Sunteți pe pagina 1din 18

TESTUL COPACULUI

1111 11111111 111111111


1
Scurt istoric:
A fost propus pentru prima oara de catre elvetianul Emile Jucker, consilier de
orientare profesionala, care nu l-a folosit insa decit la modul intuitiv, fara a realiza si o
analiza statistica.
In 1934 Schliebe propune folosirea te1tului arborelui pentru un diagnostic al
personalitatii. Consemnul folosit de el era:
-deseneaza un arbore; apoi:
-11deseneaza un arbore mort, inghetat, fericit, speriat1 trist, pe moarte1.
In interpretare, el compara primul arbore desenat de catre subiect cu fiecare din
cei desenati ulterior.
Consemnul folosit de Schliebe a pus in evidenta rolul montajului interior asupra
traseelor folosite de catre subiect (de exemplu marea majoritate a subiectilor au desenat
un arbore pe moarte sub forma unui arbore cazut).
Tot Schliebe atrage atentia asupra faptului ca in cazul copiilor intre 4 si 7 ani nu
desenul in sine este expresiv, ci modul in care copilul deseneaza (tipul de linie folosit).
In 1948, Buck propune testul Casa-Arbore-Persoana. El este cel care sesizeaza
faptul ca testul arborelui surprinde mai bine aspecte profunde ale personalitatii, si aceasta
din doua motive:
a)asociatiile constiente furnizate de subiect pe tema arborelui sint mai rare decit
cele furnizate pentru casa 1au persoana;
b)subiectii au o tendinta mai slaba de a recurge la defensele lor vis--vis de arbore
in comparatie cu celelalte doua teme (sint mai putin suspiciosi).
Koch este cel care va impune testul arborelui in psihodiagnoza; el este primul care
realizeaza o serie de studii statistice folosind acest arbore, stabileste existenta formelor
primare si recurenta acestora, si impune o serie de semnificatii legate de diferitele
maniere de a desena arborele folosite de catre subiect. In mare parte, aceste semnificatii
au o baza intuitiva, ele fiind mult legate de studiile intreprinse de catre Koch asupra unor
subiecti aflati in stare de hipnoza carora le sugera diverse stari emotionale.
Intructajele folosite de catre Koch au variat in timp. In principal el cerea
desenarea a doi arbori, incercind sa forteze subiectul sa varieze maniera de a desena,
tocmai pentru a putea inlatura erorile legate de stereotipiile scolare sau de lipsa de
indeminare a subiectului.
Renee Stora a dezvoltat ulterior testul folosind instrumente statistice riguroase si
comparind semnificatia diverselor trasee cu informatiile reiesite din aplicarea anamnezei,
precum si a altor teste proiective (in principal testul Szondi si testul Pata Neagra). Ea a
adaugat in instructaj desenarea a inca doi copaci, folosind ideile lui S.Spielrein si R.
Montessori.
Relatia dintre arbore si personalitate nu este foarte clara. La nivelul desenului se
observa de timpuriu o puternica antropomorfizare a arborelui, acesta fiind asimilat
schemei umane: coroana reprezinta capul, frunzele parul, trunchiul cu baza deschisa
sugereaza corpul si picioarele, iar ramurile laterale sint asimilate bratelor. Proiectia

peronalitatii in desenul arborelui se realizeaza probabil pe ideea staturii verticale


asemanatoare.
Trebuie tinut cont de faptul ca in desenul arborelui nu vom intilni niciodata o
proiectie totala a personalitatii subiectului, chiar daca, teoretic, acest lucru nu este
imposibil. Ca suport al proiectiei, arborele poate suscita imagini interioare mai mult sau
mai putin complete. Pe de alta parte expresia subiectivitatii este strins legata de cea a
realitatii obiective: subiectul deseneaza un arbore conformindu-se astfel consemnului, dar
modul in care il deseneaza depinde mult de abilitatile sale de desen, de influentele mai
puternice sau mai slabe ale mediului scolar, etc. Important insa, dupa cum sublinia si
Koch, este faptul ca un dat material, in cazul de fata tema arborelui, este structurat de
catre subiect dupa linia individualitatii sale. Aceasta si este de altfel baza care permite
folo22222222222222222222222222222222o2stere a personalitatii; la limita, orice
expresie grafica a unui subiect releva ceva din interioritatea acestuia.
Mai multi autori au remarcat extraordinara stabilitate a testului arborelui: in
general, desenele sint mult mai susceptibile de a evidentia trasaturi patologice incipiens
decit alte teste. Ele conserva aceste trasaturi pe durata terapiei, chiar atunci cind aceste
trasaturi au disparut din alte teste. Practic, la nivelul individului, variatiile care pot apare
intr-un interval de timp sint destul de reduse. S-a mai remarcat si faptul ca nu exista o
trasee patognomice in testul arborelui. Un traseu poate fi considerat patologic doar in
functie de importanta lui intr-o anumita constelatie de trasee.
INSTRUCTAJ
Instructajul propus de Renee Stora (si la care ne vom referi in cele ce urmeaza)
este urmatorul:
Deseneaza un arbore, oricare, cum doresti, dar nu un brad. Apoi:
Deseneaza un alt arbore, oricare, cum doresti, dar sa nu fie brad.
Deseneaza un arbore de vis, un arbore imaginar, un arbore care nu exista in
realitate.
Dese22aza un arbore, cum doresti, cu ochii inchisi.
Fiecare arbore va fi desenat pe o coala alba separata de format A4, oferita
subiectului in sensul latimii ei. Se va folosi un creion de duritate potrivita, nu foarte
puternic ascutit. Este de preferat sa nu se foloseasca guma; se poate totusi utiliza si
varianta desenarii pe doua coli suprapuse intre care se afla o coala de indigo, tocmai
pentru a putea surprinde revenirile subiectului si modificarile aduse de acesta desenului
initial (lucru valabil pentru toate testele de desen). Nu se vor lasa la indemina subiectului
rigle sau alte instrumente ajutatoare.
Subiectul trebuie incurajat sa deseneze cit de bine se pricepe, asigurindu-l, la
nevoi2222222222222222222222222222222tice ne intereseaza. Este de dorit sa nu fie
folosite cuvinte care sa induca anumite maniere de a desena. Chiar si in cazul subiectilor
anxiosi, care cer asigurari repetate si precizari legate de instructaj, nu se vor da nici un fel
de lamuriri suplimentare legate de tipul de arbore, de marimea acestuia, etc.
Legat de felul in care deseneaza subiectul, se poate observa ca unii intorc foaia
pentru a desena pe sensul lungimii ei. Acest lucru nu va fi corectat sub nici o forma,
pentru ca el are semnificatia sa in interpretarea desenului.
Instructajul propus de Stora elimina sugestia folosita de Koch, aceea de a desena
un arbore fructifer. Chiar daca nu toti subiectii se simt obligati sa deseneze fructe, totusi
2

prezenta acestora in desen este semnificativ crescuta atunci cind se solicita in mod expres
un arbore fructifer (ca o curiozitate, s-a observat ca cel mai frecvent arbore desenat in
aceste conditii este marul, chiar si pentru subiectii din tarile in care marul nu este un fruct
obisnuit). Pe de alta parte, interzicerea desenarii unui brad are menirea de a elimina o
posibila influenta a stereotipiilor scolare (in care pomul de Craciun este frecvent
solicitat); in plus, desenul bradului comporta includerea unor forme ascutite ce sugereaza
agresivitate, ceea ce in mod evident poate bruia interpretarea.
Cel de-al doilea arbore poate fi identic cu primul sau poate fi foarte diferit. In
opinia lui Stora, cerinta expresa de a modifica desenul in raport cu primul arbore poate
avea un important efect de sugestie. Cuvintul alt induce o suficienta idee de diferenta,
temperata de expresia cum doresti, astfel incit ramine la alegerea subiectului daca va
reproduce imaginea initiala sau va alege sa deseneze o alta, diferita.
3333333333333333vestigheaza comportamentul subiectului plasat in fata unei
sarcini neobisnuite, la care trebuie sa se adapteze fara sa fi fost pregatit in prealabil. El
presupune grija pentru impresia facuta celuilalt, deci implicit un control al pulsiunilor.
Din acest motiv, el este interpretat ca reprezentind Eul social, Eul profesional al
subiectului.
In cazul celui de-al doilea arbore, subiectul este deja familiarizat cu sarcina si
examinatorul. Prin urmare este mult mai relaxat, mai putin inhibat si cenzurat. Al doilea
arbore reprezinta Eul intim al subiectului, modul lui de a fi, de a se manifesta in medii
familiare lui.
Cel de-al treilea arbore scoate la iveala dorinte nesatisfacute ale subiectului si
modul in care el opereaza compromisul intre aceste dorinte si realitate. Indicatia arbore
de vis este menita tocmai sa reduca pe cit posibil cenzura realitatii, lasind sa iasa la
iveala straturi reprimate ale personalitatii; totusi, faptul ca in desenul sau subiectul trebuie
sa respecte, mai mult sau mai putin, o schema general valabila a arborelui (coroana,
trunchi, ramuri, etc.) il forteaza pe acesta sa-si modifice intr-o anumita masura tendinta
initiala, realizindu-se astfel un compromis intre dorinta initiala si realitatea obiectiva.
Un studiu realizat de C. Chirol in 1965 asupra unui lot de 200 de adolescenti
delicventi a scos la iveala faptul ca in 24% din cazuri arborele de vis nu difera
semnificativ de ceilalti arbori, in 26% apareau diferente la nivelul structurii (arbori
dedublati, arbori cu trunchi destructurat, etc.) iar in 50% din cazuri apareau continuturi
simbolice. Dintre acestea, cel mai frecvent intilnite au fost:
-arbori antropomorfici apar la subiecti cu imaturitate si teama fata de imaginea
paterna;
-arborii-bani (monezi, etc.) la subiectii non-agresivi la care domina un fel de
adeziune pasiva la delicventa;
-arborii de Craciun personalitati narcisice si agresive;
-arborele-casa apare la ubiectii cu tendinte depresive si tentative suicidare.
Cel de-al patrulea arbore, desenat cu ochii inchisi evidentiaza conflicte vechi sau
traume arhaice care interfereaza inca cu trairile actuale ale subiectului.
33333

INTERP3ETARE
Intepretarea testului arborelui presupune raspunsul la trei intrebari:
3

a) unde in pagina a desenat subiectul (ceea ce corespunde interpretarii


simbolismului spatial);
b) cum a desenat (tipul de linii folosite, eventuale hasuri, corecturi, etc);
c) ce anume a desenat subiectul (dincolo de tema stricta, arbore, felul in care a
inteles sa trateze partile componenete, raporturile dintre acestea, etc)
a) SIMBOLISM SPATIAL
Bidimensionalitatea foii conserva simbolismul spatial al crucii (stinga-dreapta si
sus-jos): bratele crucii unesc intre ele contrariile suportind tensiunea constanta dintre
acestea, virful crucii se indreapta catre cer, catre spiritual in vreme ce baza sa este infipta
in pamint4 Crucea devine astfel simbolul Sinelui: Sinele este telul omului: 4mul trebuie
sa devina un tot, o fiinta completa, realizind plenar unitatea proprie creaturii umane, c4a a
ins44nctului si a spiritului4 Iata sensul umano-mitic al crucii, acceptarea
crucii,4444444444444444444444444444444uit intre carnal si spiritual4 Sa fii
so4444444444444444444444444444444pirit, de cer si de pamint, de trecut si de viitor,
de Eu si de Comunitate, asta inseamna crucea: traim sub tensiunea acestor forte; luptam
pentru a e4444444444444444444444444444444, pentru a afirma opozitiile polare: in
armonia lor fecunda ne gasim noi telul, Sinele (Gebhard Frei).
Dimensiunea verticala4444444444444444444444444444444na inferioara, a
instinctelor, a teluricului, a inconstientului, cu o zona superioara, a constiintei elaborate, a
spir4444444444444444444444444444444ntrarii are deopotriva un aspect pozitiv si unul
negativ4 Astfel, plasarea in zona superioara a desenului poate indica relatia cu spiritualul,
dezvoltarea constiintei, dar poate semnaliza si un deficit in relatia cu realitatea, prin
indepartarea de spatiul inferior, teluric4 Este ceea ce observam adesea, in mod simbolic,
in starile hipomaniacale ce apar o data cu pierderea obiectului iubirii (pierderea relatiei cu
mama)4 Partea inferioara a foii se raporteaza la materie, la teluric, atit in sensul de spatiu
fertil Pamintul Mama), cit si in sensul demonic (craniul lui Adam, primul pacatos, se
afla ingropat la picioarele Crucii)
Semnificatiile atasate dimensiunii orizontale pot fi mai bine intelese prin
raportare la actul scrie4ii4 A4unci cind scriem, sensul miscarii este de la stinga catre
dreapta; mi4a care scrie dezvaluie, pe masura ce se deplaseaza catre dreapta, cele scrise4
Putem intelege actul scrierii ca un act de dezvaluire: dezvalui prin scris ceva despre tine
dar te dezvalui si pe tine insuti, pentru ca mina care se misca spre dreapta se departeaza
de corp 4nspre exterior4 Revenirea la capatul rindului este o miscare de retragere, pentru
ca mina se apropie de corp, bratul pliindu-se asupra corpului4 Este o miscare de defensa,
de inchidere fata de exterior, de aparare a ceea ce este propriu4 Ca atare, partea stinga a
desenului se raporteaza la subiect, la retragere, introversie, trecut, istorie personala, iar
partea dreapta, la mediul social, la lume, la interactiunea cu ceilalti Data fiind
asoci4444444444444444444444444444444, privat cu mama, respectiv al zonei publice
cu
tatal,
aceste
trimiteri
la
relatia
cu
parintii
se
regase4444444444444444444444444444444Dupa Grunwald-Koch, simbolistica spatiala
poate f44444444444444444444444444444444Aer
Spirit
Foc
Vid, neant
Suprasensibil
Punct inalt
Lumina
Divin
Scop
Emergenta in afara cosmicului
Constient
Sfirsit
4

Dorinta, retragere

Moarte

Zona pasivitatii
Spatiul spectatorului vietii

Zona confruntarii active cu viata

Debut Regresie Fixatie la


un stadiu primitiv Stare depasita

Apa
Inceput
Materie
Nastere
Origine

Pulsiuni, instincte, pamint


Conflicte. Nostalgia mocirlei

Materie
Non-constient, inconstient

Pamint

Inconstient colectiv

Infern
Cadere
Demonic

Aceasta schema trebuie totusi folosita cu precautie in interpretare, si in nici un caz


considerata ad-literam.
MARIMEA ARBORELUI
Aceasta rebuie interp5etata prin raportare la gestica subiectului, la spatiul lui vital,
fiind in relatie directa cu spatiul pe care su5iectul intelege sa-l ocupe in mediul sau de
viata Astfel, persoanele anxioase care in general au tendinta sa se aseze ghemuiti pe
marginea scaunului, sa gesticuleze foarte putin si cu miscari reduse ca amplitudine, vor
desena un copac de dimensiuni mici. Persoanele extraverte, cele cu tendinte
hipomaniacale, care de regula vorbesc foarte tare, gesticuleaza amplu, intra deschizind
larg usa, vor desena un arbore care sa umple intregul spatiu al foii.
Inaltimea totala a copacului este masurata din virful radacinilor (eventual linia
solului) si pina in virful coroanei.
Pagina este divizata in patru parti in sensul inaltimii.
97. Inaltime1 (H1)
Dependenta, puerilism, putina incredere in sine, eventual vise de putere compensatoare.
98. Inaltime2 (H2)
Dependenta si timiditate mai putin accentuate.
99 Inaltime 3 (H3)
Buna adaptare la mediu.
5

100.Inaltime 4 (H4)
Vrea sa fie remarcat, sa conteze pentru ceilalti, sa se afirme. Dorinta de putere, de
afirmare, de a comanda.
100b). Contrast in inaltime (Contr H): Variatii intre diferitii arbori ai aceluiasi subiect.
Ambivalenta in sentimentul de sine. Sa se afirme sau sa treaca neobservat?
POZITIA IN PAGINA A ARBORELUI
Pagina este divizata in patru parti in senul inaltimii si in sensul largimii.
26. Pozitia stinga pura (Po): Arborele, in intregime, este situat in zona S.
Acrosaj ambivalent la trecut, fata de mama si fata de ceea ce reprezinta imaginea ei.
27. Pozitia stinga tendinta centru (Po6tendC)
Dubla dorinta de protectie si independenta in cadrul unui anturaj protector.
28. Pozitie centru tendinta stinga (PoCtend)
29. Pozitie centru tendinta dreapta (PoCtendD)
Pozitia centrala traduce dorinta de a gasi un acord, un echilibru intre sine si ceilalti, de a
fi ca si, de a semana, de a prelua conceptiile anturajului. Pentru intepretare trebuie tinut
seama de nuanta precizata prin inclinarea catre dreapta sau catre stinga, conform
simbolismului deja intilnit. Miscarea progresiva de la stinga spre dreapta corespunde unei
directionari catre lumea exterioara, catre viitor.
29b). Pozitia centru strict (PoC)
Atunci cind apare cu exactitate o pozitionare in centrul paginii, avem de-a face cu nevoia
de a sistematiza cu o anumita rigoare si chiar rigiditate, sprijinita de obiceiuri, ritualuri.
30. Pozitia dreapta (PoD)
Nevoie de a se sprijini pe autoritate, dar de asemenea poate semnifica uneori o mama
insecurizanta.
30b) Pozitia dreapta tendinta centru (PoDtendC)
Conforma cu traseul 30, presupune in plus o cautare a acordului cu mediul.
31. Pozitie sus (PoH): Arborele este situat, in intregime, in sfertul superior al paginii.
Compenseaza depresia prin excitatie. Instabilitate si cautare a stapinirii de sine. Ambitie,
dorinta de a se impune celuilalt.
32. Pozitie jos (PoJ): Arborele este situat, in intregime, in jumatatea inferioara a paginii.
Impresie de abandon cu depresie si auto-acuzare. Se simte insuficient. Impresie de nonvaloare. Impresia de a fi pierdut obiectul iubirii. Eventual, depresie.
33. Pozitie stinga si dreapta, mai multi arbori (PoD).
34. Pozitie stinga, centru, dreapta, mai multi arbori (PoSCD)
Doua trasee care trebuiesc interpretate in raport cu simbolimul spatiului. Poate semnifica
ezitare asupra conduitei de urmat sau bogatie a imaginatiei, in functie de calitatea liniei si
de originalitatea formelor.
34b). Centrul arborelui (Centru Arbore)
Mod personal de cautare a echilibrului.
6DEPASIRI
Depasirile se refera la iesirea desenului in afara spatiului foii6
120*. F6666666666666666666666666666666S)
6

In acelasi timp atasament si opozitie agresiva fata de o mama care din divere motive nu
este satisfacatoare (de exemplu foarte nervoasa, oprimanta prin neliniste sau printr-un
zel nemasurat).
121. Frunzis depasind la Dreapta (FdepD)
Dorinta de a actiona asupra altuia, ataca sau se apara. Dificultati in contact.
122. Depasire Sus (DepH)
Vrea sa compenseze un sentiment de insuficienta printr-o dorinta de putere.
123. Trunchi depasind Josul paginii (DepJ)
Cauta siguranta pentru a alina o impresie de abandon si a gasi un cadru stabil. Nevoie de
tandrete.
124. Arbore mic (1/2 sfert) si depasind sus pagina
Exista concomitent sentimentul de a fi zdrobit si cautarea unei compensatii spectaculare.
b) SIMBOLISM GRAFIC
Ne vom referi aici la tipurile de linii folosite de subiec7 in tratarea temei, dar si la
alte aspecte cum ar fi:
-hasurarile (innegririle);
-alte semn grafice (crucea, croseta);
-corecturile care intervin in desen;
-simetrii.
1. Tipuri de linii
125*. Linie maciuca in Frunzis (MacF)
Agresivitate care se decarca intr-un mod brutal, mai mult in cuvinte decit in actiune.
Celelalte trasee ne vor ajuta sa intelegem daca exista o constringere sau, dimpotriva, o
eliberare a decarcarii.
126. Linie maciuca in trunchi (MacTr) sau in sol (MacSol)
Trebuie evaluata in funtie de directia liniilor si de forma lor, pastrind simbolismul legat
de trunchi, repectiv de sol. Dar este vorba intotdeauna de o agresivitate, traita sau
subiacenta.
127. Linie ascutita in Frunzis (A7cF)
Critica agresiva, dar si culpabilitate posibila, in functie de directia ascutirii.
128. Linie ascutita in trunchi sau in sol (AscTr sau AscSol)
Deceptii in viata cotidiana si critici. Acuzatii contra celorlalti sau contra siesi.
129*. Frunzis ascutit catre dreapta si in sus.
129b). Frunzis ascutit catre stinga.
130*. Frunzis ascutit catre partea de jos.
Toate aceste ascutiri trebuiesc intelese ca agresivitate,declarata sau ascunsa, si in functie
de directia si forma liniei. Fiind plasate in frunzis, ele sint mai degraba simtite decit
traite in cotidian.
77131. Linie pastoasa in trunchi (PastTr)
Se lasa impregnat de mediu, ii rezista foarte putin. Pe partea stinga: fixatie afectiva la
persoane si circumstante care au dominat viata trecuta a subiectului.
132. Linie pastoasa in trunchi si neta in frunzis (PasTr Fnet)
Senzatiile, importante si preocupante, impiedica activitatea.
7

133. Linie usoara in trunchi (LuTr)


Frica de a se afirma si de a actiona liber.
134. Linie usoara in frunzis (LuF)
Sensibilitate vibranta. Influentabil.
135. Linie dreapta si neta bordind trunchiul (DNTr)
Decizie, activitate, eficienta. Linia dreapta are rolul de a regla viata dar reprezinta si un
principiu agresiv.
136*. Linie 88888888888888888888888888888888888888888RTr)
Indeminatic, descurcaret. Nu intirzie prea mult asupra lucrurilor care il pot angoasa.
137. Linie 8888888888888888888888888888888888888888LTr)
Activitate incetinita de anxietate si de impresia ca obstacolelele sint insurmontabile.
138. Linie fideluta
Tendinta la disimulare pentru a surprinde si a ataca intr-un mod imprevizibil. Furii
ascunse.
141*. Linie intrerupta bordind trunchiul (IntrTr)
Frica reactiva la o situatie traumatizanta reala. Atitudine imobila si muta asemanatoare
unui8soi de paralizie (a nu se confunda cu atitudinea imbufnata si incapatinata).
142*. Linii diverse bordind trunchiul(LdivTr)
Variabilitate a comportamentului datorata unor opozitii interioare.
Agresivitatea si pasivitatea se opun una alteia.
143*. Linie apasata bordind trunchiul (LApTr)
Activitate si autoafirmare.
44. Arcade in frunzis (ArcF)
Secretos, neincrezator.
145. Linie dreapta si neta in trunchi (DNTr)
Decizie, activitate.
146. Linii geometrice in trunchi sau in frunzis (GeomTr sau F)
Tendinta de a sistematiza gindirea sau activitatea, in functie de locul in care aceste linii
apar in desen.
2.Hasurari (innegriri):
69*. Innegrire Cripata Refacuta in frunzis, in trunchi sau in radacina (NCR): Trebuie
intepretata in functie de locul in care se afla innegrirea.
Tensiune generatoare de anxietate.
70*. Innegrire Crispata Refacuta si Barata (NCRBa)
Accentuare a semnificatiei traseului 69 cu posibile accese de furie.
71. Innegrire Crispata, Refacuta, Limitata sau nu in trunchi (NCRLi)
Probleme importante cu parintii care suscita o anxietate manifestata sau nu. Ranchiuna
acumulata, angoasa de abandon.
De e88888888888888888888888888888888nxietate de abandon submergenta.
Probleme cu tatal: indepartat, dezamagitor, absent, sever.
72. Innegrire Omogena (NO)
Importanta a senzatiei. Traieste in vis si imagineaza pentru a se consola de o lipsa.
Impresie de dependenta infantila. Pasivitate receptiva determinata de senzorialitate.
Probleme privind hrana si bautura.
8

73. Negru si Alb (N si A)


Atitudine putin rigida. Se revolta in fata atacului si in acelasi timp cauta sa se constringa
in numele principiilor. Culpabilitate. Problema morala bun-rau. Dorinta anxioasa de a fi
bun.
74. Innegrire in Lasou (N Las)
Dependenta infantila, resemnare care il lasa descurajat.
75. Innegrire Rectilinie (N Rec)
Dorinta de a anticipa. Ii place sa-si faca planuri.
76. Innegrire Filiforma (N Filif): Asemanatoare unui fir incurcat.
Teama de a nu-si putea contine propriile forte agresive generatoare de anxietate. Furia
poate atunci sa izbucneasca.
77. Innegrire in detalii mici (N Dd)
Vise repetitive care permit compensarea dar nu anuleaza tristetea.
77b)*. Forme rotunde innegrite (Rond N)
Nesatifacere a nevoilor afective. Probleme pe tema hranirii.
3. Alte grafeme:crucea si croseta
23*. Cruci in Radacina (Cr Rad)
24*. Cruci in Trunchi (Cr T)
25*. Cruci in Frunzis (CrF)
Crucea indica conflictul sau suferint999999999999999999999999999999999ificatia ei
trebuie tinut cont de locul pe care il ocupa in desen si forma pe care o afecteaza prin
aparitia sa, tinindu-se cont si de ceea ce a fost relevat prin alte desene.
Croseta indica nevoia de afectiune a subiectului. Directia catre care se indreapta
revendicarile afective este indicata de capul crosetei.
4. Corecturile:
139*. Corecturi prost facute in trunchi (CPFTr)
Isi pune in evidenta greselile din nevoia de a fi pedepsit. Ambivalente diverse. Judecata
defavorabila asupra propriei persoane.
139b) Corecturi prost facute in frunzis sau in radacina (CPFF 9au CPFRad)
Aceeasi semnificatie ca si 139, tinind cont de locul in care se situeaza corectura pentru
a preciza ceea ce este resimtit sau ascuns.
140*. Corecturi bine facute in trunchi (CBFTr)
Cautare a perfectiunii. Dorinta de a ascunde ceea ce ii este defavorabil cu scopul de a
9rezenta doar ceea ce are valoare in ochii altuia.
65d). Frunzis refacut (Fre)
Vrea sa-si ascunda si sa-si repare greselile pentru a scapa de eventualele reprosuri..
5. Simetria:

15. Simetrie rectilinie in trunchi (Sim Rec T): Ramurile formeaza un unghi drept cu
trunchiul si sint plasate fata in fata de o parte si de alta.
Se constringe pentru a pare in acord cu mediul.
16. Simetrie Unghiulara in Trunchi (Sim Ung T): Ramurile formeaza cu trunchiul un
unghi mai mult sau mai putin ascutit, dar sint fata in fata, de o parte si de alta.
Efort tensionat pentru a-si controla agresivitatea.
17. Alternanta Rectilinie in Trunchi (Alt Rec T): Ramurile formeaza cu trunchiul un unghi
drept si sint dipuse alternativ la dreapta si la stinga acestuia.
Ezitare in alegerea unei atitudini fata de afecte. Ambivalenta care este sursa a conflictului
interior.
18. Alternanta Unghiulara in Trunchi (Alt Ung T): Aceeasi dispunere ca la 17, dar
ramurile formeaza cu trunchiul un unghi mai mult sau mai putin ascutit.
Agitatie posibil urmata de blocaj. Problema morala.
19. Simetrie Rectilinie in Frunzis (Sim Rec F)
20. Simetrie Unghiulara in Frunzis (Sim Ung F)
21. Alternanta Rectilinie in Frunzis (Alt Rec F)
22*. Alternanta Unghiulara in Frunzis (Alt Ung F)
Pentru aceste ultime patru trasee asemanatoare celor de mai sus se va tine seama
de faptul ca, desenate in frunzis, ele corepund cu ceea ce este interiorizat, simtit sau
imaginat, dar nu trait in mod deschis.

c) SIMBOLISMUL ARBORELUI
Schema comuna a arborelui cuprinde radacina, trunchiul cu ramurile, si coroana,
cu frunze si flori. Dintre acestea, radacinile se afla asezate sub pamint, fiind inaccesibile
vederii, desi existenta lor nu poat1010101010101010101010101010ndoiala. Trunchiul,
laolalta cu ramurile, formeaza elementul stabil, cel mai putin supus schimbarilor.
Coroana, sprijinita pe ramuri, este elementul perisabil; ea poate sau nu sa includa in
structura sa frunze, flori si fructe.
Radacina
corespunde
partii
celei
mai
primiti1
0101010101010101010101010101010101010101010101010101010101010sonalitatii
individului. Ele corespund nivelului instin10tual, pulsional. Desenarea lor arata
curiozitatea pentru ceea ce este ascuns; marimea lor in raport cu trunchiul indica existenta
unei angoas10 care poate duce pina la patologie.
Linia solului, plasata intre radacini si trunchi, nu apare intotdeauna in desen10 Ea
releva
separarea
intre
sus
si
10os,
in10101010101010101010101010101010101010101010101010101010101010nc1
0nstienta, prin urmare se leaga de capacitatea de a acc10pta o anumita ordine. De
remarcat faptul ca ea apare in des10101010e a 75% dintre 10ubiectii normali, in vreme ce
doar 18% dintre psihotici o deseneaza.
Trunchiul are un rol de intermediar. El reprezinta activitatea,
stabilita10101010101010101010101010101010101010101010101010101010101010ste
trait. Contururile trunchiului reprezinta modul in care subiectul abordeaza, se relationeaza
cu lumea externa.

10

Coroana (frunzisul) semnifica zona intelectului viata intelectuala, ratiunea,


gindirea, capacitatea de a reflecta asupra experientelor traite Ea poate de aemenea
11emnifica imaginatie, chiar trairi in vis (eventual cu rol compensator).
Florile sint elementul cel mai perisabil din structura arborelui. Dupa Stora, ele
indica tandrete, sentimentalism. La Koch, ele poot indica si grija pentru aparenta,
narcisism.
Fructele, ca rezultat al cresterii, pot indica fie o atitudine pragmatica, fie o
predominanta a principiului placerii (infantilism la adulti)11
I. Semnificatiile atasate acestor elemente sint descrise mai jos.
1. Radacinile
13. Radacini dintr-o singura linie (Rad 1l): O singura linie pentru a figura solul.
Comportament infantil in dorinta de a cunoaste ceea ce ii este tinut secret.
14*. Radacini 2 linii (Rad 2l): 2 linii pentru a figura grosimea radacinii.
Capabil de di11criminare si de discernamint in aprecierea realului. Aceste forme
diverse de radacini se pot intilni in diferite desene ale aceluiasi subiect. Trebuie sa
tinem cont de celelalte trasee pentru a putea aprecia sensul profund revelat prin
diferentele obervate. Exista dorinte de a trai, a reprima, sau de a exprima anumite
tendinte si aceasta in mediu strain sau in mediul familiar.
2. Solul
6. Sol dintr-o singura linie (S1l)
Isi fixeaza un scop, accepta o anumita ordine.
7. Sol Divers (S Div): Solul nu este format de o singura linie, ci din mai multe linii de
o forma personala.
Isi impune o regula personala, nevoie de un ideal.
7b. Sol Seriat (SS): Mai multe linii ale solului, in serie, care ating marginea paginii.
Contract spontan apoi retragere brusca. Impulsiv. Capricii.
8*. Sol Ascendent (S Asc): solul urca spre dreapta paginii.
Ardoare, entuziasm.
9*. Sol Descendent (S Des)
Abatut, lipit de elan.
3. Trunchiul
a) Raportul trunchi sol
89.Trunchi separat de sol printr-o linie (Tr Separ S 1l)
Se simte izolat si nefericit.
88. Trunchi supendat deasupra solului (Tr Sus S)
Lipsa de contact cu lumea.
93. Trunchi largit la baza (Tr Larg B)
Cautare a unei pozitii solide in mediul sau.
96*. Trunchi ingustat la baza (Tr Ing B)
Impresie de nesiguranta intr-un mediu care nu-i aduce sprijinul dorit.
96b)*. Trunchi sudat la baza (Tr Sud B)
Se izoleaza si cauta sa-si consolideze Eul in fata unei lumi resimitite ca nelinistitoare.
b) Desenul trunchiului
11

84*. Trunchi dintr-o singura linie (Tr1l)


Refuz de a vedea realitatea si de a tine cont de ea.
85. Trunchi doua linii, Ramuri 1 linie (Tr2lRam1l)
Vede realitatea dar nu o gaseste conforma cu dorintele sale si incearca sa i se sustraga
prin vis sau prin joc.
c) Directia trunchiului
90. Trunchi inclinat catre stinga (Tr S)
Bate in retragere din teama de a nu fi atacat.
91. Trunchi inclinat catre dreapta (Tr D)
Cauta un sprijin.
92. Trunchi cu diverse inclinatii (Tr Div Incl)
Ezitare tensionata. Poate trece subit de la un comportament la un altul care ii este opus.
d) Ramuri pe trunchi
78. Ramura izolata pe trunchi la stinga (RamTrS)
12121212121212121212121212semana mamei sau de a face ca si ea.
79*. Ramura izolata pe trunchi la dreapta (Ram TrD)
Dorinta de a-i semana tatalui, de a-i egala forta. La copii: dorinta de a fi puternic, viril,
ca tata. Rol protector vis-a-vis de mama. Cere sprijin si sfat
di1212121212121212121212121212121212121212121212121212121212121212
semene, simtindu-se totodata in rivalitate cu el.
80*. Cicatrice in trunchi (CicTr)
Constiinta esecurilor suferite care au lasat urme.
e) Raportul trunchi-coroana
81. Trunchi separat de frunzis printr-o linie (Tr Separ F 1l)
Resimte contringerea educativa, o respinge sau o accepta. Doreste in acelasi timp sa
evite si sa-si insuseasca partial normele si exigentele anturajului. Aceasta in scopul de a
resimti mai putin presiunea externa.
82*. Trunchi in V intors (TrVI)
Opozitie menita sa-i dovedeasca forta.
82b). Trunchi in forma de dom strivit (TrDom)
Resimte puternic constringerile exterioare si esueaza in dorinta de a li se opune.
83*. Frunzis care taie trunchiul printr-o curba scobita (FCuTr)
Pasivitate, blindete, acceptare.
86. Trunchi deschis si legat de frunzis (TrDLF)
Inteligenta buna, dezvoltare normala.
87. Trunchi intrind in Frunzis (Tr intrF)
Dorinta de a pastra ceea ce poseda dar de asemenea neliniste pe tema sexualitatii.
88b) Frunzis suspendat deasupra trunchiului (F Sus Tr)
Viata cotidiana si viata intelectuala prost conectate.
4. Frunzisul
a) Directia frunzisului
38*. Frunzis cazind sau cazut (Fcaz)
Se simte abandonat si deceptionat.
39*. Frunzis descendent (F Desc)
Descurajare, abandonare a efortului.
12

40. Frunzis ascendent (F Asc): Ramurile sint orientate catre inaltul paginii.
Ardoare. Entuziasm. Vrea sa se impuna.
41. Frunzis in toate sensurile (FttSens)
Isi cauta siguranta prin contacte variate. Se imprastie, se agita.
66. Frunzis orientat catre dreapta (FcD)
Doreste un sprijin solid si cauta contacte pozitive.
67. Frunzis orientat catre stinga (FcS)
Intoarcere catre trecut si experientele copilariei.
68. Frunzis fara directie clara (F fara Dir)
Decizie dificila.
43b). Frunzis care urmeaza forma paginii (FurmP)
Putin strinjenit de normele mediului in care traieste, dar incearca sa se acomodeze
acestora.
b) Deschidere - inchidere
42. Frunzis deschis (FD): Neincercuit.
Sensibil la ambianta, nu ii rezista.
43*. Frunzis in curbe dechise (Cu FD)
Receptivitate, deschidere fata de celalalt intr-o maniera primitoare.
44. Frunzis inchis si deschis in acelasi desen (FID)
Stie sa primeasca si sa dea. Cautare a obiectivitatii. Nevoie de a judeca si a evalua.
45. Frunzis inchis plin (FIP):Frunzisul este incercuit cu o linie continua.
Vrea sa-si conserve pulsiunile intr-o maniera infantila. A retine, a pastra, a se apara (mai
ales in cazul raporturilor fraterne dificile).
46. Frunzis inchis vid (FIV): Un cerc gol.
Agresivitate care nu se manifesta. Se apara, conserva, reprima. Retine si pastreaza.
c)Forma frunzisului
37*. Forme rotunde in frunzis (RondF)
Oralitate. Cautare a senzatiilor asiguratoare si gratifiante.
42b). Frunzis Filiform (Ffilif): Traseu asemanator unui fir13131313131313131313sau
mai putin incurcat.
Fuga din fata problemelor.
62* Frunzis feston (Ffest)
In defensiva, ramine politicos si nu provoaca limitele
63*. Frunzis Lasou (F Las)
Vrea sa-si foloseasca farmecul pentru a convinge.
64. Frunzis curbat in interior sau pe margini, fara deschideri multiple (Cu F)
Prudent si rezervat, ramine in garda.
65*. Frunzis Filiform (F Filif)
Indeminare in a scapa de ceea ce nu-i place.
65b). Frunzis cu largire progresiva (FLP)
Cauta sa progreseze ameliorind ceea ce se poate ameliora.
65c). Frunzis analog (F Anal): Mica forma de frunzis contorsionata care se repeta pe
ansamblul arborelui.
Gindire obsedanta generatoare de anxietate.
d)Detalii in frunzis
65e). Frunzis cu flori in arbore sau in afara arborelui (Fflori)
13

Blindete, sentimentalism, tandrete.


35. Mici buchete cu forme rotunde de 1/3 din inaltimea trunchiului (Buchete
+Rond1/3Tr)
Afectivitate tandra, sentimentalim.
36. Mici buchete fara forme rotunde (Buchete 1/3Tr)
Tandrete frustrata.
47*. Detalii in frunzis care nu au legatura cu ansamblul (Dd): Mici forme izolate,
nelegate si incercuite.
Judecata infantila care face sa treaca un detaliu personal de importanta minora inaintea
unui punct de vedere mai general.
48. Detalii monotone in frunzis (DdMonotF): Detalii repetitive.
Tendinta la repetitie un pic obsesionala.
49*. Detalii variate in fruzis (DdVF)
Isi variaza cunostintele. Capabil de discriminare. Memorie.
49b). Detalii in trunchi (DdTr)
Isi aminteste de detalii in viata cotidiana.
50*. Detalii seriate sau organizate (Dd serie sau Org)
Tendinta la organizare mai mult sau mai putin sistematica.
e) Forme infantile
51. Infantil pur (InfP): O protuberanta rotunda desenata in virful trunchiului de la care
pleaca ramurile, in toate directiile.
Cautare a protectiei infantile.
52*. Infantil Larvar (InfL): Mai putin accentuat decit precedentul.
(Rotunjirea aproximativa exista dar nu este accentuata)
Nevoie de sprijin.
52b*. Mormoloc infantil (InfM): Un cerc in virful trunchiului si ramuri dintr-o singura
linie care pornesc ca niste raze in toate directiile.
Normal pentru copilul de pina la 7 ani. Semn de retard dincolo de aceasta virsta.
f) Forma ramurilor
53*. Ramuri 1 linie (R1l)
Fuge de realitatea dezagreabila, o infrumuseteaza sau o transforma.
54*. Ramuri 1 sau 2 linii in acelasi desen (Ram1si2l)
Cauta sa vada corect. Apreciere nuantata.
55. Ramuri 2 linii (Ram2l)
Buna discriminare a realitatii.
55b)* Ramura taiata (Ram taiata)
Traumatism afectiv.
65f). Ramuri inchise care se ingroasa progresiv (Ram Ingros)
Furii subite mai mult sau mai putin previzibile.
g) Romburi
56. Romb si romb 1 linie + forme rotunde in frunzis (Romb1l+Rond)
Dorinte nesatisfacute sint negate de subiect.
57*. Romburi si romburi 1 linie (Romb1l)
Mai putin pueril decit precedentul, subiectul este mai constient de insatisfactia lui.
58. Romburi 1 si 2 linii +forme rotunde (Romb 1 si 2 +Rond)
Devine constient de ceea ce separa visul de realitate, dar reclama compensatii tandre.
14

59. Romburi 1 si 2 linii fara forme rotunde (Romb1 si 2 l)


Plus de maturitate. Aceasta ii permite copilului sa suporte frustrarile.
60. Romburi si romburi 2 linii +forme rotunde (Romb 2l+Rond)
Subiectul este constient de lupta care se da intre doua dorinte opuse si cauta compensatii
afective pentru a-si alina nelinistea.
61*.Romburi si romburi 2 linii fara forme rotunde (Romb 2l)
Stie mai bine decit precedentul sa-si ascunda ezitarile in alegerea pe care vrea sa o faca
si vrea sa para sigur pe el.
II. Raporturi intre partile componente ale arborelui
1. Inaltimea frunzisului
Pagina este impartita in opt parti in sensul inaltimii.
98. Frunzis inaltime 1 (FH1)
Lipsa de reflectie si de control. Traseu normal pentru 4 ani.
99. Frunzis inaltime 2 (FH2)
Capabil de a reflecta asupra experientelor sale si de a-si amina reactiile.
100.
Frunzis inaltime 3 (FH3)
Bun control si reflectie.
101.
Frunzis inaltime 4 (FH4)
Interiorizare, aspiratii, vis compensator.
102.
Frunzis inaltime 5 (FH5)
Viata intelectuala intensa. Accentueaza emnificatia lui FH4.
103.
Frunzis inaltime 6 (FH6)
104.
Frunzis inaltime 7 (FH7).
Inaltimea frunzisului este in directa legatura cu dezvoltarea intelectuala si interesul
pentru lucrurile spirituale. Atunci cind frunzisul acapareaza intreaga pagina, ne putem
gindi la o fuga in vis. Trebuie observata atunci relatia cu trunchiul si particularitatile
desenului pentru a putea interpreta in acest sens.
2. Largimea frunzisului
Pagina este impartita in patru parti in sensul largimii.
113.Frunzis largime 1 (FL1)
Se indoieste de inteligenta sa, ramine in defensiva intr-un mod tensionat si crispat.
114.Frunzis largime2 (FL2)
Inca putin sigur de propria valoare. Isi pune la indoiala inteligenta.
115.Frunzis largime3 (FL3)
Inteligenta buna, dar pot exista dificultati in exprimare. Dileme de contact.
116.Frunzis largime 4 (FL4)
Ii place sa vorbeasca, sa atraga atentia, sa se faca remarcat.
117.Frunzisul primului arbore larg, al celui de-al doilea ingust (LI)
Probleme de alegere. Refuza sa aiba incredere si in acelasi timp are nevoie sa depinda
de ceilalti. Constiinta morala generatoare de conflicte.
118.Frunzisul primului arbore ingust, al celui de-al doilea larg (IL)
15

E incapatineaza si se opune. Isi ascunde slabiciunea printr-o atitudine de forta,dar


ramine tensionat si contractat. Se poate adauga de asemenea cautarea autonomiei si a
eficientei.
119*. Frunzis ascutit (ingust spre virf) terminat printr-un V intors (FA)
Se apara impotriva unui pericol, adevarat sau presupus, resimtit ca un atac personal.
3. Raporturi intre trunchi si radacina
10. Radacini mai mici decit trunchiul (Rad<Tr)
Vrea sa vada ceea ce ii este ascuns.
11. Radacini egale in inaltime cu trunchiul (Rad=T)
Curiozitate mai mare care ii face probleme.
12. Radacini mai mari decit trunchiul (Rad>T)
Curiozitate intensa care poate provoca angoasa.
4. Raporturi intre trunchi si frunzis (coroana)
105.
Trunchi mai inalt decit Frunzisul (Tr>F)
Traieste in momentul prezent, interes pentru lucruri concrete. Nevoie de miscare si
agitatie.
106.
Trunchi mult mai inalt decit Frunzisul, de exemplu de doua sau de trei ori
(Tr>>F)
Foarte dependent de anturaj, se opune acestuia printr-o agresivitate sustinuta de
anxietate. Excitabilitate, impulsivitate care sint greu de controlat.
110.Trunchi egal in inaltime cu frunzisul (Tr=F)
Cautare a echilibrului. Vrea sa se conformeze cerintelor anturajului.
111.Frunzis mai mare decit trunchiul (F>Tr)
Reflectia ajuta in cautarea autonomiei si a autocontrolului. Posibilitatea de a-si intirzia
reactiile.
111.Frunzis mult mai mare decit trunchiul (F>>Tr)
Nivel intelectual superior, interese artistice. Uneori, in functie si de alte trasee, poate
semnifica o evaziune intr-o lume imaginara, magica, ce poate duce pina la delir.
III Comportamente in raport cu consemnul
1.* Mai multi arbori (A Mult)
(Mai multi arbori pe aceeasi foaie, care nu au un sol comun.)
Comportament infantil, nu urmeaza consemnele date.
2. Arbori multipli (doar doi arbori)
Poate simboliza el si celalalt. Vezi pozitia in pagina si traseele utilizate pentru a putea
interpreta.
3. Continuturi Diverse (Cbnt Div): Obiecte adaugate desenului arborelui.
Imaginatie, isi urmeaza afectivitatea.
4*. Peisaj (Pei): Un peisaj inconjoara arborele.
Sentimentalism.
5. Intoarcerea foii (Int): Foaia oferita in sensul inaltimii este intoarsa de subiect pe
latimea ei.
Spirit independent, semn de inteligenta, discernamint.

16

147. Umbra proiectata de arbore pe sol (Umbra A)


Reprima anumite tendinte. Trebuie ob17ervata structura liniilor si directia lor pentru a
putea preciza ce anume este respins.
148. Lipsa ramurilor
Dificultate de a stabili contacte. Atitudine de refuz sau defensiva.
149. Cerc la baza trunchiului.
Dorinta de a se simti protejat pentru a-si gasi securitatea intr-un mediu ingust si bine
delimitat.
Particularitati de virsta
Rareori vom intilni desene intentionate ale arborelui inaintea virstei de patru ani.
Dupa aceasta virsta, pina spre 7-8 ani, copilul va parcurge o serie de etape de-a lungul
carora modalitatea de a desena se va rafina progresiv si va capata individualitate.
Desenele realizate in acest interval de vir17ta corepund asa-numitelor forme primare,
forme care dispar in mod normal odata cu debutul scolaritatii, dar care reapar in cazul
unor stari nevrotice care implica mecanisme de regresie. Aceste forme se mentin pina
tirziu in cazul debililor mental si chiar toata viata la imbecili.
Lista urmatoare cuprinde aspecte frecvent intilnite pina la 7 ani:
Trunchi dintr-o 17ingura linie (uniliniar);
Forma-floare sau discul heliotrop;
Ramuri implantate pina jos, la baza (asemenator bradului);
Inaltimea trunchiului mai mare decit inaltimea coroanei;
Coroana balon;
Ramuri in unghi drept (in vinclu);
Stereotipii .17
Apecte frecvent intilnite intre 7 - 11 ani:
Ramuri dintr-o singura linie;
Ramuri rectilinii (drepte);
Baza trunchiului pe margiiinea foii;
Inaltimea trunchiului egala cu inaltimea coroanei;
Innegrirea trunchiului;
Colorarea in negru a frunzelor si fructelor pentru evidentierea lor.
Persistenta oricaror dintre acete forme primare dincolo de virsta normala poate indica un
retard in dezvoltarea intelectuala si/sau afectiva sau regresia de virsta a subiectului.

17

18