Sunteți pe pagina 1din 9

1.

Apa in organism , repartitia apei in organism


Principalele functii ale apei :
1.Actioneaza ca mediu in care au loc numeroase reactii metabolice si biochimice
2.Ajuta la absorbtia numerosilor nutrienti prezenti in alimete in tubul digestiv
3.Este un solvent universal si mijloc de transport pentru substante chimice , in si
dinspre celule
4.Intracelular , este un mediu de dispersie si participa la reactiile de hidroliza ,
rezultand ca produs final al reactiilor de oxidare
5.Ajuta la mentinerea temp corpului la valori normale(37 grade)
6.Ajuta la eliminarea compusilor toxici din organism
7.Regleaza balanta electrolitica a organismului si EAB
Balanta hidrica = echilibru intre ingestia si eliminarea apei
->Principalele cai de eliminare : Renala , respiratorie , cutanata , digestiva
->Perturbarea balantei hidrice poate altera TA , glicemia, functia cerebrala , si ea
este cea care determina setea
Procentul de apa in organism : Barbat 60%
Femeie 55-60%
Nou-nascut 75-80%
Variatiile tisulare : majoritatea tesuturilor au 70-80% apa , cu 3 exceptii: Plasma
93%
Grasime 10-15%
Oase 20%
Repartitia apei in organism :
Cantitatea totala : 42l ( B 70kg ) - Intracelular : 28 L (2/3 )
Extracelular : 14 L (1/3) Lichid interstital 10L
- Plasma 3.5 L
- Lichid transcelular 0.5 L

2.Necesarul de apa al individului si colectivitatii

Nevoile de apa ale individului :


Fizologice
Igienice
Menajere
Aportul de apa trebuie sa fie aproximativ la fel cu pierderea de apa ; la
scadere cu 1% din gr corporala apare senzatia de sete.
Necesarul de apa individual 1.5 l 2.5 l apa + alimente
Pierderile ~2.5 l : 1,5l diureza
500 ml transpiratie
350 ml respiratie
150 ml pe cale digestiva
Nevoile de apa in colectivitati
nevoi urbanistice : nivel de civilizatie
nevoi industriale : foarte mari (1 t otel 12 -20 t apa; tot otelul pe
capul profei sa pice)
nevoi zootehnice (vaca dreacu)

3. Compozitia apei
Saruri minerale : Ca , Na , K , Mg , Mn , Fe sub forma de cloruri ,
sulfati , ioduri , fluoruri , carbonati si bicarbonati
Substante organice : -dizolvate sau in suspensie
- Din sol si din distrugerea organismelor
acvatice si produsilor de metabolism , mai crescute in apele de suprafata
Gaze :- O2 , crescut in apa de suprafata
- CO2 , crescut in apa de profunzime

4. Boli bacteriene transmise prin apa , cai de transmitere


-Prin consum de apa contaminata
-Prin folosirea apei nepotabile la pregatirea hranei
-Prin folosirea apei in scop recreativ (water is so fuuun , yupyy), in timpul
imbaierii
-Prin cantitate insuficienta de apa , si conditii de igiena individuala
necorespunzatoare
Modalitati de imbolnavire:
apa reprezinta habitat pentru gazde intermediare, necesare
dezvoltarii unor germeni si insecte vectoare
unii germeni doar se multiplica in apa , si patrund in organism pe
alta cale
Prin aport indelungat in organism a unor compusi chimici in cantitati
mici , si crearea unor dezechilibre biologice
5.Dizenteria bacilara
- Sursa : Shigella de la omul bolnav si purtatori
- Cai de transmitere : maini murdare , apa (rezistenta de ordinul zilelor in
apa , mult mai mare in apa rece ) , alimente , insecte
- Caracteristici : doza infectata este mica , intre 100-200 germeni , cu
hipoaciditatea gastrica reprezentand un factor de risc in producerea bolii .
In mediul extern Shigella sufera fenomenul de variabilitate microbiana =>
multe cazuri sunt atipice / forme usoare
6.Salmonelozele
-Sursa : omul bolnav si purtatorul de germeni (exista si tulpini specifice
animalelor , care produc forme usoara de diaree la om)
-Cai de transmitere : contact direct , apa , alimente , muste ; S. typhi
rezista mai putin in apa raurilor ( maxim 21 zile) fata de apele de
profunzime , si rezista maxim 3 luni in gheata. Este sensibila la clor .
-Caracteristici : doza minima intre 200 si 1000 germeni , variind foarte
mult in functie de serotip

7.Leptospirozele
-Sunt antropozoonoze produse de specii din genul Leptospira (2 specii :
saprofite si patogene)
-Sursa de infectie o reprezinta doar animalele (sobolanul de apa este sursa
principala , porcine , bovine si caini) , care fac o boala inaparenta si apoi
elimina leptospirele prin urina luni sau chiar ani de zile .Patrunderea
leptospirelor se face prin piele (excoriatii , plagi) sau prin mucoase.
-Leptospirele rezista in apa doua-trei saptamani (sunt distruse de UV si CL)
, si prezinta o rezistenta crescuta la pH alcalin si temperaturi mai mari de
20C )
8.Parazitoze
Filarioze(Wuchereria bancrofti)
-Surse : omul si animalele ; parazitul patrunde transcutan sau prin ingestia
apei odata cu gazda obligatorie
- Parazitul : -Filarioza limfatica(=elenfatiazisul) este data de un vierme a
carui forma adulta se gaseste numai in vasele limfatice adulte ale omului .
Boala se transmite de la persoana la persoana prin intermediul mustelor .
Fascioloza
-Gazda intermediara este reprezentata de melcul de apa ; omul se
infecteaza consumand plante ce cresc in apa sau prin consum de apa
contaminata , alimente spalate cu apa contaminata sau ficat de oaie sau
capra prelucrat termic insuficient (fasciola hepatica este intalnita frecvent
la oi si bovine)
Amibiaza
-Entamoeba histolytica este eliminata sub forma de chist de catre om,
caine , porc , sobolan si se transmite prin apa(chisturile sunt rezistente la
clor) si alimente contaminate , sau pe cale directa , fecal orala .
Giardioza
-Giardia lamblia este asociata in tarile in curs de dezvoltare cu apa de baut
; afecteaza copiii cu varsta pana in 5 ani si adultii tineri . Ca masuri de
profilaxie avem tratarea corecta a apei , igiena adecvata in cadrul
prepararii mesei , spalatul pe maini .
9.Boli virale transmise prin apa
Sunt produse n cea mai mare parte de enterovirusuri caracterizate prin:
Rezistena n ap foarte mare.
Rezistena la dezinfecia cu clor mai mare dect a bacteriilor.

Doza infectant foarte mic.


Circulaia n natur a virusurilor este mai mare dect a bacteriilor.

- Gastroenterite / enterocolite acute virale

Sursa o reprezint omul bolnav sau purtatorul sntos.


Eliminarea intestinal a enterovirusurilor se face pe o perioad lung de
timp (30-90 zile).
Prezena n faringe pe o perioad scurta (cateva zile) explic i
transmiterea pe cale aerian a unor enterovirusuri, n special n sezonul
rece n colectiviti de copii supraaglomerate.

Enterovirusuri: Coxsackie A si B, ECHO i alte enterovirusuri noi, care


pot da n afara formelor digestive i manifestri respiratorii (datorit
prezenei n orofaringe i intestin), meningite, miocardite, etc.

Rotavirusuri (reovirusuri) incriminate n B.D.A. la nou nscut,sugar i


copilul mic, declannd epidemii de gastroenterite de iarn, ce reprezint
30-40% din cazurile spitalizate

Parvovirusuri (adeno-asociate), virusul gastroenteritei abacteriene tip


Norwalk, cu manifestri epidemice la adult I forme sporadice, dar grave
la copii. Contaminarea poate fi intrafamilial prin ap potabil sau n
bazine de not.

Hepatite virale - Pe cale hidrica se pot transmite doar virusurile hep. A i


E.

Poliomielita (poliovirus hominis tip 1, 2, sau 3 )

Dup evalurile OMS, anual apar n rile n curs de dezvoltare aproximativ


250000 cazuri de poliomielit , din care se raporteaz 24-25000 cazuri.
Sursa de infecie este reprezentat de omul bolnav sau purttor sntos.
Ci de transmitere: direct pe cale fecal-oral sau pe cale aerogen (virusul este
pus n evidena n primele zile de boal i n orofaringe, apoi se elimin intestinal)
, sau indirect prin ap i alimente contaminate.
Manifestrile clinice pot fi de la forme uoare nespecifice (respiratorii i
digestive), pna la forme grave neurologice.
Se consider c la 1 caz de poliomielit cu paralizie exist ntre 300-500 cazuri
subclinice sau forme uoare.
Rezistena n ap este de 100-150 zile i foarte rezistent la temperaturi sczute.
Spre deosebire de alte enterovirusuri este sensibil la clor i ali ageni oxidani.
Doza infectant este foarte mic.

10.Kerato-conjuctivita transmisa prin apa

produsa de adenovirusuri cu tipurile: 8 (frecvent ntlnit), 3, 7a, 19 i 37,


transmise prin apa din bazinele de not.
Au o rezisten foarte mic n ap, dar rezist mult la concentraii mici de
clor rezidual n ap (n condiiile unei dezinfecii incorecte).

In afara conjunctivitei se pot produce i manifestri respiratorii i digestive.


Manifestrile pot fi epidemice (Romnia 1999, 2000), sau cazuri sporadice
n Europa i America de Nord

11. Deficitul de iod . Gusa endemica .

Iodul este elementul esenial al hormonului tiroidian, lipsa sau carena de


iod determinand gua endemic(=cresterea in volum a glandei tiroide) ,
datorit stimulrii glandei hipofize prin insuficiena hormonului tiroidian.
Cantitatea total de iod din organism - 25 mg dintre care 15 mg sunt n
glanda tiroid.
Necesarul zilnic -1 gl/Kgcorp.
Sursele de ap subteran 5 g de iod / l - gu endemice, cretinism i
surdo-mutitate 2-3 g / l de ap.
"caren relativ de iod" 5 g de iod/1 totui gua endemic este
prezent - nevoia crescut a organismului n iod (pubertate, graviditate,
alptare, dereglri endocrine, cnd nevoile organismului sunt crescute), fie
prin utilizarea defectuoas a iodului n organismul uman.
Varza, conopida, napii, morcovii conin substane antitiroidiene care
mpiedic utilizarea iodului.
Excesul de lipide din alimentaie produce scderea iodului n glanda
tiroid, o parte din iod find aditionat de grsimi.
Ca. n exces n alimentaie sau n ap scade absobia iodului.
F. crete eliminarea iodului.
Mg. oprete formarea hormonului tiroidian n primele faze ale biosintezei
sale.

n ultimul timp se cerceteaz rolul nitrailor n producerea guei


endemice datorit apariiei acesteia n zonele unde se folosesc
excesiv ngrminte pe baz de azot.

12.Caria dentara.

Etiopatogenia :
- alimentaia defectuoas n sruri de calciu, fosfor, vitamine, consum
exagerat de dulciuri;
- masticaie defectuoas;
- lipsa igienei cavitii bucale;
- lipsa radiaiilor ultraviolete;
- scderea concentraiei de Fl. din ap.
Concentraie de fluor n ap 0,5 mg/l favorizeaz caria dentar.
Fluorul este un factor cariopreventiv:
- chimic-Fl.+hidroxiapatita din smalul dentar= fluoroapatita;
- sacesta are efect bactericid pe bacteriile acidofile datorate fermentaiei
resturilor alimentare, si efect antienzimatic - oprete desfurarea
proceselor cariogene de la nivelul smalului.
Mijloace pentru profilaxia cariilor dentare :

- badijonarea cu fluorur de sodiu glicerinat cu rezultate bun dar este o


metod laborioas; -utilizarea de past de dini fluorizat, dar far efecte
deosebite;
- administrarea de tablete de fluorur de sodiu la copii n perioda de
dezvoltare a dentiiei definitive.
- fluorizarea apei de but- doza de fluor din ap de 1 mg/l previne caria
dentar

13.Fluoroza endemica

Fl. Intre 1,5-2mg/l boala smalului ptat. Pete la suprafaa smalului


dentar, nsoite de creterea friabilitii dinilor,dini mncai de molii
sau dini de fierstru.

>5mg F/l de ap - osteoscleroza sau osteofluoroza asimptomatic-cretere


a opacitii la razele X
20mg F/l de ap, F crete n oase n dauna Ca - osteoscleroz i
osteoporoz concomitent cu exostoze, calcificri ale ligamentelor,
ncurbarea oaselor, creterea friabilitii oaselor cu producerea de fracturi
spontane.

14.Bolile CV si relatia cu microelemente din apa

MORTALITATEA CARDIO-VASCULAR creste cu scaderea duritatii apei;


1grad duritate = 10 mg Ca
Calciul + magneziul in conc. scazute determina aritmii cardiace.
Magneziul are un important rol n automatismul cardiac.

15.Intoxicatia cu nitriti.
1. Nitratii au dubla provenienta : natural, soluri bogate in saruri de azot, si
rezulta ca urmare a poluarii apei cu substante organice sau cu
nitrati(utilizarea n agricultur a ngramintelor pe baz de azot).
2. Toxicitatea apare endogen, cnd la nivel intestinal (n portiunea proximal
intestinal) n prezena unor bacterii reductoare (E.coli, clostridii,
enterococi, stafilococi) nitraii sunt transformai n nitrii.
3. Nitritii se absorb i se combin cu hemoglobina formndu-se
methemoglobina (Fe2+ este oxidat n Fe3+), care nu mai poate transporta
oxigenul, instalndu-se o hipoxie anemica (de transport).Nitriii pot
traversa placenta i s formeze methemoglobina fetal.

- Factori de risc:
Prezena hemoglobinei de tip fetal, care se oxideaz mult mai uor n
prezena nitriilor;

Alimentaia sugarului, poate reprezenta o alt surs de nitrai


(rdcinoasele concentreaz nitraii din sol), produsele lactate contin
germeni reducatori (B.subtilis);
Aciditatea gastric redus;
Nevoile fiziologice de ap ale sugarului/ kg corp sunt mult mai mari dect
la adult;
Tulburrile gastro-intestinale, favorizeaz ascensiunea florei intestinale
reductoare, sunt mult mai frecvente la sugari;
Focare infecioase extraintestinale (O.R.L. dentare,parotidite, etc),
determin o nsaminare descendent, intestinal cu flor reductoare.
Simtomatologia clinic a intoxicaiei este dominat de cianoz i
deshidratare, insotite de tahicardie, dispnee, constipatie sau diaree,
agitatie, convulsii. Gravitatea bolii este determinat de valoarea
methemoglobinei faa de hemoglobina total, astfel:
semnele de hipoxie apar la valori peste 10%,
ntre 10 25% sunt forme uoare,
ntre 25 50% apar tulburri cardio-respiratorii,
peste 50% formele sunt grave: convulsii, com i forme letale.

- Tratamentul urmarete:
1. eliberarea hemoglobinei prin administrare de substane reductoare
(vitamina C) i albastru de metilen, pentru stimularea activitaii
methemoglobin reductazei secundare.
2. corectarea dezechilibrului hidroelectrolitic
3. antibioterapie.

Profilaxia
scderea aportului de nitrai n organism prin determinarea concentraiei n
apa de fantana folosita n scop potabil de gravide;
recomandarea unor alte surse de ap (cu concentraii sub 50 mg/l nitrai)
pentru alimentaia nou nscutului i sugarului;
alimentaie natural a sugarului n primele luni (pentru a evita aportul
alimenatar de nitrai).
Protecia surselor de ap freatic prin folosirea raional a ngramintelor
pe baz de N, principala surs de poluare a apei cu nitrai.

16.Intoxicatia cu mercur

Utilizarea mercurului i a compuilor si organici i anorganici n industria


chimic, vopseluri, hrtie, metrologie, stomatologie i n special n
agricultur ca pesticide, a dus la cumularea acestui toxic n factorii de
mediu i n cea mai mare concentraie n sol si ap.
Mercurul din sol sau apa n prezena unor microorganisme anaerobe
(conin metan sintetaza), sau aerobe (Pseudomonas) este transformat n
metilmercur, care apoi intra n lanul alimentar (fitoplancton i ali
consumatori ai sistemului ecologic), unde se concentreaz de sute i chiar
mii de ori mai mult dect n ap.

Compuii organici metil-etil-mercurul au o toxicitate mult mai mare decit


mercurul anorganic, datorit afinitaii pentru gruprile SH ale proteinelor
pe care le inactiveaz.
alimentele poluate cu mercur i n special petii reprezint principala surs
de contaminare a omului.
Intoxicaia cronic cu Hg are la baz o encefalopatie difuz cerebeloas i
se manifest cu: cefalee, oboseal, tremor, tulburri de memorie, tulburri
vizuale, de echilibru (mers ebrios). In timp se adaug manifestri de
insuficien renal. Transferul placentar de Hg de la mam la ft (efect
teratogen) reprezint un risc pentru malformaii congenitale (cu retard
mental, orbire, surditate).

17.Intoxicatia cu arsen
-

Arsenul se gsete n mod natural n scoara terestr, dar n concetraii


foarte mici, sub 1 ppm. Plantele absorb concentraii mici, spre deosebire
de organismele marine, care au un coninut mai mare (peti, stridii,scoici,
crustacee), prin concentrarea arsenului din ap.
Principalele surse de poluare cu arsen sunt:
arderea crbunilor n termocentrale (zgura conine cantitai mari de As),
topitorii de Cu, Zn, Pb, atingnd n jurul acestora concentraii ntre 0,11ug/mc aer;
folosirea pesticidelor n agricultur (insecticide,fungicide,raticide). Din
aceste surse As se infiltreaz n sol, apoi trece n ap i alimente.

In unghii produce liniile Mee (band transversal alb). Se consider c o


concentraie de peste 3 ppm n pr reprezint o ncrcare a organismului
cu acest toxic (valorile normale fiind cuprinse ntre 0,30-0,60 ppm).
In formele cronice apar fenomene neurotoxice centrale i periferice, efecte
hepatotoxice ducnd la ciroz cu ascit.
Cele mai grave manifestri sunt cele neoplazice (gastrice i cutanate).
Exista zone endemice unde concentraia As n factorii de mediu este mai
mare i unde apar fenomene de melanoz, hiperkeratoz cu o frecven
mare (Taiwan, Chile, unde concentraiile n apa sunt foarte mari).
Anhidrida arsenioasa (soricioaica): toxic celular si capilar, inhiba enzime SH.
- Tratamentul: Dimercaprol- formeaza compusi netoxici cu As care se elimina
renal.