 'in modul de solutionore, sd octioneze

determinonl osupro optiunilor esteticeo

Cu putine excepfii, oproope toti orhitectii rom0ni oi

perioodei interbelice ou otins cu unele din lucrorile lor

tuosity ond os on understonding o[ the role ond sociol

impelus of orchifeclure.
Duiliu Morcu, one of the mosi imminent orchitects o[ the
oceslei perioode, mol,vo proprio evolulie o concepriei
lucrorilor sole. ,,Desi oveon o more inclinolie si chior

usurint6
o
[OrO be
si ormo

totugi

moi deplind sotisfoctie"'

70

ne pentru orn

iu odepiul or
core prin just
so

deo ochil

period, exploined the

of his works in this wo
notion lo ond even eo
possion for ornoments
er come to lovour lotely o simple orchitecture, lree of
lovish decororion rhot, by rhe p.opriety oI proportions
ond the plostic hormony, should give ,he eyes ond the
'eoson consummole solisloclion"-

DEBUTUL ARHIIECTURII MODERNE

THE BEGINNINGS OF MODERN ARCHITECTURE

lN ROMANIA THE 1920s

iN nouANrn ANI'20

NUMAR
CONSACRAT

ARHITECTUBII

M
Avongordo ortisticd romoneoscd se monifesfo'incd inoinle

rd wos monifest even pr,6r

Doris, in such .epresen-

hitect Morcel Jonco, poers

unders ol the DADA move.

R
N
E
Coperlo revislei Contimporonul,
nr 53 54 1975

Hoving o somewhot diflereni evolution from thot oIthe

line orts, music or literolure, orchitecture did not know
o stoge thol might be defined os o vonguord movement
proper in terms of negotivist or chollenging impetus Thot

ro'noneosco se vo impune prinir-o innoire ecl-ilib.otO,

moderolo, gosind ,nso resurse pertru o intensd iorld in

iendency wos directed toworJ ile

expilmore
Cu un oorecore decoloi temporol 'in roporl cu unele
curente orlislice si lilerore, orhilecturo modernd vo de-

ilizo tion

'ideo

o[

progress,loword o synchronizolion wilh Europeon crv-

Modern Romonion orchitecture would ossert

itselI

through o well-bolonced, modero

d
ing resources lor on intense force
lit
tle loter in relotlon io oriistic ond lit
d
ern orchilecture mode its debut in
cond holf of the I 920s, ofter which ir goined o very wide
[ollowing.

din ZUrich si creeozd oici in l9 i 6 impreund cu olle

personolitoti miscoreo ortislicd de ovongordo DADA8.

Morcel loncu revine'in tord in J922, morcondu-si pre

zenlo printr o expozitie orgonizotd ln Bucuresti, in core
lucrorile sole ou lost ostfel olese'incOt sd copteze
otenlio publicului romdnesc ce nu moi beneficiose de
moni[estori osemdndtoore pOno in ocel moment.

Rolul sou

'n rospondireo idei,or ovongordiste

in

mediul spirituol creotlv romdnesc se vo iroleriolizo

odolo cu oporilio revislei Conlrmporonul, in iunie
1922, ol c6rei onimolor o fost pe tootd perioodo
oporitiei. Incitonl6 prin continutul ei, desi nu o fosi o
revisld speciolizoto in temoiico de orhitecturo,
Contrmporonui contine onol ze, relerir, si prezenldri
de proiecte de orhitecturd ce conse.nneozd pril
noutoteo lor o schimbore rodicolo de otiiudine si o
opliune estelicd c^e vo luo in cur0nd locul tendintelor
cons
limporc:nul Morcel loncu
publi
iond o pozitie tronsontd foto
de o
o in ocel moment peisojul

urbo

din loro. O mdrturie'o

preocuo6rilor indreptote spre ocest subiecr il conslituie

numdrul53 5/ din 1925 dedicotin totolilole temoticii
de orhitecturd in orlicole co ,,Functiune si [ormd" sou

ETH in Zurich, where he iounded with other personolities, the vonguord ortistic movemeni DADA in lgl68.
Morce/lonco returned to Romonio in 1922, onnouncorronged in Buchoresi,
in such o woy os lo orrest
public who hod not met

ing
wh
the
wit

ole in the disseminotion

o[ vonguord ideos in lhe Romonion creotive spirituol
environment moleriolized with the oppeoronce o[
Conlimporonu/ review, in.lune 1922,wl,ich he continued

Cover o[ Ihe mooozrne

Contimporonul, nJ

S: - Sa, tSZS

,,Arhilecluro noud" sunl morcote directiile considerote

volobile de urmot'in modul de g0ndire ol noilor

proiecte: ,,Arhitecturo nou6, in viu contoct cu ortele
o pus si dOnso, co ocesleo, problemo
simpli[icorli formelor, o priceperii moleriolelor de
prelucrol si moi oles o distrugerii ideil eclectice de
sliluri"'

plostice

Dovedind recepiiviiote si intelegere foto de principolele

enuniuri lonsole de Miscoreo Modernd io nivel europeon, Morcel loncu conslderd orhitectr-Lro .o o ,td"
lore o spotiului interior. in relolie cu oceostd idee,
revisto Confrmporonu/vo dedico numdrul 57 - 58 din
I 925 ln intregime interiorului'o Preocupdrile leoretice
exprimole in poginile revistei se vor confinuo in curond
cu cduldrile formole si functionole experimentote
direct pe proiecle lo plonsetd. Consiruiie incep0nd
cu 1926, ocesie clodiri, cu funciiuneo de locuinte cu
unu sou doud niveluri, sunt de fopt cele dintdi reolizori

de focturo modernd cunoscule pono in prezent

Europeon level, Morcel .lonco considered orchitec-

in

Romonio. Fdrd o conline elemenle de more complexilote, ele ou meritul demonslrotiei unor inovoiii de oidin
compozitionol constituind un moment de 'inceput ol
oporiiiei orhitecturii moderniste'in RomOnio
Diferile olle publicotii ou di[uzot si onolizot in pooinile
lor demerst,rile pionierilor orhilec'uri, moderne

orlicles os "Function ond Form" ond "Ihe New

Archifeciure" indicole the direciions considered worth following in thinking out the new projects "The new orchiteclure, in lively touch with the {ine orts, hos, like them,

in Romonio

errofene

Rolul lor o [osl loorte imporronrin otrogereo generolie'

de ornitecti o or.ilo, '30, ele ovOnd m"erirr,l cr"reerij uner

plotforme teoretice demonstrotive, uneori chior elogioose, ce o fovorizolocceptoreo si odoploreo noii orhitecluri de cdlre socieloreo romoneoscd '
Activitoteo publicistico si criticd de orhitecturo din perioodo interbelico o fdcul cunoscute in cele mor
diverse medii ole intelectuoiitotii romonesli ideile
curentului modernist, consemndnd si o moiurizore o
otitudinii crilice si pozitii teoreiice echilibrote, periinente,

co si polemic, si divergente de oprnii.

Texie re[eritoore lo estetlco orhilecturii romdnesti, lo
controversele dintre troditionolism si modernism, ou
cunoscutelemente de more prolunzime prin conkibutio

unor orhitecti precum George Motei Coniocuzino,

Horio Creongo, Octov Doicescu etc.
Aloturi de Morcel loncu, dor toiol independent de
ocesto, Io inceputul onilor '30 vo debuto in fortd orhi-

were.comprised o[ such in-deplh onolyses os those

conklbuted by orchitects George Motei Contocuzino,

leciul Horio Creongd co odevdrot fondotor ol orhitecturii

moderne romdnesii.
lrfluento personolitdiii sole osupro colegilor de generotie
o fosl semnilicotivo. El sosesle de lo Poris impreund cu
soiio so Lucio Dumbroveonu in 1927, undeisi luose diplomo de orhiiect lo Beoux Arts, bosiionul ocodemismulur

lroncez lo oceo doio Toiusi el vo oduce cu sine ideile

ovongordei europene pe core le descoperise pe coni
propriu siin conloct direct cu publicotiile vremii. Ei devine
[iltrote prin pro
teo li contonold
europene. Horio
expresie modern6, odeseo

compozitie

si

inroideouno cu ro[inomenr ,irJ[1u0"

/n occeplio so, Horio Creongd nu vo considero misco

72

from Poris in )927, where he hod token his orchitect's

diplomo oi Beoux Arts, the bostion o[ French ocodemism

rea modernd din Romdnio co o disconfinu tlote in istorio

orhiteclurii rom6nesli, eo reg6sind simp/ifofeo Iormold
o c:rhilect'urii nooslre populore, pe core o lronspune
in nor regrslre rnterprelohve. ,,Observ6nd liniile culei

Horio Creongo would noi consrder lhe modern movemenl i

uous episode rn fhe hrsfory o
for it regoned the sim

plictty

Renoissonce etc)"

orchiteiture, which he

''

This ossertion expresses

lrecut. Eo poote constitui uno din explicotiile modului

in core o debutot miscoreo modernd in Romonio, [5rd
totonorile unei ovongorde in cdutore de ouiode[inire,
ci cu Iucrdri ce demonsireozo de lo inceput o moturilote
de gOndire, o forld de creotie bine stoponito, osezotd
pe principii noi, core ins6 conlinud roddcinile unei vechi
troditii esretice, indelunq experimentoie de orhitecturo
PoPUloro.

ldeeo ocestei conlinuitdti se vo reg6si

si

in scrierile lui

George Motei Contocuzino. ,, Arhiteciuro modernd

isi coutd legile lo oborsio utilului, o conslructivului si o
ideii sociole Eo nu este in controdictie cu 16vnele orhiiecturii nooslre, ci deschide numoi un lorg registru de

ond
es o
ceiv
of th

whol

is

evident in his creotions

ochcon-

one
ode
its debut in Romonio, withoul lhe soundings o[o vonguord
in seorch of sel[-definition, but with works thot demon-

nset o moturity o[ rhlnking, o well mosolion, relying upon new principles which
rom on old oesthetic trodition, long test
rchitecture.
This ideo of continuity would oppeor olso in the writings o[ George Motei Contocuzino." ..Modern orchitecture seeks its lows ollhe source oi lhe useful, oI the
constructive ond o[ the sociol ideo lldoes not run counter

posibilitoti" '
Proiectul ,,monifest" pentru imobilul ARO din Bucuresti,
prin core Horio Creongd se vo impune, o fost seleclionot

concur
c
orhiteclurd de focturd inedito
o lormei si funciiunii. Pono

in )929 in

urmo unui

principolele bulevorde ole

in

ie
in
193 I , proiectul o ovut o evolutie cu tronsformdri succesive, o jungond in [inol lo o expresie plostico colegoricd,
cu un limbol formol simplificotin fovooreo unei volumekii

lronsonte Apreciot dor si contestot, proiectui

reprezenlot un moment de cotitu16, influentdnd vointo

copociloteo creotoore o conlemporonilor sdi

si

on orchilecture o[ o novel kind by how it conceived

[orm ond [unction. Uniil its completion in I 93 I , lhe pro
ject went through successive chonges, reoching in the

end o colegoricol plostic expression, with o simplified

longuoge oi forms fovouring o definite volumetry
Apprecioled ond criticized olike, fie proiectwos o mileslone, influencing the creolive will ond copocity of his
contemporories

ARHITECTURA ROMANEASCA R RNILON 'gO

o orhifecturii moderne in
RomOnio s-o lScutin primii oni oi deceniului potru, cdnd
o inceput sd fie privitd co simbol ol progresului si desLonsoreo pe scord lorgd

chidere spre nouo civilizoiie o secolului XX. Acum eo

vo cunoosle o exponsiune impresiononi6 prin colitote
si contilote, morcdnd definitiv silueto copitolei si o unoro din morile orose ole ldr:i
O odevdroto explozie de creolivitote o inceputin ocesli
oni Eo se vo foce in concordontd cu pulereo de selectie
o mediului culturol romonesc, ior evolulio ei se vo desfosuro sub semnul urmdtoorelor corocterisiici:
- Arhitectii romdni ou oclionot independen/ Ei nu s-ou
reunitin grupdri co Bouhous, De Stiil, sou olte osemeneo
scoli core ou generol curente de ovongordd diferentioie
ConturOndu-si independent prelerintele estetice, ou
exprimot insd concerlol, prin prismo sensibilitdtii si o[initotii ortistice proprii, optiuneo lor legotd de problemele

ROMANIAN ARCHITECTURE lN THE 1930s

The wide scole lounching o[ modern orchitecrure in
Romonio occured in the eorly l93Os, when it begon
to be regorded os o symbol o[ progress ond opening
lo the new civilizolion of the 2Oth century. Now, it would
go through impressive exponsion, in quolit'y ond quontity, definitively morking the silhouette of lhe copitol ond
of some o[ lhe country's big cifies.
A genuine explosion oIcreotivity storted in those yeors.
ll would motch lhe seleclive power o[ the Romonion
cullurol environment, ond its evolution would unfold olong
ihe following lines:

fhe Romonion orchilects worked rndependent/y. They

did not form groups like the Bouhous, De Stil/ or other

such "schools" thotgeneroted dislinct vonguord curents

Estoblishing independenlly their oeslhetic preferences,
they dld exercise iheir options in motters o[ [orm ond

73

[ormole si funciionole Din oceosid ocliviiote o unor

persono litdti bine individ uol izote, vor opd reo lucrd ri n u
lipsite de tendinte moiore comune, core insd overtizeozd
prin prezento lor osupro independenfei [iecdrui orhiteci,
cOl si osupro modului reloliv unitor in core oceg[io ou
prelucroi intr-o dinomicd continud ceeo ce lronsmiteo
miscoreo modernd internotionold
- Arhitecluro rom6neoscd rnterbe/icd este deporfe de
o reprezenlo o ,,copie" o unor curenle de ovonqordd
defo consocrote /o nrvei rnlernoliono/. Diferito in iemnificotii, eo o osimilot, intr-o sincronizore continud cu pro
prio porodigmd culturold si spirituolo, ceeo ce lonsou
principiile esentiole ole curentului modernist.

being o "duplicote" of vonguord frends o/reody consecroled wor/d-wide. Differing in meonings,

in o continous synchroni2otion with iis

it

ossimiloted,

own cullurol ond

m whot ihe essentiol principles

t

oi the

were lounching.

o congruence con be noted behazeen

mind of thot time ctnd the modern
expression in form ond funcfion of the orchitecfurol
ochievemenls. Although not deprived of theoreticol
polemics, the penelrotion of the Modern Movement in
Romonio proves the permissiveness ond contri6ution ol
thol generotron oI Romonion orchiiects to ihe ochievement o[ the greot wor]d volues.
A brieI survey of the creotive process undertoken by
the mojor Romonion orchitecis demonslrotes the existence of severol common londmorks, essentiol to whot
the modernisl currenl in orchiteclure meonlfor Romonio.
l. Posiiion ioword lhe existing context
ll Moior functionol oesthetic londmorks
lll Mojor principles ol solving [unctionol problems
f

of

zoreo morilor volori universole

O succintd onolizd o procesului de creolie porcurs de
principoli orhitecti romoni dernonslreozd exislento cotorvo repere comune, eseniio e pentru ceeo ce o 'insemnotin Romonio cureniul modernisf in orhiiecturd
I Pozifio fofo de coniexlul existent

ll

Principolele repere compozitionol-estetice

lll. Principiile moiore de rezolvore o

problemelor

lunctiono le

POZITIA FATA DE CCNTEXTUL EX/STENT

- Opodunilo

no
pentru clod

conslruif si

dlntre spoliu/ exrsleni

ificoto in primul rOnd
tructuro urbond o

PCSITION TOWARD EXISTING CONTEXT

Bucuresiiului, disponibilO o oceo doto interveniiilor

importonte lo nivelul orosului si ol cortierului Terenurile
oflote lo dispozitie ofero prilejul unor proiecte integrote
in tesutul urbon conslruii, dor si insertii urbone mo jore,

core ou romos definitorii penlru corocterul orosului

cenke isiorice erou deio conslruite in ocel momeni.

- Foro o fi conlexluolisld in sensul reloiiei cu celelolte
sliluri isiorice, orhirecfuro modernd interbe/icd drn
Romdnro deiermino intr-un conlext construit dot formuloreo unor repere spoliole noi, dominoie de volentele
curerlului moderr^isl, co.e conlribuie lo ridicoreo volorii

otes o r:nilory urbon group, thot does ror compore with

other copilols on lhe Conrinentthe historicol centres oI
wh;cn were olreody constitured ot thol lime

Withort beino conlextuolist in relotion ro other

his.

toricol styles, inter-bellum modern orchiiecture in Romonio

esietice, compozitionole si [unclionole ole situJui,

prezentond ostfel o formo noud de integrore in
omp/osomenl.
Arhilecturo modernd opereozd cu principiice o de,
Irnesc foor/e clor in roport c,i dote/e noluroie ole siulut,
continond o odopiore fireosc6 si rotionolo lo conditiile
nolurole ole lerenului Acesteo sunl explootote cu con-

74

sile, conloining o noturol ond rotionol odiustment to the

noturol ospects of ihe terroin They ore used regulorly

secvenld lo distribuireo [unctiunilor in roport cu punclele

cordinole, sou in speculoreo elemenlelor de sislemoti-

orierei respective
- Se remorcd modu/ pudicios de ulilizore o geomehier
(verlicole si orizontole) o porce/e/or exrslenle. Apore
prezentd o relolivd delerminore o formei terenului osupro compozitiei ce conduce lo solutii functionole

in distributing the funciions in considerotion of the cor.

utilizore rotionol6 o

to odequote {uncfionol ond oeslhelic solutions ond to

o rotionol use of the sile

PRINCIPALELE REPERE FUNCTIONAL_ESTETICE

in the evolution o[ inler-bellum modern Romonion orchi-

si estetice odecvote si lo

omplosomentului

II

il. MAJOR FUNCTTONAT-AESTHETTC LANDMARKS

in core evolueozd orhitecturo modernd interbelico

tecture

romoneosco
- Volenle/e unghiulut drept suni speculote cu obilitote
de ceo moi more porte o orhiteclilor. Nu lipsesc rnsd

- fhe yolues of the right ong/e ore skilfully lurned to

odvontoge by most orchilects . However, interventions

inlervenliile ce compun severitoteo formelor rectongulore

cu zone cu suprofele curbe. Acesteo din urmd orticu-

leozo volumele riguros croite, inlroducdnd o grodore

o perceptiei. Am puteo spune cd modeloreo suprofetelor
curbe, iocul lor subtil creeozd o notd specifico ugor de
recunoscul.in peiso jul urbon.
- Plosiico [olodelor occentueoz6 oproope constont or,-

zontolifoleo, olterndnd cu elemente verticole, morcote

prin degoioreo unor volume, cu scopul exemplilicdrii
principiului de compozitie sou pentru relofionoreo lui
cu codrul orosului delerminot de evolutio si dinomico
vietii urbone
- in Romdnio srmp/ilofeo Iornald oduso de orhitecturo
modernd o fost pus6 odeseo, chior de p6rintii ocestei
orhitecturi, in legdturo cu forfo orhilecturii populore romOnesii. Acurofefeo f ormelor, volumele pure, compozitio
sr simp/iloteo rofinold o orhitecturu popu/ore romdnesli,

de Le Corbusier lo kecereo so prin

Romonio inceputului de secol, pot fi considerote premisele esentioie ce ou inlesnit gondireo creotoore o orhiremorcote si

existed thot composed rectongulor volumes with oreos

ol curved surloces The lotter oriiculote lhe rigorously

drown'volumes, inkoducing groduoted perception.
We could soy the moulding of the curved surfoces, their
subtle ploy, gives the urbon londscope o specific [eoture eosy to recognize
- The plostic of the locode olmost constontly empho-

sizes the horizontolily, olternoting with verticol elements, morked by the cleoronce of volumes, with lhe
gool of illustroling the principle of composition or o[ relo!
ing it to the ciiy environment determined by the evolulion ond dynomics oI urbon li[e.
- ln Romonio, rhe formol simplicity brought by modern
orchilecture hos o{ten been reloted, even by the [others
o[ this orchitecture, to the lorce o[ Romonion populor
orchilecture fhe occurocy of forms, lhe pure yo/umes,
fhe c/eor composilion ond the ref ined sinplicity of popu/or Romonron orchilecfure, noticed olso by Le Corbusier
during his Romonion soiourn ot the beginning of the century, con be considered essentiol requisites thot focililoted Romonion orchiiecls' creotive lhinking.

lectilor rom6ni

ilr MA]OR PRTNCTPLES

III

PRINCIPIILE MAJORE DE REZOTVARE

PROBLEMELOR FUNCTIONALE

A
Din ocest punct de vedere se conslotd moi multe
niveluri lo core o fosi gondito creolio de orhitecturd
interbelic6:

- Exemplele int6lnile voriozd de /o o odoplo re formold

/o conoonele estelice noi pdnd /o croro/o modernd o
porliurilor, tronsformote in esenlo lor, lo core insd nu
se vo otinge niciodotd flexibilitoteo loiold experimentot6
de orhitecluro occidentold, decot cu cOievo excepfii
notobile.
- Arhitecturo, prin esento ei moi progmotico dec6tcelelolte orle, vo exploro direclii functiono/e ce rdspund unor
necesildfi de conlort si ctvilizolie, ce se coniugou perfect cu ospirotiile societolii romdnesti Horio Creongd
o[irmo succint concepfio orhiteclurii sole, preluotd si
dezvoltotd de infreogo generofie de orhitecti. ,,O expri-

OF SOLVTNG

FUNCTIONAL PROBTEMS
ln lhis respecl, one con distinguish severol levels ot which
inter-bellum orchiteclurol creotion wos lhoughl oul:
- The coses onolyzed vory lrom formol odiuslment lo
lhe new oesfhelic conons, lo lhe modern shoping of the
iociions, chonged in their essence, which, bul for o few

notoble exceptions, would never reoch lhe complete

flexibility experienced by western orchitecture.
- Archileciure, in essence more progmotlc thon the other
orts, will explore {uncfionol drrectrons thol onswer
reguiremenls of comf ot ond civilizolion perfectly in tune
with Romonion sociely's ospirofions Horio Creongd
stotes concisely the conceplion o[ his orchileclure, corrled on ond developed by the entire generoiion of orchilects: "A sincere ond simple expression oI modern needs
- this is our orchilecture. lt expresses the beoutiful
through simplicity ond the use[ul through comfort This

more sincerd si simpla o nevoilor moderne - iolo orhi

tecturo nooslrd. Eo exprimd frumosul prin simplitote sr
utilul prin conforl Arlo oceosto nu este un copriciu octuol,
utilul si plocuiul sunt odevdruri vechi" '.
Funcfiunecs devine o componen16 hotdr6foore in pro
cesu/ de creo/ie. Necesitdiile [unctionole sunt complexe:
pornind de lo necesitoiile sociole direcle lo necesilotile
legole de psihologio umond, iehno ogie etc , eie reprezentond in [inol nivelul de con[ort

orl rs not o iemporory whim, the use[ul ond the enioyoble ore oncrenl trulhs" '

fhe Iunclion becomes o decisrve componenl tn lhe

process of creolion. The functionol necessities ore complex: siorting from direcl sociol necessilies, to necess -

complexity
ln brood lines, the themes of lhe works con be grouped
inlo:

I Dwellings
ll Socio culturol progrorrs
lll lndustriol construclions

I locuinie
ll Progrome sociol-culturole
lll Constructii industriole
I

LOCUINTETE

Desprindereo lor din onsomblul reolizorilor de orhileclurd, precum si prezenioreo principolelor directii de
evoluiie, se iustifico prinir-o suito de elemenie ce e departo jeozo co zond distincto in spotiul rezervof orhileciurii
moderne romdnesli. Acesleo sunt.
- Amplooreo sr diversitoteo consiructiilor de locuinte
omplosote in mediul urbon sou in codrul nolurol;
Pondereo deosebil de insemnoiS pe care oceosto
femd o ore in octiviloteo moioritdiii orhiteciilor epocii,
Unitoteo concepluold regosii6 in lucrdri e unui more
numdr de orhiiecti;
- lmpoctul sociol direct o progromului;
- Reo izorile de more voloore din ocesi domeniu,
- Pe plon inlernolionol, ocesl subiect o conslituit o
preocupore de bozo in demersul de lronsformore
[ormolo si functiono o o operelor de orhiteclu16, eo re
llec,ondu-se si in pozit,o orh rectilo' romon.:
Coroclerul specific ol soluiiondrilor in roport cu ceeo
ce lonsose Miscoreo Moderno inlernotionol6,
- lnlluento ocestoro osupro orosului prin modeLoreo
codrrrlui rrrhcn'
- Corocterul je pronierol pe core lou ovut locuintele
in deburr,l curentulLi mode'nist in Romon,o elc

rrttt.illl

Plamodeo o, ViJo,Severo
prorect, i929
Vi lo 'Severo proiecr, 1929
,

l'tor o Creongo,
Vi

o Dr Petru Grozo Devo,

)927 1929
V o Dr Pelru Grozo, Devo,
)927 - )929

I DWELLINGS
Singling out dwellings lrom oiher works oI orchitecure,
ond outlining lheir evolution is iustified by o number of
elements thot set them opori os o distinct oreo in modern Romonion orchitecture. They ore:
- The wide scope ond diversity of housing construction in the urbon or noturol environment;
The very importontshore ol this theme within the octivify of most of lhe orchilects oI the time;
- The conceptuol uni! shown in the works o[ mony orchilecls;

lhe direc' sociol impoct ol the prog,om.

lhe rrost voluoble ochievemenls in rhis oreo;

l.rlernoliorolly, Ihis sr,o ect wor o oos'C preoccJpo.
tion oI the opprooch ro rormol ord [unctiono, -ronsfor
motion in works oI orchiteciure, ond it wos opporent
olso ln the posilion of Romonion orchitects,
- The specific chorocter oi the solutions os compored
with whot the internotionol Modern Movement hod
u nched;
Thelr influence on the city by moulding ihe urbon environment;

lo

The grour,d-breoking chorocter of the dwellings ol

the beginning of the modernist curreni in Romonio; etc.

cu oportomenle generoose, iluslrond prin prezento lor

copocitoteo economicd o socielolii romdnesii, dor

sr

o l'esprit m6me du Roumoin

soucieux de vivre dons un codre con[ortoble et

iours dovontoge grOce

ormonieux o lo fois Groce oussl oux orchilectes, jeunes

Morcel loncu, Vilo Rerch
Bucurestr, 1936 - 37
Vi lo Reich, Buchorest,
I 936 37

76

Arhilecluro locuintei cunooste'in Romonio, in perioodo

dintre cele douo rozboo;e mondiole,,e, mori colego'ii
de progrome:
I Locuinto individuolO - Vilo
2. Locuinte colective cu oportomente - ,,Blockhous"

et cultives souvent encourog6s blen que difficilement

poyes, dons une ville qui n'oppose oux tenlotives de
modernisolion ni de trop grondes difficulles moterielles,
ri des prejuoes et des lrodiIo.rs,nde.ocinobles"
ln the period beiween the wors in Romonio lhere were
three b'ood coiegories ol ,esidento' orchirecrure:
Ind,viduo' dwellir^qs v llos
2. Collective dwellings with oportmenls - "Blockhouses"

Cheop dwellings

3. Locuinte ieftine

I TOCUINTE INDIVIDUALE - VItA

Acest tip de iocuinte constituie lemo dezvoltoto cu
predileciie de orhitecti, lo cerereo explicito o invesiitorilor
porticulori Ele ou beneficiot de coniexi urbon fovorobil
in cortierele rezi
ose, ce dispuneou
inire cele douo
de imporlonte su-

profefe

libere
inch

construcfii,

d completote

cu

nstruil.

Anii '20 ou cunoscut door cOtevo incercdri ce ou pre

lucrotpremisele esietice ole orhitecturii moderne. O porte
din proiectele'indrdznele, concepute de tinerii orhitecti
ou rdmos nereolizote. Ele ou iosl prezentote in publicoliile vremii oldluri de noile formulori teorelice. Exemple:
Vilo ,,Mor Kiso', Vilo ,,Severo", ,,Coso pentru o fomilie"
de orhitecr L. Plomodeolo , din 1929'

INDIVIDUAL DWEILINGS VITLAS

This is the fovourrte dwelling o[ orchitects in which lo
develoo tl^err preoilections ol the erpl c t reques*oI p.ivote inveslors Villos benefi,ed [rom o conqenrol urbon
conlext, beMeen the two world wors In ihe residentioi districts of the big ciiies, there were still importont
lree plots which, once buillcn, would complete the buiit
urbon milieu

The l92Os sow onlv o

tice lhe oesthetic requisite

Pionierii orhiieclurii moderne romonesli, Morcel loncu

si Horio Creongo, proiecteozd unele din primele locuinte individuole ce se vor inscrie co in[uzie de noutote
in ocest domeniu. Morcel loncu rdmdne pentru istorio
orhilecturii romOnesti primul orhitect ce o conceputince
pond cu mijlocul onilor '20 locuinte cu vodit corocier
novoior, co mdrturie o intensu ui e[orl leoreiic, militont,
de rospondire si dezvoltore o ideilor Miscorii Moderne

doring pro jecis of young

They were presented in
side the new theories For in
lhe "Severo'V llo, ,l'e "House to. One I-o.nily" by orch;lecr L Plomooeolo ol i 92 '
The pioneers of modern Romonion orchiieclure, Morcel
Jonco ond Horio Creongo, designed some of the [irsl
individuol dwellings thotwould occount [or on in jection
of newness. Morcel Jonco remorns the f rsl orchitecl in
the history oI Romonion orchitecture to hove plonned,
storting the mid l92Os, dwellings wrth on obvious
renew ng chorocter, os prooIof the inlense theoreticol,
compoigning effort for the disseminotion ond devel
opment oI the ideos oI ihe Modern Movement in orls
ond orchitecture For instonce, dwe ling, 55 Slrodo
Triniiofii (Moximilion Popper), 1926; ihe FuchsVillo, 33
Strodo Neguslo.r, 1927, the Chopier House, 1928,
ol' in Buctorest. Hor'o Crecnqd's eor y buildinqs -oo,
demonstroie o new logic o[ creotion thoi preservls sim
plified decorotive elements or volumes thotbring to the

plificote sou cu o volumekie ce oduce in prim plon expre-

lore the plostic expression of the big windowed surloces.

sio ploslico o suproleielor mori vilrote Exemple: Vilo

dr Peiru Grozo din Deva 1927 1929, Vilo Corneliu

De sus in ios / From lop to boltom

Alexondru Zoml ropol, Coso
.l Consionlinescu Bucuresli,
33

r93t
Conslontinescu house, Buchoresl,
t93t 33

lon Boceonu, ViJo C6mpino,

1933 l Vil o COmpino, 1933
Duiliu Morcu, Vilo, Aleeo
Modrogon, Bucuresti, 1932 33
Vr o, Aleeo Modrogon,
Buchoresl 1932 , 33

For inslonce, the Dr Petru Grozo Vil o in Devo,

1927 )929 the Corneliu Medreo Vi lo in Buchorest,

.1929
Another exomple ol innovolive contribution ore
the villos built by George Motei Contocuzino ot Eforie
between 1929 ond iq:f pio.; ,-" f"., i", ..rl
urol scenery, on the Block Seo Coost, they ore pori oi
the spo buildings iholinlervene in the volues of lhe exist-

terice ce intervin in volorile peiso julul existent.

Adevdroio perioodd de preluore pe scord lorgo o

ino londscope
The true period of wide-scole modernist impetus siort

impu sului modernist incepe cu primii oni oi deceniului

ed with the [irstyeors of he fourlh

potru Se conslotd existenfo unor solutii ce voriozd de

otthol time lhe existence o[ solutions ronging from mod

ern innovolion thof remoined ot o formol level, over

lo o inovotie de [octurd modernd oprito lo nivel form,:1,

supropusd pe o distributie functionolo moi veche, pre,
luoto de lo orhlteciuro secolului lrecut, sou locuinie o
cdror portiu restruclureozd in esen16 spotiul inlerior si
compozilio volumetricd. Acesteo din urma modeleozo
interioru co pe un spotiu viu, flexibil, ior prezento lor

decode We con note

lopping on eorlier funcfionol dislribuiion, token over from

the orchiiecture of ihe post century, to dwellings whose

loclron essenliolly restruclures Ihe interior sptce ond

the volume composition, The lotter shope the interior
os o live, flexible spoce, ond their presence chonges

C Rosu, Vila, str Dr Poloni,

Bucurestl, 1935
Villo, Strodo Dr Poloni,
Buchorest, I 935
I

rnodifico dimenrilni,e spotillr r exterior, ol co-npoz lie

lo nivel urbon, crednd de fopt in sisiemul orosulu, olle
repere formole

si

siilistice. Se remorco Vi o ,,lnq. Mrclescu",

1930, Vilo A. Bunescu, Vilo Dr Constontinescu, 1932,

Vilo A Thomos, )932, Vilo Dulfu, 1933, Vi o Elisobeto
Conlocuzino, 1934, tootein Bucuresti, orh. Horio CreongO;
-]93
Vilo Chihoescu, 1930 3 I , Vilo Wexler,
I , locuinto
in sk Coimotei, 193 l, tootein Bucuresti, orh Morcel loncu;
,193
Coso Elisobeto Cusin, Bucuresti
orh lon Bozionu;
ViloV Consiontinescu, Bucuresti 193 I -33, orh Aexondru
Zomliropol; Vi o din sir Poris, Bucuresii, 193 l-33, orh
Arghir Culino; Vilo.in str [ondro, Bucuresti, 1932, Arh H
Delovronceo Gibory; Vilo in str. Ateno, Bucuresti, 1933

F';{

' ,li

'u'r,-1,,'

t-

orh. lon Boceonu; Vilo Cristinel, Bucuresii 1934, orh

Gobriel Cristinel etc
Exisid o evidenid evolutie'in timp dln punct de vedere
formol si iunctionol, slrOns coroborotd cu o[initoleo se
lectivo o orhitectilor folo de noul curent, precum si cu
proprio lor copocitote de o genero si dezvo to directii

*r'iio*ryyry6:ga;1

'

(-ci

r'i-.Lrli

oprecierii spre o lormo evoiuoid de expresionism Se

regdsesc oici ornomente simpli[icote de lencuiolo
pe o volumelrie dinomic compuso.
^os-ezole
ln libertoteo totolo de exprimore pentru core se opleoz6,
se consloid prezenlo unor eiemenle cu corocler consFonl.

- Geomelrio purd, suprolelele mori vitrofe, subti o

compozifie inlre elementele orizonlole sl verficole ce
genereozo o orhitecturo dinomico
Portiul prezinlo unele elemente comune leqote de
modulde grupore o functiunilor, de distribuire sizonore
o lor, de experimenlore inlensd o lormulei de duplex,
.oL, de flex bi,itote o sporiu,ui irter;o.
- Crgonizoreo locuiniei ore in vedere comunicoreo
spotiului inlerior cu exteriorul, oduc6nd conlinuitote sr
{luidilore spot,o,6
t

cu punclele

rhe d,mensons ot tne exrerior spocu o- tne ( ornposl

lion ot on urbon level, creoiing in focl other [ormol ond
stylistic iondmorks in the town's system. We should men
iion here ihe Engineer Miclescu Villo, 1930, the
A Bunescu Villo, the Dr Consionttnescu Vil o, )932,
rhe A Thomos Villo, 1932, rhe Du [u Villo, 1933, ihe

Elisobelo Contocuzino Villo, I 934, oll of them

in

Buchoresl, orchitect Horio Creongo; the Chihoescu Vilto,

1930 193 I , the Wexler Vi lo, I 93 the house n
Sirodo Coimolei, I 93 I , oll of them in Buchorest, orchifect Morcel Jonco; lhe Elisobeto Cusin Villo, Buchorest,
193l, orchitecl ion Bozionu;
,l933, the V Constonlinescu

l,

Villo, Buchorest, 193 I

orchitecl A exondru
Zomliropo; the Villo in Strodo Poris, Buchorest,

I 93 I I 93 3, orchitect Arghir Culino; rhe Villo in Strodo

Londro, Buchoresi, 1932, orchitect i Delovroncecr
Gibory; the Villo in Slrodo Aieno, Buchorest, orchiiect
lon Boceonu; the CristinelVillo, Buchoresl, 1934, orchi
tect Gobriel Crislinel etc
There is on obvious evolulion in lime in poinl of form
ond [unclion, closey corrob,oroted with ihe seleciive
offiniry of lhe orchilecls vis-o-vis lhe new currenlos wel

os in relolion fo lheir own obility to generole ond deve

op new stylistic directions.The exomples ore numerous,
lheir orchiiecture sionding beMeen cubist inIuences ond
composilions in which lhe inlervention o[ the curved sur
foces is someilmes obsessive ond pursues on oeslhel
ic demonslrolion. A speciol ploce is heJd by the
dwe lings ihe formol contentof which reproduces rn on
originol, stylized monner, the elements of clossicor
oichilecture, ond lhis mokes the bolonce oIossessment

slonl chorocler:
- Pure geometry, brg, windowed sur[oces, the subtle
composition o[ horizonlol ond verticol elemenls thotgenerotes o dynomic orchiteclure.
- The porty loo, evinces some common elements osso

nle sou more,

o functiunilor.
ii noi si moie
Henrielle Delovronceo Grbory
Vilo. Bolcrc
Villo Bo cic
Du iu Morcu, Vllo, plon,
Cump-tu - Sino o
Villo, plon, Cumpolu Srnoro

co o componenid o unui inlreg

- O zond speciolo o constiluie vilele conslruiie in slotiunile monlone sou morilime Ele se situeozd inlre volor
estelice ce prelucreozd in mod voditdote o e orhitecturri

Dui[u Morcu, Vil6,

Cumpdtu - Sinoio
Vi1lo,

Cumpotu

- Trosoluro unitord, prezentd oproope permonent, romOne insd deloliul de orhitecturo conceputcu moieriole
de foorte bund colitote, cu elegonto sl rofinoment, gondil

populore, ominlind de primo etopo o creoiiei lui F.L.

Wright - de exemplu, vile lo Bolcic, orh. H.Delovronceo
Gibory pono io o orhiieciurd consecvenid directiilor
de compozitie lonsoie de Miscoreo Modernd euro

Srnoro

peon6. Exemple. vilo lo Cumpoiu-Sinoio, orh D Morcu,

vile lo Eforie, orh. G M.Contocuzino elc.

Aceste locuinle, ce rdmOn co punctde reger important
George Moler Conlocuz no
V o Aviono, Eforre. 1933
V llo Aviono. Eforie lQ33

7B

- A speciol cotegory consists oI the villos built in lhe

mountoin or seo-sjde resorls Their ploce is omonq ihe

in evolulio moduiui de locuire din Romonio, iluslreozo

moniero in core orhiteclii romOni ou inleles sd sintetizeze
experienfo siinclinolio ortislico personold cu necesitofeo
ocllo de inroire si rocoroo.e, prin recuperoreo unui
ev;dert decolo, ro crvilizorio secorr,lli XX.

2 LCCUINTETE CCLECTVE _ TIP,,BICCKHAUS'

dupo Primu
lor un coro

mprimOnd prin prezenio

ui, ele ou meriiul co ou

modelolsp

compozilionole precise
ebultl rrorcol de Hor o

lungrrl
Creongo
1929 19
lucrori pe
cipiile ce
de o

minonte

obvi
recolling
in
up to o consist

oeslhefic volues thot

I the

ulor o,rchilecture,
otion (lor exomple, Villos

righl's crelo-uronceo

Gibory),

composition lounched

pog

ections of

by the Europeon Modern

leon Mondo, mobil de

propreloleo rng

locuinte,
Bermon,

Bucuresli

Aportment blocf , Property

ol enq

Bermon, Buchorest

Movement, for exomple, Villo in Cumpotu-Sinoio, orchitect

Duiliu Morcu; villos in Eforie, orchitect G.M Coniocuzino
etc
These dwellings,
lulion o[ housing

Alexondru Zomfiropol. Coso

prof. Chiritescu Arvo, Porcul
Domenirlor, Bucuresti, I 933
Pro[. Chirltescu Arvo buildinq,
Porcul Domeniilor, Bucho16st-

orchitects synlhes
tic inclinotion with
ing up with 2Ohcentury civilizolion by [illing on obvious gop

Emil Nddelde, mobilul de

locuinle,,Scolo", Bulevordul

CCLTECTIVE DWELLINGS

'BICCK_HCUSES'

Mogheru,

I936

3Z (disporur)

,,Scolo" oporlment 5 ock,

Boulevord Mogheru, Buchorest,
1936 - 37 {destroyed)

mobilu ARO intre

vol impresioncrntde
le in ocord cu princonsocrofe, deler-

si

E/emenre

de concep|e comune oceslor locuinle

se

remorcd cu usurinid:
- Pionul oportomentelor se dezvoltd in iurui unui nucleu
ceniro generos dlmensionot, constiluit din comero de
zi ln reloiie direct6 cu uno din ceielolte incdperi de locuii,
oceosld ieqoiuro [iind elementul de flexibl itote ol
iocuiniei.
Apore odeseo ulilizot principiul zonorii functiunilor

de noopie si de zi
I

The design e/emenls common

be eosi y distinguished

to these dwellings con

The plon o[ the oporiments is developed oround o

centrol nucleus of generous dimensions, consisting of
o living room in direct connection with the other rooms,
connection being the element of dwelltng's flexibility.
- The principle of zoning night ond doy [unciions is often
employed.
this

Bolcoonele, logiile si retrogerile de lo ultimele niveluri

poriicipo lo comunicoreo spotiului interior cu exleriorul.

- Evidenliereo elementelor orizontole de compozitie
o lotode or.
- Structuro de rezistenlo reolizoto din codre din belon
ormol permile flexibilitoteo oportomentelor, precum si
comportlmenloreo diferiid o nivelurilor unui imobil, in
lunciie de comondo investitorilor
Grijo cu core suntconcepule si reolizote elemenlele
de detoliu, moteriolele de foorfe bund colitote, o ese
cu discern6mOnt, designul interior ce preio in plonul
secund ol construcliei ideeo generolo o proiectului,
consiituie si ozi un exemplu de pro[esionolism
ln ce priveste roportulin core se oilo volumul conslru/l
cu pozilio ompiosomenlu/ur, se disting cdtevo situolii
tipice:
- ClOdiriinscrise intr un front linior exislent, determinoie
s1,,, ' co olirioment si reg m de iroltirre oe leqislotio

urbond in viqoore. Exemple lmobilul ,,ASlT" irr M

Eminescu, Bucuresli, orh R Bordenoche; ocuinle in slr
Armeneoscd, Bucuresti, orh .leon Mondo, Coso Rodu
Teodorescu, Bucuresti, orh. Nicu Georgescu.
Clodiri omplosote lo interseciio o doud sou moi mulle
ortere de circuloiie, lovorizond o compozitie volumetrico

- The emphosis on ihe horizontol elemenls in the composition oI the focodes

- The superstructure mode o[ reinlorced concrele
fromes ollows for llexibility in the oportments, os well
os the di[[erenl poritior^ing oI tne tloo,s of o bui,d;ng,
in keeping w'tl^ lhe inveslo's order
- The oilentive design ond ochievement of the detoi s

lhe posrfion of the

/ocolon, severoi typicol siluoiions con

be distinguished:
Buildings inserted in on olreody existing lineol front,
A exondru Crivez, lmobil de
locuinle, Bulevordul Ano lpotescu
(Loscdr Cotorgi), Bucuresti
Aportment 6lock, Boulevord Ano
pdtescu ( Loscor Coiorqi), Buchoresl

t'
T-

!--.TEF

moi spectoculoosd Diversitoteo solutiondrilor surprinde,

eo iroverseoz6 un registru [ormol loorte voriot, pornind
cu preponderento de lo utilizoreo elemenlelor reciongulore, o occentele verlico e ole volumelor de coll,
tinzOnd in iimp spre o compozilie moi romonticd, core
sondeo26 efeclele suprolelelor curbe, ce le conlirm6
rolul de ,,bolomo" in orliculoreo volumelor componenle
Exemple: lmobilul ARC, orh H Creongo; lmobilul

,,Adriotico",

orh

Rudolf Froenkel; locuinte

Slirber-VodO, orh Duiliu Morcu; locuinle in str

orh Morcel Locor; toole in Bucuresti elc

in

o very wide ronge of lorms, storting preponderonlly

from the use ol the reclongulor elements, io the verii-

3. LOCUINTETE IEFTINE

lo

regime by the urbon legisloiion in [orce. Exomples. lhe

ASIT buildings in Strodo Eminescu, orchiiect Richord
Bordenoche; dweliings in Sirodo Armeneosco, orchrtectJeon Mondo; the house Rodu Teodorescu, orchitect Nicu Georgescu, ol ln Buchoresl etc
- Buildings ploced ot o crossing of lwo or rnore orter
ies, [ovouring o more spectoculcrr composition oI volumes. The diversily o[ lhe solulions is surprising, troversing

str
Rosetti,

Clodiri situole in irontul unor piele importonte ole

orose or, ce dilerd net co orhitecturd de contextul existentconstruii, dor core se inscriu crmonios in porometrii
urb,oni conferiir de sil
Clodlrl ce beneflclozo de omplosomente izo oie
conslitulnd constructiile,,turn" cu compoziiii iibere
Exemplu. lmobilul din sir lzvor nr 2 Bucuresii, 1934-35,
orh Aurel Ghinescu
Clodiri cu regim de inoliime redus, ce pot [i io rondul
1or independente, omplosole inlr-un fronl existenl, cup oie sou determinoie de vecinoldti cu colcone, sau clddiri
cu coll
Vorieloteo tormolo supropusd pe exprlmori profund
personole genereozd efecle esielice inedite Locuiniele
coleclive ou dominot spotiul urbon interbelic E e pot fi
considerote poote cele moi reprezentotive intruchipori
ole modernismului prudent, fdrd ostentotio unui spirit
revoltot, demonstrOnd o putere de stobiLitote, de
conlinuitote, lipsitd inso de teomo neiusti[icolo fo]o de
influeniele stroine Tinuto Jor elegonto, cu tendinie spre
,,closicizoreo" noilor conoone esletice, conservd
elemente de sinlezd intre noutoleo curenlului Modernisl
si spiritul cu lurol outohton

Aceosto cotegorie de locuinte, inscrisd

slricily estoblished in lerrns o[ olignment ond height

nivel

col occents oI ihe corner volumes, developing in time

toword o more romontic composition, thot iries the

effects of curved surfoces ond con[irmino iheir role os

"hinges" in lhe orticulotion of the inc ujed volumes

Exomples: The ARO bui ding, orchitecl Horio Creongo,
"Adriotico" building, orchitect RudolI Froenkel; dwellings
ln Strodo Stirbei-Vodo, orchitect Dui iu Morcu; dwellings
ln Strodo Morio Roselll, orchitecl Morcel Locor, ol in

Buchoresi eic
- Buildings ploced in mporlonf squores, the orchitecture of which is quiie diflerent from lhe olreody built coniexf, yet hormonlzed wilh the urbon porometres conferred by lhe site
- Buildings erecled on isoloted locotions, such os the

"tower" buildings, wilh free compositions. Exomp e.

dwel ings in Strodo lzvor, Bucuresli, 1934 35, orchi

iect Aurel Ghinescu

- Buildings with o reduced height regime, fhot con be
in lurn ndependent, ploced in on extont lront, coupled
or determined by neighbourhoods with blind wolls or
corner buildings
The vorieiy of forms overlopping profoundly personol
expressions generotes motchless oeslhetic effects
Collective dwellings dominoted the inter-bellum urbon
spoce They moy be considered lhe most represento
live expressions of coutrous modernism, lree ol the oslen

internotiono prinlre principole e coutori in intenlio de

o rezolvo problemele slringente o e locuirii, cunooste

in

Romdnio door solutionori izolole, preo putin

semni[icotive co inovolie sou co omploore Ecoul orin

productio de orhilecturo o [ost destui de slob,
inregislrOndu-se door cdlevo exemp e de iotlzori fdcute
in ocest scop. Aceste exemple le gosim omplosote pe

It

Er

il

terenuri llb,ere, speciol sistemotizote, cu locuinle cup ote,

cu dezvollore pe porier, sou porter si unu doud nivelur.
GOndite so dispund de un conlori minimol, ele ou poriiuri
rezonobile, in core funcliunile sunt e[icienl distribuile

,:

EI

II

EI

CHEAP DWELLINGS
cotegory o[ dwel ing, ot on internotionol level omong
the moin experimenls in o bid to soive the criticol housThis

PROGRAMETE SCCIAL_CUTTURALE

in occeplio societotii interbeiice,

cuprindeo in domeniul clodirilor sociol-culturole si
obordoreo unor temotici noi, ior progromele deio
consocroie vor fi privite de pe pozitii diferite foto de
Modernitoteo,

!I

orhilecluro secolului kecut. Dorinto exolicitd o investiiorilor

de o pdtrunde in consliinio publicul'ui cu o imogine de

[octu16 moderno se coniugo cu inlentio tlnerilor orhitecti

de o lonso prin lucrorile lor nou curent ol epoci

Concursurile
De sus in los/From top lo bollom
Richord Bordenoche, mobilul
AS T, str Ern nescu, Bucurestr
r

936- 39

ASlT"6urldrng, Strodo Eminescu

Buchoresl,

1936 39

l.l Georgescu, Coso Rodu

Teodorescu, Bucuresh, 193

Rodu Teoclorescu house,

Buchorest, I 93

Den Suvulp ,u 5o ,.ly " ,rg,'

mob,l de ocu nte. Bulevordu N
Bdlcescr, Bucurest, I 933
Aporlment block, Boulevord N
Bolcescu, Buclrorest 1933

BO

de idei orgonizole penlru

investitiile

orchilects

l-1

Creongo

or

Honciu
PADCEJ-ADLA VATM.
Pt.^q

i!.ti

a.".

L']i' .
-

- Constructii
-

II

SOCIO_CULTURAL PROGRAMS

Buildings
Buildings
Buildings
Buildings

pentru sdndtote

Constructii pentru involdmint, culluro e si odminislrolive

Constructii pentru expozitii nofionole si internotionole

CONSTRUCT]i PENTRU IURISM SI TOISIR

un subiect de studiu nou, ducond lo rezolvdri deosebiie

O succint5 onolizd permlte s6 se constole:

Holelunle omp/osofe in mediulurbon ocumuleoz6 o

de menilnere o tinutei ce tinde spre

tendinto

monumeniolilofe, prezentond in generol o trolore

verticolo o fotodelor si o compozitie volumeiricd cu

tendlnte spre

o severo

disciplino

o [ormelor.

Ele

pdsireozd cevo din sobrietoleo clodirilor existente 'in

centrele morilor orose Totusi noutoteo se monilesld in

Hotelurile siluole in codrul ncsfural, de[init de elemente

de relielspecloculoose, certifico obi itoieo cu core sunt
volori[icole coiitotile sitului, inscriind volumul ormonios,
rotionol odoptondu lo corocterul mediuluiincon jurdtor.
Se remorcd tendinto in trotoreo volumelor cu registre
orizontole, olierndnd suprofelele pline cu zonele vitrole,
morcole pe olocuri de occente verticole Proiectele delin
directli functionole clore, in consonontd cu o utilizore
eficientd o colitotilor terenului, o orienlore optimo o
incoperilor deslinote publicului, cu o corecto reportizore
o onexelor ce deservesc buno [unctionore o hoielurilor.
Exempe: Hotel ,,Bel1ono", E[orie, 1933 orh G M

Contocuzino''; Hotel Coto 1400, l93O-32, orh

M Cheremboch si I Teodorescu eic

Altd cotegorie de constructii egote de ocesi progrom

de lurism si oisir o reprezint6 cose/e sr comine/e de

odihnd Construite de obicei pentru [unctionorii unor
socieldti porticulore sou de slot, ele confin spotii pentru
ociivitoti de club, reuniuni sou unitdli de cozore de focluro
unui hotel Libertoteo progromu ui, colitotile deosebite
ole omplosomente]or ou stimulot eiobororeo unor proiecie'in core predomind coerento si [orto expresivo.
Exemplele existente sunt edificotoore: Coso de odihnO
o Societdtii Goz - Electro, Snogov, eo esle reprezenlotivd penlru octiviloleo unuio dintre morii orhitecti
si profesori oi epocii, Oclov Doicescu Se regdsesc oic
suprofeteie simple, unghiul drepl, lronsporenlo morilor
De lo slOngo

1o

dreopto

From leh to right

L A Hrrsch, D G Go in, lmobilu
Ghllodi sl Ropopporl, Bucuresti,

for tourism ond Ieisure

for heolth core
for educoiion, cullure ond odminlskotion
[or nolionol ond inlernotionol expositions

BUILDlNGS FOR TOURISM AND LEISURE

Considered for good reoson io be o modern octivity,
exponded storting with thot lumullous period o[ hislo
ry, tourism, enfertornment ond implicilly the hotel con
struclions lo motch them, lind on expression in inleresl
ing proiects ploced in urbon setiings or in seo-side ond
mounioin resorfs thot offered o novel subject of study,
eoding to speciol solutions. A brief onolysis leods to
lhe lollowing [indings:

H Creongd Hote ul ARO,

Brosov, l93Z-38
ARO Hotel, Brosov 193/-38

Cheremboch,

Holel ,,Coro 1400"

1

leodorescu,
Srnoro,

930.33

,,Level l4OO" Hotel, Sinoro,

r

930

33

inqs existinq in the city cenlres However, ihe newness

is monifesl in [unciion ond longuoge of forms, relying

on elegonce ond o simple ond dignified composition.

Exomples: Holel ARO, 1937 38,
Brosov, orchitect
,1935
H Creongo; Hotel Ambosodor,
36, Buchorest,
orchiieci
,l936, Arghir Culino; Hote Sovoy (Cino), Timisooro,
orchitect Michoel Wolf etc
Hole/s p/oced in o noturolsefling, delined by elements
oIspectoculor outline, show on obllity lo lurn to odvontoge ihe quolities oI the site, inserting the volume in o
odlusting itto the
ere lhe opprooch
s

olternoting solid

d here ond there

by verticol occents The projects hove cleor lunclionol
direciions, in hormony with on e[[icienl employment of
lhe ierroin's quolities, on opiimol orientotion of ihe rooms
meont lor the public, with o suitoble distribution of he
onnexes serving ihe smoolh [unctioning of hotels
Exomples: Hoiel Bellono, 1933, E[orie, orchilect G M
Confocuzino '; Hote "Level 1400', l93O-1937, orchi
tects M Cheremboch ond I Teodorescu elc
Another cotegory of bui dings reloted lo tourism ond
leisure includes the hoste/s ond res/ houses. Usuolly built
[or employees o[ privote or sloie componles, they con-

lr
Arghrr Culino, Holel Ambosodor

Bucuresl,1935 36
Ambosodor Hole, Buchorest,

r935-36

932-33

Ghilodi ond Ropopport bullding,

Buchorest, 1932 33

lloncru, Porcelore Volro

Iumrnoosd, Bucuresli
Volro Luminoos6 oreo, Buchoresl

zone vitrole, fluento spotiilor interioore, reunite 'inlr-un

gest creotor
ie Cominul

Did
orh
prog

Corpului

remorcobil

proiesor

propie .noi

multde

isolui incon

toin spoces [or club octivilles, meeiings ond hoiel-like

occommodolion unils. The freedom of the progrom ond
the speciol quoliiies of ihe sites stimuloted the elobo
rolion o[ proiecls in which coherence ond force of

iurdlor, constructio se inscrie in orizoniolitoleo liniilor

posoiului moritrm

CONSIRJCTII PLN I RU SANAIAI F

Se remorco o preocupore sporild pentru conslrucliile
din domeniul ingriiirii sonototii Spito/e/e si In speciol
sonoforii/e, devin o lemd importonto lo nive mondiol.
Nu ne surprinde deci foptul cd sunt consemncle nume

preocuporii penlru o e^presie p osllcd simp 6, cu volume rezullole din compunereo ingenioosd o corpuri or

ErrttEittr
ltEEtGtt

cu o geomeirie puro. sintelizond copocitoteo creoioore

o unoro dintre cei moi de seomd orhilecii romoni, ocesie

De sus in los / [rom top to bo]tom

Conslonlin lolzu, Cbmlnu
Corpului Didoctic, Eforre, l93Z
Hoste for lhe Teocher Stolf,
Elorie, )937

Angelo Viecelli, Sonotoriul

Cormen Srlvo, proiect pentru
concurs, I 936
Cormen Sllvo Sonotorium,
pro;ect [or contesl I 936
lu ion Descu,

Gh Honer

e,

Sonoloriu Cormen Sivo, proiect

penlru concurs, 1 936
Corrnen Silvo Sonolorrum proleci
lor contesi, 1936

clodiri ou rdmos co elemente de referinto pentru

orhitecturo modernd dintre cele douo Rozbooie
Mondiole Exemple de morc6 sunt. Sonoloriul Crucii
Rosii ,,Torio" Covosno, 1935, orh. Pro[. Grigore ]onescu;
Sonotoriul ,,Popper" Predeol, I 936, orh. MorceJ loncu;
Sonoloriul ,,Bugoz" , Ceioteo A bd, I 93 3 - 34, orh
Angeilo Viecel i..Se constoio exislenia unei conceptii
echilibrote, bine formolo si stoponito in roporl cu ceec
ce se consldero co [iind aportul de nouiole odus de
Miscoreo Moderno si de ceeo ce se insiitu se dejo co
,,Stil Internoiionol"

CONS RUCIr PtN]RU INVAIA,VNNi,

CU

LTU RALE SI

ADMIN ISTRATIVE

Amplosomentul lor, prin naluro lemoiicii, esle exclusiv

volutie
Penlru

izare"

prelucro

o nouo concepiie de orhifectu16.

rdec;

Sonotorium, Covosno, 1935, professor orchitect Grigore

lonescu; the Popper Sonotorium, Predeol, 1936, orchi
iect MorcelJonco; the Bugoz Sonotorium, Cetoteo Albo,
I 933 - 34, orchitect Angello Viecelli. We distinguish here
o wel bolonced, distin"ct concepiion mosterJd in relo

lion to whot is considered os being the newness con

tributed by lhe Modern Movement ond to whot hod
olreody been instituted os "lnternotionol Style"
BUILDINGS FOR EDUCATION, CULTURE

AND ADMINiSIRATION
By noture, these buildings ore locoted exc usively in on
urbon seiiing. The sioges ond course of lheir evolution
wenl beyond whot wos ovoiloble in terms of lrodition-

ol options for the monumentol lnvestors open

De lo dreopto lo slongo/from
riqhr ro leh
Bucu resli

tion of orchiieciure. Culturol inslitutions like the Romonlon

Buchorest

C'igore lonescr, Cent u Sorito,

Voslui

Med co Cenlre, Voslui

Gobr el Crisl nel, Colegrul
Acodemic ol Un versrlohr Reqeie
Ferdrnond I, Cltl 1937 /
Acodemic College ol lhe Kinq
Ferdinond 1 University, Clui 193/

to

"Europeonizoton" supported the orchiiects' olmosf

unonimous tendency lo come up with o new concep

Horro Teodoru, Solo Dolles,

Ho ,

modern orchitecture between the two World Wors

Represenlotive exomp es: The Torio Red Cross

lnstitutii

culturole co Acodemio RomOnd l:oc opel lo orhitectii

lineri, dor dejo consocroli, penlru intocmireo unor
proiecte odeseo de[initorii pentru prestigiul bres]ei in
generoi. Exemple: Fundolio ,,Dolles", Bucuresti I 932,
orh Horio Teodoru'u; Biblioteco Acodemiei Rom0ne,

Do les

BUITDINGS FCR HEATTH CARE

There wos on increosed preoccupolion with heolth core
bu ldings. Hospi/ois ond especiol y sonoforio become
on importonttheme oll over the world. So the foct comes
os no surprise lhot numerous broinslorming compelitions
were orgonized lor such programs, nor lhoi,the works
from thls period ore emb,lemotic of inter-bellum orchi-

invdtdm0ntse remorcd prinlr-o renunlore lo orice formo

:

de decorolivism Coufdrile [ormole si [unctionole inre

gistreozd.solturi spectoculoo^se, generote de imperotivele pedoqogiei moderne. in o&sle corocterisiici se
inscriu: un proiecl penlru Scoolo Comerciolo, 1932,
rdmos nereolizot; Grupul Scolor Mihoi Brovu, Bucuresti,
193/; Scoolo pentru copii mici ,,Floreosco", Bucuresti,

Conslruc
proiecte
Exemple
I

929,

e de morile

porcurilor.
[, Bucuresli

Toscu Ciu lr, Slodion munc

loresc, Strodo Vese lei,
Filorei Bucuresli, proiect
Worker's Stodium, Strodo
Veseliei, Filorel - Buchoresl

orh. M.loncu; Proiect peniru Sfodion Muncitoresc,

Veseliei-Filoret, Bucuresii, 1930, orh. Toscu Ciulli;

Stodionul ONEF, Bucuresti, I 933 - 39 (disporut) orh

str.

H.Creongd.
Se conslruiesc ocum si noile cl
gdn: Goro RegolO Bucurest
Regolo Sinoio, 1936, orh. D.M
Albd si Aerogoro Cern6uti, orh

col, monumentol orientoiion, ond the introduclion o[ new

elemenls ln compositionol struclure

proiecte noutoteo progromelor se inferfereozd cu so

lutiile functionole rotionol g0ndite Desi pdstreozd o
nuonio de monumentolitote, ele se detoseozo de orhitecturo troditionolo, urmorind consecvenl o odoptore
lo cerinlele impuse de [unctiune.
Clodirile publice pentru birourr si sedii de /irme devin
o temd de proiectore lrecvent solicitoto de di[erifi co-

The buildlngs [or sporls octivities ore ossocioted with

fhe big proiects to deve op green belts ond porks. The
exomples ore numerous: the Kisseleff Swimming Pooi,
Buchoresl, 1929, orchitect M..lonco; ihe Project for o
Workers' Stodium, Strodo Veseliei, Filoret, Buchorest,
1930, orchitect Toscu Ciulli; the ONEF Srodium.
Buchorest, 1933-1939 (no longer extont), orchiteci
H Creongo

moi reprezentotivi orhitecli romOni Dintre numeroosele

exemple existente omlntim: Proieci pentru Polol

Administroliv CFR, 1930, orh. Titu Evolceonu si
,]933,
O Doicescu, Polotul Telefoonelor, Bucuresti,

orh

Louis Week, Wolter Froy, Von Soonen Algi; Sediul

tirmei Kocsis, Brosov, l93O-33, orh. lon lonescu;
Proiect pentru clodireo ISAR, I 936, orh D Morcu; Sediul

Monopolurilor de Stot, Coleo Victoriei, Bucuresti,

1934-41, orh. D.Morcu; Coso de osigurori,

Brosov,

1935 -37, orh. l lonescu; Coso Centrolo o Asigurdrilor

Sociole, Timisooro, 1936 orh lonescu si Leibo Simon;
lmobilul,,Adriotico", Coleo Victoriei, Bucuresti, I 935,
orh Rudolf Frcenkel, Teller si Sdvulescu etc
Lucrorile cu ocesle temolici, unele complet noi, oltele reirr
terpretote de pe poziiii noi, ou fosl un prilei de porticipore,
prin coniribulii voloroose, lo creoreo unui slolul nou ol orhilecturii si lo modernizoreo progresivd o cenlrelor urbone.
Fxpozitule nolionole si internolionole ou conslituit Jn pr;lei
de ofirmore o reolizdrilor culiurole si economice. Dintre
expozltiile orgonizoie in tord, ,,Luno Bucurestilor" devine
in perioodo interbelcd o monifestore de trodiiie De lo
primo so edilie in 1935, omplosoto in Porcul Corol si
initioi6 de primorul copitolei Alexondru Donescu, se
constofd preocuporea pentru lemotico consocrotd pro-

wouid meet the lotest [unctionol necessities ond ihotdis

iinguished lhemselves by sober ond hormonious pro
portions, being creoted by some of the most representcfive Romonion orchitects. OI the numerous exist-

ing exompies we mention: Proiect for the Roilwoy

Administrotive Poloce, 1930, orchitects Titu Evolceonu
ond O Doicescu; the Telephone Poloce, Buchorest,
I 933, orchilects Louis Week, Wolter Froy, Von Soonen
Algi; Kocsis compony building, Brosov, 1930 1933,
orchitecl H.Colomon; Proiect [or the ISAR buildtng,
1936, orchitect D.Morcu; Siote Monopolies Building,
Coleo Victorlei, Buchorest, 1934 194 I , orchitect
D Morcu, lnsuronce House, Brosov, I 935 - I 937, orchi-

tect

lonescu; Centrol House of Sociol lnsuronce,

Hollos Colomon. Firmo si vilo

Kocsrs, Brosov, 1930 33
Kocsis Compony ond Villo,
Brosov, l93O-33
Lours

Week, Woiier

Froy,

Von Soonen Alqi, Polotul

Telefoonelor, Bucuresti, I 93 I

-33

Telecommunicotions buildinq,
Buchorest, l93l -33

Ociov Doicescu, Titu Evolceonu

Polotul Adminiskotiv ol CFR, proiect
Adminiskotive Poloce of CFR, project

Jeon Melun, Povilionul induslriei

de geomuri lo Expozilio lndustriei
RomOnesii, Bucuresii, 1934
Povilion of the Gloss lndustries ot
lhe Romonion lndusiries
Exposrlion, Buchorest, I 934

Nede escu, Povilionul CFR lo

Expozitio ,,[uno Bucuresti or",

I

938

CFR Povilion ot ,,Buchorest

Monlh" Exposition, 1 938

H Creongo, H Georgescu,

Ricci Expozilio
,,Luno Bucurestilor", I 938
H Creongo, H Georgescu,
M Ricci ,,Buchoresi Month"
Exposition, 1 93I

blemelor legote de evolutio oroselor si sistemoiizore

urbond Expoziio se integro inlr-un progrom de onver
gu16, coslituil cu scopul orgonizdrii urbane iudicioose
o principolelor orose ole torii si in speciol o copitolei
Porcu Her6strdu o gdzduito porle din editiile urmdloore
ole ocestei monifestori Amenoioreo si sistemotizoreo
ocestui loc de ogremeni, ce beneficlozo de un codru
noturol remorcobil, o focut

si

eo porte din octiunile orgo-

nizoiorilor Expozitiei Povilloonele expoziiionole au

[ost concepute co si componenle ole unei orhiiecturi
reprezentotive, motivond ostfel o conionore o registrului

formol moi mult in slero tentelor closrcizonte decdl in

zono curenlului modernist Optiuneo stilistico o oceslor
povilioone tinde so se opropie de formulele neoclosice
germone sou iioliene, ce ou generot'in onii '30 premi-

Timisooro, 1936, orchitects I lonescu ond Leibo Simon;

the Adriotico Building, Coleo Victoriel, Buchorest, 1935,
orchitects R Frcenkel, Teller ond Dem S6vulescu etc
The works wiih such lhemes, some completely new, oth
ers reconsidered from new posiiions, were an oppor,
tuniiy io moke vo uoble contributions in fhe creolion of
o new stole o[ orchitecture ond lhe progressive modernizotion of urbon centres
The noiionol ond internotionol exposiilons were oppor
tunilies lo disploy culiurol ond economic ochievements.
Among the shows orgonized ol home, the Buchorest
Month become in the inler-bellum period o iroditionol
evenf From its unvei ing in 1935, locoted in Pork Corol
ond initioted by the moyor A exondru Donescu, one con

zele oporlliei 'in oceste tdri, co si pe intreg conlinentul,

o oso zisei ,,orhiiecturi reprezentolive"

Expozifiile internotionole ou oleril posibilitoteo deschiderii

spre schimbul de in[ormotii si idei in domeniile stiintei,

tehnologiei, ortei si cullurii in generol Povilioonele
RomOniei lo diversele editii o e ocestor reuniuni internotionole o fosl subordonote co gOndire oceluiosi sislem
de reprezentotivilote, ce promoveoz6 o orhilectu16 mor
putin directionoid spre Miscoreo Moderno, indreptoio
spre neoclosicism, sou siilul neoromonesc, cu vddile
inlentii'inso, de cloritote si simplitole formoio, ce denoto
un mod originol de decodificore si pre,Jucrore o co
noonelor stilistice Aminiim oici: Expozitio Torg o Industrlei
RomOnesti 1934, Povilionul lndustriei de Geomuri, orh
Povilionu Romoniei lo Expoziiio lnternotioleon A.Melun; ,1935,
nold Bruxe les,
orh C.Mosinschi; Povilionul Romdniei
lo Expozitio lnternotionold, Belgrod, 1932, orh Victor
Smighelschi; Povilionul Romoniei lo Expozitio Inlernotiono o,
,1932,
Poris,
orh DMorcu; ,193/,
Restouronlul romdnesc lo
Expozilio lnlernotionold, Poris,
orh D Morcu; Expo
zitio ,,Luno Bucurestilor", Bucuresti, 1938, orh H. Creongo,
Horolomb Georgescu,
Ricci, l. Dovidescu, ing Vlod

Rodovici; Povilionul oficiol ol RomOniei lo Expozitio

.1939,
lnternolionold, New York,
orh. G.M.Contocuzino;
,]94
Povilionul Romdniei lo Trienolo de lo Milono,
I , orn

N
Bu
po
pri

si stiintilice

lo Expozitio ,,Luno
u. lmporlonlo Ex
lrebuie privito in

cullurole, tehnice
pe plon notionol

si

internotionol puse in contoct

direci cu cele moi imporlonte monifestori mondiole ole

perioodei

III CONSTRUCTIILE

INDUSTRIALE

Domeniul conslruciiilor industriole, in oporenlS moi

puiin specloculos pentru creotio de orhitecturo in ge
nerol. bene[iciozo oe un impuls creoto. imporlonl.
Urioso tronsformore c tehnologiilor induslriole devine
o necesitote obieciivo in modu de conformore o

Herosirou Pork hosted port of lhe evenl in subsequent

yeors The developmeni ond plonning oI thot recre

otionol oreo wiih its remorkoble noturol scenery wos,
iisel[, one o[the octs oI the Exposition's orgonizers. The
exhibition povilions were conceived os componenis in
o represenlolive orchileclure, ihus inspiring o ronge of
forms thot remoined more clossicol thon modernisi The
sty istic oplion of these povilions iended more to ihe
Germon or lto ion neo-clossicolformuloe thot generoted
in the l93Os the requisites of the emergence in those
countrles os well os the contlnent over oI the so-colled

"represenlotive orchilecture"

The internolionol expositions poieniiolly olfered on

open exchonge of informotion ond ideos in the domoins
oI science, technology, the orts ond culture generolly.
Romon o's povilions in vor ous yeors of such iniernotionol

convocotions were dominoted by o woy of thinking

obout o representotive plon thot promoted on orchileclure less oriented to lhe Modern Movemenl, lhon
eo-Romonion slyle, though with
I clorily ond simpLicity lhot indi
'

;L

lr:

l,:

?:ffi:: :?

Th'"

Gloss, otihe Romonion lndustries Exposiiion,

934, orchi

teci Jeon A Melun; The Buchorest Monih Exposition,

.1938,

Buchorest,
orchitects H,Creongo, Horolomb
Georgescu, M.Ricci, I Dovidescu, engineer Vlod
Rodovici; The Romonion Povilion oi the lnternolionol
Exposition, Brussels, 1935, orchltect Constoniln
Mosinschi; The Romonion Povilion of lhe lnternotionol

txposii on Belgr ode, I 93 7, orchitect Vicror Smiqelsc hi;

The Romonion Resiourontolthe internotionol Expbsiiion,
Poris, 1932, orchiiect D.Morcu; The Romonion Povilion

oi the lnternotionol Exposiiion, Poris, 193/, orchitect

D Morcu; The Romonion Povilion

ot the lnlernotionol
Exposiiion, New York, 1939, orchitect G M Contocuzino; The Romonion Povilion ot ihe Trienniol, Milon,
194 1, orchitects N Nedelescu ond N Cucu; CFR
Povilion ot the Buchorest Monih Exposiiion
orchitecl N Nedelescu etc

Constonlin Mosinski, Povilionul

RomOniei io Expozitio nteroctro-

nolo, Bruxelles, 1935

Romonron Povilion ot Ih-.
lnternotionol Exposiiion, Bruxeiles,
I

935

940,

o spotiului de productie, de posibilitotile oferire

de

structuro de beton ormotsi nu in ullimul rond de un nou

sistem de selectore o reperelor esietice.

Printre lucrdrile notobile ce ou permis inscriereo

conslructiiior industrioie in rondul odevdrotelor creotii
de orhilecluro se numdrd si cele reolizoie de Horio
Creonqd pentru firmo Moloxo, in Bucureslizc Esle
vorbo de lnlroreo principoio, 1930-31, Fobrico de
tevi, I 935 - 36, Povilionul Administrotiv, I 936 Merito
consemnol si oporlul oltor orhitecti lo lronsformoreo si
evolutio clodirilor industriole spre lucrori ce le confero
sfofutul de orhitecturd indusfriolo modernd Tendinto

The importonce of ihe nofionol ond internolionol

Expositions should be seen primorily os o legitimotion
of culturol, lechnicol ond scientifrc ochievem"ents on o
nolionol ond inlernotionol scole selin direct conloct with
fhe mosl imporlont events ln the world ot the time

III

INDUSTRIAT CCNSTRUCTIONS

R Bordenoche
Constructiile penku obotoore moderne ou locutobiectul
.in
unor inveslitii rmportonte
multe din ocolitdtile lorii;
printre eie se numd16 Abotoru de export din Consionlo,
I 933 - 34, orh Nicoloe Nenciu escu, Abotorul orosului
,l934
Buzou, 1934, si Abotoru orosului Bocou,
35,
orh D Morcu etc

Ceeo ce coroclerizeozS iooie oceste clodiri industrioie

esle interesul pentru osiguroreo [unclionolilotii optime,
prin ridicoreo colitotii locului de muncd, orgonizoreo
spotiold rotionold si exprimoreo plostico foorte cloro,
inlro volumetrie odecvotd, ritmoto de elementele
conslructive

Aceosid orhileclurd, impinso lo cote superioore de

voloore de cotre promotorii Miscorii Moderne in

orhilecturo mondiolo, cunooste si

in

Romonio

interbelico o reevoluore si o.inscriere o eiin r0ndul

odevorote or opere de orhileciu16 Dezvoltoreo

economicd o forii, urmoto de exponsiuneo si

diversilicoreo spotiilor indusiriole, o condus lo
necesiloteo oporiilei unei noi slruclurdl o spofiului
indusiriol si mol o es o unei sincroniz6ri cu tehnologio
Si

qiiinlo modernd Toote ocesleo vor oveo co efect

oporilio unei estelici noi, copobi o sd rospundo

cerintelor funcliono e diverse. Efortul 9i oportul
orhltectilor lo solutionoreo ocesior cerinle se vor
indrepto si spre prorectele dedicote designului
industriol, ce se vo dezvollo co romu16 importonlo

in preocupdrile legote de industrle pe

porcursul

urmdtoorelor decenii.
URBANISMUL
Potentiolul economico-po itic ol torii cresc6nd veriiginos

dupo [ormoreo Slotulul Nolionol

onlreneozd dezvoltoreo oleotoore

in

Vq,o Co'-s.u

1937

-l,e ere

Bucuresli, l93O 40
Grivilo Works, Buchoresl,

"

38
to

930 40
'38

93/,38

Nenciulescu, Abotorul de Ixport

Constonlo, 1934 35
Expoa Sloughter House

Conslonio, 193.1 .35

o new system of selecting the oesthetic londmorks

Notoble works thol iurned indusiriol constructions into
genuine orchiteclurol creolions included Ihose of Horio

Creongo for the Moloxo compony, in Buchorest,

notobly the Moin Entronce {1930-193 l), the Pipe
Focrory (1935 1936), the Adminislrotive Povilion

(1 936)t ltis olso worih menlioning the contribution ol

other orchitecis io the tronsformotion ond development
oi industriol bulldings inlo siructures Ihot eorned them
the slolus ol modern industriol orchileclure The functionollsi tendency ond the oesthetic innovotion con be
troced in o whole series of works wiih industriol chorocter: lhe Grivito workshops ond outbuildings, Buchorest,
1930-40, orchiiecl Morio Colescu; the IAR Works,

Brosov, l933, orchitect G M Contocuzino; the Ford

Works, Buchorest, 1937, orchitect P M Mic escu; The
Brosov Metol Works, I 936-32, orchilect L Consiontinescu;
The Tubes ond Tyre Works - Bonloc, Floresti Prohovo,
I

932, orchiteci

Doicescu; the workshops of fie Tohonul

Vechi ond Orostle Foctories, 1937

-38

orchitect

Bordenoche; lhe ICR Works, Buchoresl, 1938 -40, orchitect R Bordenoche

The building oImodern sloughter houses rceived importont
invesiments in mony ports of the counky. Amonq lhem, we
should mention the Export Sloughter House in Conslonto,
I 934- 35, orchitect Nicoloe Nenciuiescu, the Buzou city
Sloughter
House, 1934, ond the Bocou city Sloughler
,]934-35,
House,
orchitect D. Morcu etc
Whot chorocterizes olJ these industriol buildings is the
inleresl in ensuring an optimo [unclionolity, by improvR

It*F

ing the quolity o[ the work ploce, ihe rofionol spoce

orgonizotion ond o very cleor plostic expression, ln o
sultoble regime ol volumes with the rhylhm lent by the
conslruclive e ements. This orchitecture, roised to o superior siolus by the promoters o[ the Modern Movemenl
in world orchilecture, sow in inter-bellum Romonio os

well, o revoluotion ond iniegrotion omong lrue works

of orchilecture. The country's economic development,

unoro dinire

followed by the exponsion'ond diversi[icotion oi indus

triol spoces, led to the need lor restrucluring industriol

principolele orose ole Romoniei, exprimolo prrn oporilio

dezvoltoreo industriei, cresiereo densitofii populofiei

si

Mlclescu, Uzinele Ford,

O Do cescu, Uzrnele de
Anvelope Bonloc, F oresti, l9Y7
Tyres Works Bonloc Florestl

]9,18,

RomOn

Bucuresti, 1937 3B
Ford Works, Buchorest,

functionolistd si inovotio estelic6 se regdsesc intr-un sir

importonl de lucrori cu temoticd industriold: Ateiierele
si onexe e Grivito, Bucuresti, I 930-40, orh Morio

Cotescu; Uzinele lAR, Brosov, 1933, orh G M

Contocuzino; Uzine e Ford, Bucuresti,l937 orh P M
Mic escu, Uzinele Metolurgice Brosov, 1936-37,
orh. L.Conslonlinescu; Uzino de onvelope -Bon1oc,
Floresti Prohovo, 1937, orh C Doicescu; Hole e
Fobrico Tohonul Vechi sl Orostie, l93Z-38, orh R
Bordenoche; Uzinele lOR, Bucuresti, 1938 40, orh

spoce ond for synchronizing wiih modern technology ond

George Motei Conlocuz no,
Fobr co de Avroone lAR, Brosov
I 933
Airp ones IAR Works, Brosov
1 933

in zonele centrole si oporilio unor corfiere noi, loole

ovOnd un corocler dezordonot si

hoolic in Euror>c-.:

Occidenlolo se deposise deio oceosto fozo de

science. All this wouid resull in the emeroence o[

oestheiics oble lo meet vorious functionol needs.

o new

dezvoltore o oroselor". Promotorii Miscorii Moderne

promovou in ocesi momentdouo principole dir;;til de
rezolvore o problemelor urbone, cu volenle corocterislice in [unctie de tord Primo direclie couto ,,Siilul",
speculOnd efectele compozitional estelice si subordo
nOndu'se devizei ,,iot ceeo ce este occeptobil trebuie
pdstrot". Al doileo principiu, moi rodicol, couid ,,vioro
'in noturd",
ovond co model ,,Orosul grodino" si ,,Chorto
de lo Ateno".
Dupo Prlmul Rozboi Mondlol, orosele RomOniei inkegite
si in speciol cop,rolo lori prez rto o sit-otie spect;lo
d;r punct de vede,e ol proble"nelor legorc de urbonisrr
si sistemotizore teritorlold Mori e reslruclu16ri urbone
ole Europei secolului XlX, ol coror opogeu l-o reprezentol
.nodelu lroncez {Ceorges Lrgene Lltussrrorr lo Poris

'n perioodo 1853- 1869) ou ovut un ecoJ s

-n

URBAN]SM
The counky's lremendous economic ond politicol growlh
ofier the [ormotion of the Romonion notionol stote in"l 9l 8

Weslern Europe hod olreody gone post thol stoqe of

city deveopment'. The promolers of lhe Mo-dern

RomOnio prin trosoreo lo sforsitul secolului o celor doua

oxe mcriore ole copitolei, est vest sl nord-sud

Doco in cozul unor orose europene, ,,morile oxe" ou
s[osiot brutol iesuiuJ medievol exislent, in cozu]
Bucurestiului, cu tooie ,,socrificiile" (Turnul Co tei,
Biserico Sorindori etc

),

trosoreo ccestor oxe o confr buit

io demororeo orgoniz6rii slructurii urbone omorfe

Aceste inierventii ou oferil premisele opiicorii 'in
perioodo interbelico o unor teorii moderne in demersul

de solllionore o prob'e.nero, uroone ore cooitole,.

Moderr'smul urbon,smulu, 'omonesc o conslor ln
primul rond in usooro si [ireosco odoptore lo o etopo
leoreticd ovonsoid de orqonrzore o orosu ui; in ol doileo

rOnd

in identificoreo fenomenului urbon cu leoric.r

si utilizoreo termenului de

sistemicd (sistemul)

,,sislemotizore" in reloiie cu plonificoreo urbondr:r; ior

in ol treileo rond, derrvotpoote din primele douo, modul

o tend nrelor nentor-ote si

odoptoreo lor lo conditiile locole.
ln 1935 s-o eloborot de colre un grup de speciolisti,
orhitecli si ingineri, Plonul Direcroi de Srs/emolrzore
originol de "rrb r ore

Romonion urbon modernism consisted first of o]l in lhe

onul orosului Bucuresli, siluoio

existentd

in 1934

Plon of Buchorest,
lhe siluolron in 1934

volorilicdrrr
lui

prevederi:

Zomfiopo , P onul de

Dezvolloreo retelei de circulotie line conl de ceeo

ce o iost reo izol dejo (ex strdpungeri estvesl si nord,
sud si cele oie pr nc.polului irel o orosulu :complero.eo
lor pur-e bozele structur,i rodiol concerlrice de
ostoziJ.

Srsiemohzore o Bucurest u]ui

proiect, I 93

de dezvoltore o solbei de locuri si o

elemenlelor noturole dln nordul copitolei.

Anolizo PDSC evidentiozd corocterul principoielor

Genero

configurotie o circuioliei, ior volenle e ,,Orosului

grodinA" pot fi regosite in srstemul de lotizore, in ideile

Projecl [or Buchoresi town

pionning, 193
1

B6

pozilive ole mediului noturol de core beneficiozd

Bucu restiul

morn provtstonS:

Crosul modern esie considerot co un orgonism viu,

in core initiotivo porticulord esle menlinuto in limile
rezonobile si in core provizoriul si efemerul vor fi
inlo

tu

role'1

Co urmore o oceslui ,,contex

chidere, copitolo o cunoscut
iluslrot poienliolul spirituol si
orhi'ecti si urbonisti romoni.
importonie

l.

o,

e des-

ce ou

iei de

mo

[osi.

Definitivoreo str6pungerii oxului nord sud (Bd.

Bblcescu - Mogheru I 848)si compietoreo fronturilor

ocesturo, topt ce o generot oporitio unei inserlii urbone
de orhitecturo moderno ford precedent sou echivolent
pe^con tinent.

2. Incheiereo lolizorii cotorvo corliere rezidenliole co

Porcui -lionu, Porcul Notionol, Voiro Luminoosd etc
3. Mobiloreo pietelor si o principolelor intersectii o e
orosului, cu elemenl de re[erint6 ln porcursulvolumelric
urbo n.

Amenoioreo cursului DOmbovitei si o locurilor din

nordul orosului

5. Locollzoreo si structuroreo principolelor

ind

zone

strio le.

lncep6nd cu 1929, conlorm Legii odministroiiei locole,

toote orosele si centrele urbone bolneo-climoterice lre-

ole oroselor devin o proctlcd ce vo conlribui o se ectoreo si promovoreo celor moi voloroose idei.in domeniul
u

rbo

ism

lu i?o

Se poote desprinde concluzio cd urbonismul co si

orhitecturo modernd interbelico din RomOnio s-o
dezvoltot intr-o conjuncturo [ovorobild, in]retinuto si
de o legislotie ce contineo principolele inlentii ole
miscdrii moderne mondiole, bine [undomeniote
leoretic, urm6rind direclii de evolutie rotionole, mode
rofe, de more prolunzime in modul de.intelegere o
sistemului conlexluol construit existent si o psihologiei
sociole in generol.
Foro o f ioslen/otiv in geslurr si dectzii, ocesl urbonism
o creof reguii sr direclii de urmctf c: coror vo/obi/ilote
prtn coerenlo si iogrco ei, esie cenificofc: st osfdzi

- Development of the troffic network took occount o[

whot hod olreody been done (for insionce, the eostwest
od norrh sou'h oxes ond the moin rinq oI the city: their
complelion loid the [oundotions lor the presenl- doy rodi
ol concentric plon).
Functionol zoning koced for the next 40-50 yeors
the figure o[o copitol with residentiol, induskiol ond qreen
zones_in o syslem, limiling ot the some lime the exponsion o[ the city limits.
pitol, essentiolly

i'

,;:;;".1:'T:::
Buchorest's noi-

urol environmeni
The modern city is considered os o living orgonism in which
privole lnitiotive is kept wilhin reosonoble limiis ond where
rhe provisiorol ond ephemereol sl.oll be elim,"oled
Consequeni to thot "legislotive context" o[ wide opening, the Copiiol knew severol inlervenlrons thotillustroted
the spirituol ond creotive potentiol oI the qenerotion oI
Romonion orchitects ond urbonists under considerolion.
The most importont of lhem were:
1 The complelion of the north-soufh oxis (Bolcescu
-Mogheru- l84B Boulevords) ond o[ its fronis, o loci
thot led to the emergence of on urbon insert of modern
orchilecture withoulprecedenlor motch in lhe Continent.
2 The complelion ol the ot distribution of severol residentiol disir cts, like Porcu .lionu, Porcul Notionol,
Votro Luminoosd etc
.

3. The furnishing o[ lhe squores ond moin crossroods

o[ the cily wifh reference elemenls in lhe urbon volumelric ltinerory,
The developmeni of the Dombovito river course ond
of the lokes in the northern port oI the city.
5. The estoblishment ond structuring of the moin indus-

iriol zones.
Storting in 1929, ocording to the Locoi Administrctfion

;:r
;?.t;
ome
o proclice thotwould heip select ond promoie lhe most
uolr,oble rdeos in urbonism"
ll con be concluded thoi urbonism ond modern orchi-

CONCLUZIi

tecture in inter-bellum Romonio developed in o conqeniol

Miscoreo modernd exprimoi6 in orhileciuro si urbonismui

o lost osimrloio in jurul onilor '30 de cdlre
societoteo romdneoscd printr-o lorg6 deschidere, oc

lhe moin intentions o[ the wor d-wide modern movemeni,

well substontioied theoreticolly, pursuing roiionol, mod

romOnesc

olmosphere, bocked olso by o legislolion contoining

Al Dovidescu,

Srslemolizoreo
stoliunli Cormen Silvo, proiect
penlru concurs
Spo Cormen Si vo urbon
plonning, proieci [or contest

iFfr;-:=t'-r,r
a-'t'?

ceptore si receptiviiote
Ancoroid puternic in determin6ri moteriole $i sociole,

erole directions of evolulion, very profound in their understonding of the extont buill coniextuol syslem ond sociol

orhilecturo modernd romdneoscd iluslreozd cel moi clor

splrituoliloieo, fluenlo culturolo si dorinto de emoncipore
o societotii romdnesti
Modernismulin orhitecturo si urbonism o ovul'in RomOnio
semnificolii unice, determin6nd rocordoreo, oldturi de

psychology generolly
Without being osfentollous rn geslures ond decisrons,

celelolte orte, lo culturo modernd mondiold

Expresio pe core curentul modernisl o primit-o'in orhitecturo romdneoscd nu reprezintd o copie o unor
curente de ovongordo lonsoie lo nivelul Europei Eo
constituie o secvenfd oporle ln dezvoltoreo si inlerpretoreo unor principii prin filtrul permeobilitotii culturole
proprii, core ou condus lo un proces de creotie diferil,
independent, prin ole cdrui reolizdri orhltectii rom6ni
ou porticipoi cu un oport importont lo onsomblulvolorilor
u

niversole

Devenii,,[enomen mondiol", orhitecturo modernd o por-

ticipot mosiv lo lronsformoreo Romdniei onilor '30

printr-un solt spectoculos spre civilizotie, romondnd
dovodo incontestobild o uneio dintre cele moi fertile
elope din isiorio noostrd culturold.
NOTE

Motivotio lui Bruno Zevi, privind necesiloleo si

im-

portonto corobordrli istoriei orhilecturii moderne cu istorio

societdtii in core eo s-o dezvoltot, este volobilo si in

contextul orhitecturii interbelice romdnegll: ,,. De fopt

orhitecturo moi mult co olte domenii ortistice este legoto
si se reflecto in vioto sociolo. Deci criiico si perspectivele
din core este privito, este implicit legoto de volentele
socieldtii, respectiv ole comunitdtii in core isi [oce
oporiiio " Bruno Zevt, Cum so inle/egem orhitecluro,

Torino, 1948,

p 224

lhis urbonism creoled rules ond directrons to be f ollowed,

the volidity of which, by coherence ond logic, stonds to
this doy.

CONCLUSIONS
The modern movemenl expressed in Romonion orchi-

iecture ond urbonism wos ossimiloled oround the

l93Os into the Romonion society by greoi openness,
occeptonce ond recepliveness.
Strongly onchored in moieriol ond sociol determinotions,
modern Romonion orchilecture most cleorly illustrotes

Romonion sociely's culturol fluency ond wish for

odvoncement
Modernism in orchitecture ond urbonism hod unique
significonce in Romonio, brlnging obout its morrioge with
the oiher oris of modern world culture
The expression ocquired by the modernist curreni in
Romonion orchitecture is not o replico of vonguord cur
rents lounched elsewhere in Europe lt is o distinct
sequence in the developmentond interpretotion o[ prin
ciples rhrough the [ilrer o[ the indigenous culture, thot
led lo o different, independenl process of creotion
lhrough which Romonion orchiiecls mode on importont
contribution to universol volues os o whole.
Becoming o "world phenomenon", modern orchifec-

lure ployed

moior role in the tronsformotion of

Romonio in the l93Os, through o spectoculor leop to

civilizotion, remoining the unquestionoble proof o[ one
oI the most [ertile sloges in our cullurol history.

225

George Motel Contocuzino, lzvoore gi poposurr,

Bucuresli )934, p72

3. Renee Moity-Bizory, ,,Archifeclure en Roumonie"
publilot in ,""irioe.tj t" ct'ure d'Aupurd'hur, nr.5 din
1 934, p 55
4 lmobilul Boncii Notionole, Bucuresti, I B85, orh Albert
Golleron si Cossien Bernord; Aieneul Romdn, Bucurestl,
1888, orh Albert Golleron; Polotul lustifiei, Bucuresti,
1 890- I 895, orh Albert Bollu; lmobilulCEC, Bucuresti,

1896- 1900, orh Poul Goilreou

Emil Proger, Belonu/ ormof in Romdnio, Bucuregii

)979,pp 52, 106, I l0

Proger, op cil, p 123

Duiliu Morcu, Arhitecfuro, Bucuresti 1960, p 16
8. Explicotio doto de Hons Arp osupro ocesiui curent
ovongordist esentiolizeozb coroclerul si continutul sou;
,,DADA esie nemiilocitd co noturo si inceorcd sd deo
fiecorui lucru locul sou esenliol. DADA este penku sens
nelimitot si mijlooce limitote. Vioto este pentru dodoisii
sensul oriei " Werner Hofmonn, Fundomenfe/e orlei
moderne, Stuttgort 1966, p.1 57
9. Morcel loncu, ,,Arhitecluro noud",in Contimporonu/

nr
53-54 din 1925, Bucuresti.
,10.

,,Omul clodegte cu unicul scop de o creeo interiorul.

Arhitecturo esie numoi orto de o vedeo in spotiu. Existd

Eng/ish version by Frogo Cusrn

NOTES
I . Bruno Zevi's motivotion

imporlonce

regording the necessiiy ond

ol corroboroting the history ol

modern
orchilecture with the hislory of the socie[ where itdevel
oped, opplies olso to the Romonion inler-bellum orchiteclure:

"

,Actuolly, orchiteclure, more ihon the other orts,

ond shows in sociol life Hence, the
crilicism ond lhe ongles from which ll is regorded ore
is ossocioled with

implicltly ossocioied wilh ihe volues of the socieiy, oI

ihe community where it develops." (Bruno Zevi, How
lo Understond Archifecfure,Turin, I 948, pp 224-225)
2. George Motei Coniocuzino, lzvoore 9i poposuri
(Sources ond Stopovers), Buchoresl, 1934, p./2.

3. Ren
lished
4. The

umonle", pub-

, 1934, p.55.
, I 885, orchr

tects Albert Golleron ond Cossien,l888,

Bernord; The
Romonion Athenoeum, Buchorest,

I 890 1 895, orchitect Albert Bollu; The CEC Building,

Buchoresl, 1 896 1900, orchiteci Poul Gottreou
5 Emil Proger, Betonu/ ormol in Romdnio (Reinforced
Concreie in Romonio), Buchoresi, 1979, pp 52,l06,

llustrotio pe pogino 82
lllustrolion on poge B2:
Angelo Viecelli Sonotoriul Cormen Silvo, proiect pentru concurs,
Cormen Silvo Sonotorium, proiect [or contest, ]936

1936/

Se vo citi becomes:
Angelo Viecelli Sonotoriul Dobrito-Gorj, proiect pentru concurs,
Dobrito-Gori Sonotorium, proiect lor contest, 1935

88

orchitect

Albert Golieron; The Poloce oI Justice, Buchorest,

1935/

spotiu limitot de plonuri pereti - INTERIORUL - ior co

urmore o interiorului, volumul EXTERIORUL. Putereo de
creotie o orhitectului se rezumd in otitudineo de o vedeo
in spotiu, de o concepe spotiul limitot gl de o troge

u0
6.ldem,p123.

/.

Duiliu Morcu, Arhitecturo, Buchorest, 1960, p 16

dintr-onsul toote consecinlele in volumul exterior. lnteriorul

proporti
incoper
revrsto Conllmpor
I l. Revisto Com

modern

inollimeo

mdrimeo

,lnferiorul" , in
25, Bucuresti.

si

problemotico
construcfiilor de locuinte, cu duroto de oporitie intre
l92B- 1929, cond existou in Romdnio door cdtevo
incercdri sporodice de pdkundere o curentului modernist,

publico orticole elogioose lo odreso octivitolii lui

Le

Corbusier, semnote de orhiiectii Rodu Udroiu si Floreo

Stonculescu, precum si schile ole unor proiecte de
locuinte cu o conceptie moderno, core'insd ou rdmos
nemoleriolizote Ele relevo o pozilie progresisld in roport
cu ceeo ce se construio in ocel momenlin Romdnio
I 2 Horio Creongo, Conferintd in codrul ,,Asociotiei
pentru urbonistico Bucurestilor", Bucuresti I 935
I

3GM

9. Morcel lonc o, " Arhilecluro nouo" ( New Architecture),

in Conlimporonu/ No 53-54 of 1925, Buchorest.
lO "Mon builds for the sole purpose of creoting on
inlerior for himselI Architecture is only the ort of seeing
in spoce. There is o spoce limileo by plones, wolls - lhe
inlerior - ono, os o ,esult of the inlerior, the volume, the
exlerior. The oower o[ creolion of orchitecture rests in
the ottiiude o[ seeing in spoce, of conceiving the limited spoce ond o[ drowing from it oll consequences in
the exterior volume. The modern interior gives propor

Contocuzlno, op cif, p7O-7)

14 ldem I 2
15 ldem 3.

l6
l/.

Art, Stuttgorl, 1966, p.157

Revisto Cdminu/

nr I din 1929

Descriereo soluliei pentru Hotelul ,,Bel ono" - fd

cutd de outor, orhitectul G.M. Contocuzino, in orticolul
,,Tendences dons /'orchrtecttre roumotne", in revislo

iects
only
iion I
12
de-choussee, et oux etoges l, ll, lll, choque chombre
est prolong6e por un bolcon limite por des cloisons.
Dons les sous-sols, les cuisines et leurs d6pendonces,
oinsi que les oulres serv;ces, sonl lorgemenl pr6vus.
Autont qu le lerroin l'o permis dons son exigui'6, les
terrosses qui descendent iusqu'o lo mer onl regu le
moximum de d6veloppement."
I B. Clodireo fundoliei ,,DoJles" cuprinde soli de expozilie, o sold de concerte, onexe etc. Co noulole plofonul solii de expozilie, reolizol din [erme metolice,
permite iluminoreo noturolS prin mori suprofele vitroteUlterior, conslructio o fost completot6 cu un volum inolt
de opf etoie, ior porlerul si fotodo iniliold sunlinglobole
in nouo clddire
I 9 Comondo este focutd'in urmo concursului de sistemotizore din lg27 pentru noul sediu ol Acodemiei, eo
focond porte din onsomblul noilor clodlri propuse. Ago

cum declord moi tdrziu ouiorul proieciului, situotio

[inoncio16 precum si olte circumsionle nu ou permis

reolizoreo iniegrolo

proieclului pentru Poloiul

Acodemiei Rom5ne. Se construieste door biblioteco,

urmond co resful obiectivelor sd [ie conslruit ulterior,
conform temei de onsomblu lonsoto initiol

ned
eloe.

for

Buchoresf 's Urbonism, Buchorest, I 935

I 3 G M Contocuzino, op cit , pp 7O-71
14 ldem I 3

l5

ldem 3
Cominui

No I of 1929
12. Description o[ the solulion for Hotel Bellono,
mode by the oulhor, orchitect George Molei
16

Conrocuzino, in the orticle "Tendences dons /'orchileclure

rez-de-chousstie, et oux 6loges l, ll, lll, choque chombre est prolong6e por un bolcon limi16 por des cloi'
sons. Dons les sous-sols, les cuisines et leurs depenes, sont lorgemenl
rmis dons sons exi'
iusqu'o lo mer onl
nt."

89

20. Colobororeo lui Horio Creong6 cu Nicoloe

Moloxo, fobricont de oulomoioore

si tuburi lominote,
ce vor contribui lo revolutionoreo sistemului de lronspor

luri feroviore in Romon.o, vo duro pe porcursul o'moi

multi oni. lnvestitiile oceslui gigont ol industriei romdnesti
ou ovut o influento puternicd in dezvoltoreo progromelor
orhitecturii industriole.
2l lAl Dovidescu, ,,Orose/e Romeniei", No/iuni de
urbonism, Bucuresli 1937, p.2
22. R. Bliistro, l'Urbonrsme oux Poys Bos depuis /900,
Amsterdom 1965.
23. Cincinoi Sfintescu, Urbonislico specio/d.
24. Plonul direclor de sistemotizore o copiiolei, 1 934,
reolizoi de comisio de sistemotizore 'infiintotd de
primorul Dem Dobrescu si compuso din orhiteclii
D. Morcu, G.M. Contocuzino, R. Bolomey, lon Al
Dovidescu s, ing. Teodor Rodulescu.

I B The Building of the Dolles Foundotion hos show

rooms, o concerl room, onnexes etc. As o novelty, the
ceiling o[ lhe show room, mode of metollic trusses, lets

ollow
Romo
while
'to the
20

o[ lhe project for the

y the librory wos built,
ostponed, occording
r fhe ensemble.

Horio Creongo's colloborotion with Nicoloe

25. G.M. Contocuzino, ,,Orose/e Romdnesh de mdrne", p.3 1 9.

26 Publicoreo proiecielor de concurs in revislele de

orhitecturd din oceosto perioodo do posibilitoteo
cunoosterii diferitelor vorionte ce ilustreozd nivelul de
inlelegere si oprofundore o problemelor urbone de caire
generotiile de orhitecti si urbonisti interbelici.

2l

I Al Dovidescu, "Orosele Romdniei" (Romonio's

Ciiies), Notlons of Urbonism, Buchorest, 1937, p.2.
22. R.Blilstro, L'Urbonisme c:ux Poys Bos depuis i900,
Amsterdom 1965.
23. Cincinot Sfinlescu, Urbonisfico specio/o (Speciol

Urbonistics),
moster plon for the

24.Ihe

copitol, l 934, wos drown

up by the urbon pionning commission set up by moyor
Dem.Dobrescu ond mode up of orchitects D. Morcu,
G.M. Contocuzino, R.Bolomey, lon Al Dovidescu ond
engineer Teodor Rodulescu.

90