Sunteți pe pagina 1din 8

File de istorie: K.G.B.-ul R.S.S.M.

de la perestroik i pn la prbuirea
regimului comunist. 1
1. Situaia din Uniunea Sovietic n a doua jumtate a anilor `80. Micarea de
emancipare naional a romnilor basarabeni i separatismul din sudul i estul
R.S.S.M.
Dup moartea lui Iurii Vladimirovici Andropov (9 februarie 1984) i scurta
guvernare a lui Constantin Ustinovici Cernenko (13 februarie 1984-10 martie
1985), la 11 martie 1985, secretar general al P.C.U.S. a fost ales Mihail Sergheevici
Gorbaciov. El a fost promovat de persoanele care doreau o schimbare a situaiei
existente n U.R.S.S. i care nelegeau c transformrile social-economice
trebuiesc efectuate nentrziat. Una din forele care l-a propulsat la conducere a
fost K.G.B.-ul mai puin corupt n perioada brejnevist i cu posibiliti sporite
de estimare a situaiei reale, de criz, n care se afla Uniunea Sovietic.
Protectorul lui Gorbaciov pe linie de partid a fost Iurii Andropov, politica cruia a
continuat s-o promoveze aproximativ un an de zile de la preluarea conducerii
U.R.S.S: a lansat lozinca acceleraie n economie i a insistat asupra disciplinei
stricte la locul de munc; a nfiinat Inspecia de stat pentru controlul calitii (care
trebuia s constate rebutul n producie i s-i sancioneze material pe productori)
i a continuat investigarea cazurilor de corupie; a declarat glasnosti (accesul mai
mare la informaii i posibilitatea de a critica; n acest context, mass-media a pornit
o campanie de critic a timpurilor brejneviste de stagnare), s-a luptat cu
veniturile nemuncite (obinute n afara locurilor oficiale de munc), a redus
drastic vnzarea buturilor alcoolice ctre populaie, etc.
Noua politic a lui M. Gorbaciov, de restructurare (perestroika), era determinat
de nivelul sczut de dezvoltare a U.R.S.S. comparativ cu statele occidentale
(capitaliste), att din punct de vedere social-economic, ct i tehnico-tiinific.
Procesul de restructurare ns, se lovea de rezistena rigidului aparat al
nomenclaturii de partid, adic de structura de conducere a U.R.S.S., care nu dorea
vreo schimbare (avnd o situaie extrem de confortabil). Acest sabotaj politic,
cum l numea Gorbaciov, s-a manifestat i n republicile unionale.
Schimbrile decurgeau ncet, ns toat lumea vedea c ele au loc cu adevrat. Nu
se punea problema consolidrii sistemului, ci a reformrii lui radicale. Gorbaciov
din ce n ce mai insistent, n discursurile sale, punea problema lipsei unui partid de
opoziie care s determine autoritile de guvernmnt s fie mai cinstite i
contiincioase, deschise fa de critic i autocritic. Primele care au reacionat la
aceast problem au fost uniunile de creaie, care au i format prima opoziie fa
de putere. n 1988, n premier dup anul 1921, n U.R.S.S. a fost permis
nfiinarea asociaiilor politice independente de Partidul Comunist. Imediat au
aprut un ir de societi, asociaii, grupuri, cluburi, etc., care se ocupau de
aprarea drepturilor omului, de problemele interetnice i religioase.
Au nceput s fie publicate din ce n ce mai multe materiale despre trecutul
criminal al regimului sovietic despre represiunile politice, colectivizarea forat,
1

foametea organizat, deportri, erori ale comandamentului sovietic n perioada


Rzboiului germano-sovietic (1941-1945), etc. n 1989, a fost publicat i lucrarea
lui Al. Soljenin,Arhipelagul GULAG.
n aceast perioad, una din iniiativele partidului a fost restabilirea bunelor relaii
cu Biserica Ortodox i alte confesiuni religioase. n aprilie 1988, M. Gorbaciov a
avut o ntrevedere cu patriarhul Pimen i cinci nali ierarhi bisericeti, n timpul
creia a declarat c, cetenii sovietici au tot dreptul la libertatea de credin. n
septembrie 1990, a urmat anularea legilor sovietice antibisericeti din 1918 i 1929
i adoptarea unui cadru legal care stabilea relaii normale ntre stat i biseric. Era
garantat libertatea de credin i anulate majoritatea restriciilor care ineau de
activitile religioase.
Conferina a XIX-a de partid (1988) a proclamat supremaia legii n toate
domeniile de via a societii. n hotrrea luat se spunea c, atenia
primordial este necesar s fie atras aprrii drepturilor personalitii, s fie
consolidate garaniile exercitrii drepturilor i libertilor politice, economice i
sociale ale cetenilor sovietici. Uniunea Sovietic a declarat c este susintorul
principiilor Declaraiei drepturilor omului a O.N.U. A fost format chiar i
o Comisie pentru drepturile omului.
n politica extern, M. Gorbaciov s-a dezis de dogmele ideologice i nu mai punea
accentul pe fora militar n relaiile internaionale. Noua mentalitate politic
(dezicerea de dogmele politice n schimbul valorilor general-umane o lume fr
violen i rzboaie, dialog i colaborare pentru dezvoltare i pace n lume)
promovat pe plan extern, a dus la mbuntirea relaiilor cu S.U.A. i a pus capt
erei dezbinrii i confruntrii n Europa.
Pe plan intern, noua mentalitate politic a contribuit la edificarea, consolidarea i
aprarea democraiei, garantarea drepturilor omului, crearea unei economii de pia
funcionale.
Toate aceste schimbri demonstrau c, Partidul Comunist se dezice treptat de
primatul luptei de clas i de alte dogme ideologice. Locul acestora era ocupat de
valorile general-umane, de societatea de drept i pacea n toat lumea. Tot mai mult
se vorbea de pluralism, descentralizare, reprezentare popular, libertatea
cuvntului, acces la informaii, etc. Slbea controlul autoritar al P.C.U.S. fa de
republici, acordndu-li-se o oarecare independen fa de centru, cu posibilitatea
de autogestiune i autofinanare.
Transformrile din U.R.S.S. s-au extins fulgertor aproape n tot lagrul
socialist, care i dorea o alt cale de dezvoltare. Gorbaciov nelegea acest lucru
i era contient c, este imposibil s impui popoarele lagrului socialist s mai
triasc ntr-un sistem pe care ele l urau. Forarea lor de a fi alturi de U.R.S.S.,
putea compromite nsi securitatea i integritatea Uniunii Sovietice.

Victoria forelor democratice din statele lagrului socialist, a dus la mijlocul


anului 1991, la autodizolvarea Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (28 iunie
1991) i a Organizaiei Tratatului de la Varovia (1 iuie 1991).
Toate gruprile politice, care s-au format dup 1988 n U.R.S.S., s-au unit n lupta
cu nomenclatura comunist. n martie 1989, la alegerile unionale a deputailor
poporului, s-a vzut c neformalii beneficiaz de un sprijin consistent din partea
populaiei i c popularitatea lor a nceput s rup rndurile comunitilor (n
perioada 1988-1991, P.C.U.S. a pierdut circa 2 mil. de membri de partid).
O component important a procesului de restructurare, era politica de dezvoltare a
culturii i limbii popoarelor U.R.S.S. n R.S.S.M., intelectualitatea i o parte a
conducerii de partid, au depus eforturi pentru acordarea limbii moldoveneti
(romne), a statutului de limb oficial n teritoriul republicii. Acestei aciuni i s-a
opus o parte a populaiei i a elitei de partid rusofone, care avea o situaie mai bun
(fiind plasat n funcii importante, att graie ncrederii de care se bucurau n
faa centrului, ct i din cauza lipsei specialitilor din rndul populaiei autohtone,
i deci, mai bine pltii) i pe care o vedeau ameninat. Autonomia
administrativ i financiar fa de centru i renaterea limbii i culturii
moldoveneti (romne), deranjau serios populaia rusofon, care risca s-i piard
bunele poziii economice i administrative; pe lng acestea, mai trebuia s nvee
i limba oficial din republic moldoveneasca (romna), limb considerat de
buctrie, pe care era o ruine s o vorbeti, cci era o limb a populaiei
subjugate i era sub demnitatea ocupantului de a o vorbi, iar cei ce o vorbeau,
riscau s fie acuzai de naionalism. Era inadmisibil pentru cei cu statut de
ocupant (eliberator) s fac lucrul acesta. i nici nu l-au fcut!
Aceast superioritate au manifestat-o rusofonii, n marea lor majoritate, aproape tot
timpul, nc de la anexarea Basarabiei din iunie 1940 (dac e s ne referim doar la
secolul XX). Spre exemplu, atunci n 1940, ntr-o coal din Bli, la intrarea n
clas a profesorului, o parte din elevi nu s-a ridicat n picioare. La ntrebarea
acestuia: De ce nu v ridicai n picioare?, fiul unui ofier sovietic a rspuns: De
ce ne-ai obliga s ne ridicm Noi, care v-am eliberat, s ne ridicm n faa
voastr?.
n general, naiunea titular (ruii i cei ce se considerau rui) din U.R.S.S. era
puternic deranjat de schimbrile gorbacioviste care aveau loc n toat ara. Att pe
plan intern, ct i pe plan extern, i vedea ameninat statutul de mare putere i era
deranjant s asiti la transformarea imperialului n naional, la transformarea
fratelui mai mare (de care cei mici se temeau i l respectau) ntr-un simplu
partener. Procesul de egalare a statutului naiunii titulare (ruii) cu cel al restului
popoarelor Uniunii Sovietice, era de neacceptat, dar inevitabil i care se afla n
plin desfurare.
Aceast atitudine de ignorare a aspiraiilor romnilor-moldoveni din R.S.S.M.,
manifestat deschis (n special de efii rusofoni ai instituiilor, fa de subordonaii
3

lor moldoveni), dar i dorina nutrit de mai mult timp i posibilitatea ivit de a
putea reveni la valorile naionale, au provocat o micare de emancipare naional,
de lupt pentru limba moldoveneasc (romn), ca limb oficial n R.S.S.M., i
alfabetul latin. Aciunile n acest sens, au luat o form organizat, conduse, ca i n
alte republici unionale, de uniunile de creaie, care la scurt timp au fondat Frontul
Popular din Moldova (1989).
Micarea de eliberare naional, al crei exponent era Frontul Popular din
Moldova, i are nceputul la 3 iunie 1988, cnd n sala mare a Uniuni Scriitorilor
din Chiinu, n cadrul unei adunri a intelectualitii, s-a constituit un grup de
iniiativ pentru susinerea democratizrii.
Aadar, ieea la suprafa nemulumirea popoarelor sovietice fa de dominaia
ruilor. Factorul etnic n micarea democratic sovietic, era unul extrem de
nsemnat. Fiecare popor sovietic avea nemulumirile sale. Cele mai pacifiste, dar i
mai radicale, au fost popoarele baltice. Acolo micarea de emancipare naional era
extrem de dezvoltat: n prima linie mergea Estonia, urmat de Letonia i Lituania.
Alturi era i Moldova.
Organizaiile naionale, cu programe de activitate politic, denumite n majoritatea
republicilor sovietice fronturi populare, luptau pentru promovarea intereselor
naionale limba naional ca limb oficial (n Moldova se lupta i pentru alfabet
latin), stem i drapel naional, renaterea culturii naionale, emancipare naional,
suveranitate.
Republicile Baltice i Moldova insistau i pentru condamnarea consecinelor
Pactului Molotov-Ribbentrop, n baza cruia aceste teritorii au fost anexate n
1940, la Uniunea Sovietic. Aceast ocupaie a dus dup sine: deportarea celor mai
importante personaliti i a celor mai buni gospodari; colectivizarea forat;
deznaionalizarea, etc., etc. Atingerea obiectivelor propuse de organizaiile
naionale se discuta n cadrul congreselor fronturilor populare, la mitingurile
organizate n zilele libere ale sptmnii. Erau organizate i manifestaii, n cadrul
crora se comemora ziua ncheierii Pactului Molotov-Ribbentrop, ziua
ocupaiei, ziua deportrilor, etc.

DECLINUL

SI

PRABUSIREA

IMPERIULUI

SOVIETIC

Incepand din 1985 si pana in 1988 situatia interna a URSS si pozitia sa


internationala s-au schimbat cu repeziciune, dar acei ani nu se compara cu ceea
ce s-a intamplat incepand din 1989. Revolutia inceputa de Mikhail S.
Gorbaciov a scapat de sub control. Frustrarile acumulate de catre cetatenii
sovietici au explodat sub forma criticii care in perioada glasnostului a fost larg
mediatizata si care in schimb a dat nastere si altor disensiuni. De asemeni mult
promisa perestroika pentru o viata mai buna a ramas neimplinita, mai mult
economia a decazut iar nemultumirile s-au acumulat. In cele din urma scaderea
presiunii politice a dus la cresterea cererilor de democratie si a dat nastere la
lupta pentru democratie a multor grupuri nationaliste din URSS. Dintre acestea
o parte din populatia Estoniei, Letoniei si Lituaniei cele trei tari baltice
incorporate in URSS in anul 1940 erau cele mai insistente in vederea
obtinerii independentei. Vechea garda comunista s-a simtit amenintata de lupta
pentru democratie si separarea lor de URSS, dar a rezistat cererilor.
Pe la mijlocul anilor `90 URSS-ul se afla intr-o dificila situatie politica si
economica. Gorbacoiv era criticat atat de reformatorii radicali cat si de vechea
garda
comunista
si
birocrati.
IULIE 1990. In cadrul congresului partidului comunist, Gorbaciov este atacat
de ambele parti. Conducatorul vechii garzi Yegor K. Ligachev, al doilea din
cadrul partidului comunist il denunta pe Gorbaciov, dar isi pierde locul din
partid. Pe cealalta aripa Boris N. Yeltin iese din congres si renunta la partid.
Yeltin, un protejat al lui Gorbaciov care anterior fusese liderul filialei partidului
din Moscova, isi pierduse postul in octombrie 1987 dupa ce-l criticase pe
Ligachev( indirect pe Gorbaciov) pentru procesul de reformare prea lent. In
consecinta popularul Yeltin este ales presedintele republicii Rusia.
AUGUST 1990- FEBRUARIE 1991 Gorbaciov se misca foarte precaut.
Adopta masuri, dar se fereste de la masuri radicale. Este o realitate generala ca
el cedeaza presiunilor vechii garzi. In decembrie ministrul strain Eduard A.
Schevardnadze afirma faptul ca vechea garda ameninta cu instalarea unei
dictaturi. Cresc luptele sangeroase din zona baltica dintre balticii manati de
dorinta
de
independenta
si
trupele
sovietice.
MARTIE 1991 Gorbaciov propune restructurarea URSS in ideea atingerii
5

nevoilor unei republici si pentru o mai mare libertate din partea Moscovei. Un
referendum national sustine planul lui Gorbaciov, dar 6 din 15 republici il
boicoteaza. Rusia si Ucraina opteaza pentru o semi-independenta. Negocierile
incep
sa
inlocuiasca
vechea
atitudine
a
URSS.
IULIE 1991 Gorbaciov si alti 9 lideri au cazut de acord in vederea formarii
unei noi conferinte prin reducerea influentei URSS si prin cresterea
autoritatilor
republicilor
guvernamentale.
AUGUST 18 Cu doua zile inainte ca Tratatul noii uniuni sa fie semnat
elemente din vechea garda pun la cale o lovitura de stat decat sa permita
URSS-ului sa-si piarda din putere si sa le slabeasca bazele puterii birocratice.
Ministrul de Aparare si Comandantul Fortelor Armate Sovietice, Dimitri T.
Yazov si un alt sustinator al vechii garzi s-au dus la casa de vacanta a lui
Gorbaciov din Crimeea. Ei cer demisia lui Gorbaciov. Nu in viata voastra
raspunde Gorbacoiv. Liniile telefonice ale lui Gorbaciov sunt taiate, si el este
tinut sub arest la domiciliu. Gorbaciov urmareste sirul evenimentelor ascultand
BBC
si
Vocea
Americii.
AUGUST 19 Cetatenii sovietici se trezesc dimineata cu vestea cum ca
Gorbaciov a demisionat si a cedat locul acelui membru al puciului anume,
vice-presedintelui Gennadi I. Yanayev, care a preluat conducerea Comitetului
de stat pentru urgente. Yanayev afirma in cardul unei conferinte de presa ca
Gorbaciov este bolnav. Yanayev este atat de nervos incat mainile ii tremura atat
de tare incat slaba reprezen-tatie a provocat ilaritate printre ziaristii adunati.
Cea mai mare majoritate a elementelor de forta armata sunt controlate de catre
conducatorii puciului, inclusiv mistrul apararii Yazov, ministrul de interne
Boris K. Pugo, seful KGB-ului Vladimir A. Kryuchkov, si primul ministru
Valentin S. Pavlov. Trei divizii armate au ocupat Moscova. Exista speculatia
conform careia armatele v-or demola cladirea sediului parlamementului si a
biroului
prezidential,
numita
Casa
Alba
din
Moscova.
AUGUST 20 Sute de moscoviti s-au adunat sa apere cladirea Casei Albe si pe
Yeltin. Demonstratiile in masa au aparut in multe orase si regiuni.
Demonstrantii s-au catarat pe amenintatoarele tancuri din apropierea Casei
Albe. De ce faceti voi treburile murdare ale comunistilor a strigat o femeie
la comandantul unui tanc. Ia-o mai usor, ia-o mai usor ii raspunde tanarul
ofiter ei. S-o I-au mai usor ? raspunde ea. Este in plina desfasurare o
lovitura militara ceea ce se intampla si tu vrei ca eu s-o I-au mai usor ?. Multi
conducatori din lume la inceput i-au vazut pe puci drept noua conducere, dar
vazand rezistenta interna a populatiei soviete au inceput sa denunte actiune aca
fiind drept ilegala. Neputand obtine acces la televiziunea rusa Yeltin a facut un
apel prin CNN la armata rusa, KGB, si trupele ministerului de interne: Puteti
cuceri un tron folosind baionetele, dar nu puteti ramane pe baionete pentru mult
6

timp. Zilele conspiratiei sunt numarate avertiza Yeltin. Cativa generali de


marca au refuzat sa sprijine miscarea pucilor, si multe unitati de la Casa Alba si
chiar si din alta parte s-au alaturat miscarii anti-puci. Yeltin paraseste Casa
Alba amestecandu-se in multime, protestand alaturi de aceasta si echipajele
tancurilor care ii inconjurau. Aparent ei nu au de gand sa-l impuste pe
presedintele rus inca , a spus Yeltin in gluma demonstrantilor. Pana seara
miscarea pucilor se destrama. Primul ministru Pavlov este internat in spital in
stare
de
ebrietate.
AUGUST 21Pana-n pranz pucii au esuat. Yazov, Kryuchkov, si altii au zburat
in Crimeea pentru a se intalni cu Gorbaciov. Ei sunt arestati de catre vicepresedintele rus, Alexander Rutskoi si de altii care I-au urmarit de la Moscova.
Rezistenta darza a lui Yeltin si a altora este motivul esuarii. Un alt motiv este
acela al incompetentei celor ce au complotat in incercaera lor de a arata intregii
lumi ca lovitura lor este una nesangeroasa si una posibila din punct de vedere
constitutional. Aceasta incercare a incalcat edictul dat de Lenin in urma cu 70
de ani care a sfatuit ca pe timpul miscarii marxiste este necesar a nu se pierde
nici un minut in exploatarea batalioanelor loiale in vederea arestarii
guvernului . Chiar si Yeltin mai tarziu recunostea faptul ca pucii ar fi putut
reusii in ceea ce si-au propus daca ar fi actionat mai hotarat. In afara Casei
Albe circula o gluma Stiam noi ca comunistii nu puteau face nimic in regula

AUGUST 22 Gorbaciov revine laMoscova. In cadrul unei conferinte de presa


Yeltin releva faptul : conducator al Rusiei si nu al URSS este presedintele. Un
moscovit afirma faptul ca Gorbaciov ca politician s-a depasit pe sine, el a
devenit un cadavru politic.Cam acelasi lucru se poate spune si despre URSS.
SPTEMBRIE 1991 In ciuda intoarcerii lui Gorbaciov, autoritatea lui si cea a
guvernului sovietic a disparut cu repeziciune. Gorbaciov incepe sa se descrie
mai mult ca un centru decat ca presedinte al URSS. Este format un guvern
sovietic interimar pentru a conduce tara pana cand un nou tratat de uniune este
implementat. Guvernul instalat recunoaste independenta celor trei tari baltice.
Leningrad
revine
la
vechia
sa
denumire,
St.Petesburg.
OCTOMBRIE 1991Gorbaciov si cei mai republicani lideri semneaza un tratat
de
uniune
lasand
practic
fara
puteri
guvernul
Soviet
NOIEMBRIE 1991 Guvernul sovietic este practic dezmembrat.Rusia preia
resursele sovietice, rezervele de bani, inclusiv statul de plata militar sovietic.
DECMBRIE 1991 90% din ucraienieni au votat pentru independenta.
Parlamentul sovietic se auto-desfiinteaza votand nuoa ordine. Rusia isi declara
independenta alaturi de Ucraina si Belorusia a format Comunitatea Statelor
7

Independente ( CSI ) pe 8 decembrie. Doua zile mai tarziu inca alte 8 republici
se alatura CSI. Rusia preia politica externa a URSS, KGB si Kremlinul.
Gorbaciov este un presedinte fara tara si chiar fara birou. Am facut tot ce am
putut declara el reporterilor intr-o emotionanta declaratie de adio poate
altcineva care va venii va face mai multe . Pe data de 25 decembrie Gorbaciov
anunta la televizor faptul ca el nu mai este presedintele URSS. In acest discurs
Gorbaciov sustine ca demisia sa s-a datorat faptului ca este sufocat de :
catusele sistemului de control birocratic si fiind sortit sa serveasca ideologia
si sa suporte si sa care povara grea a cursei inarmarii . Drapelul rosu cu
ciocanul si nicovala sovietic a fost coborat la 7:32a.m. pentru ultima data de pe
varful Kremlinului si a fost inlocuit cu unul in culorile rosu alb si albastru.
Adresandu-se pe un post de televiziune national presedintele american George
Bush le transmite americanilor in aceste ultime luni, voi si eu am fost
martorii uneia dintre cele mai mari drame ale acestui secol.. El I-a multumit
lui Gorbaciov pentru sustinerea intelegerii pentru pace, pentru inteligenta sa,
viziunea sa si curaj. In Rusia se inclina catre Gorbaciov acum cand el nu mai
este la putere.Nu stia cum sa faca sos comenta un moscovit pe baza lipsei de
mancare dar a stiut cum sa ofere libertate