REDUCEREA STRATULUI DE OZON

Introducere
Reducerea stratului de ozon este o problem destul de important care
afecteaz populaia Terrei, dar i planeta n ansamblul ei.
Cauzele extinderii acestei probleme sunt datorate activitilor antropice,
care se intensific i au drept rezultat distrugerea habitatelor naturale i
antropice; creterea riscului expunerii la un nivel ridicat al radiaiilor
ultraviolete.

Cuvinte cheie:
1.
2.
3.
4.
5.

Modificare
Gaze
Cauze
Consecine
guri n stratul de ozon.

Motivul pentru care am ales s discut aceast tem : Reducerea stratului

de ozon este deosebita importan pe care o are stratul de ozon in
protejarea vieii pe Pmnt.

Cauzele reducerii stratului de ozon

CAUZE NATURALE
CAUZE ANTROPICE

1.Cauze naturale
a)Erupiile vulcanice puternice
cum au fost cele ale vulcanilor Mount Saint Helen din Vestul SUA i Pinatubo
din Filipine (1991): - determin o scdere brusc a ozonului stratosferic
datorit cantitilor mari i eterogene de aerosoli care ptrund n stratosfer.
b) Nori polari stratosferici
O specie de nori existent la poli ce poarta numele de PSC (Polar
Stratospheric Clouds) i au proprietatea de a oferi o suprafa catalitic
ideal pentru descompunerea CFC-urilor, eliberndu-se astfel clor care are
proprietatea de a rezista n atmosfer de la 20 la 120 de ani, fiecare atom al
su putnd distruge sute de mii de molecule de ozon .

2.Cauze antropice

a)Datorate freonului (CFC) i halonilor (CBrF3).

Aceste gaze nu sunt toxice sau inflamabile, fiind folosite la fabricarea
frigiderelor, spray-urilor sau ca solvent de curire n fabricile de circuite
electronice.
Moleculele de CFC i haloni trec n atmosfera nalt unde nivelul radiaiilor
UV este n mod obinuit ridicat.
Aceste radiaii contribuie la separarea atomilor de clor din moleculele de CFC
i a celor de brom din haloni.
Odat eliberate, moleculele de clor i brom sunt capabile s distrug
continuu moleculele de O. Un atom de clor i de brom poate reaciona cu
pn la 100 000 de molecule de ozon.
Gazele din grupa CFC pot persista n atmosfer pn la 150 de ani!!!

Impactul productiei americane de CFC asupra stratului de ozon

Sursa:
Comisia Americana pentru
Comertul International (USITC).

Impactul cumulat al productiei mondiale de CFC

Sursa: USITC.

Concentratia atmosferica a principalelor substante implicate in

degradarea stratului de ozon

CONSECINTE
Scznd doar cu 1 % concentraia de ozon atmosferic, fluxul de radiaii UV
crete cu 2%,crescnd de 6 ori frecvena cancerului pielii, a bolilor de ochi,
recoltele de plante scad simitor,fitoplanctonul (organismele unicelulare din
oceane) se reduce, afectnd fauna care se hrnea cu el, scade eficiena
vaccinului contra tuberculozei.
Vopselele i masele plastice mbtrnesc mai repede, fiindnecesari aditivi
mai scumpi pentru stabilizarea lor n timp.
In timpul caniculei din timpul verii, toat lumea ncearc, n primul rnd, s se
fereasc de radiaiile solare, ns foarte puini tiu c un pericol la fel de mare
pentru sntate l reprezint i ozonul.
La altitudine mare, ozonul are un efect benefic deoarece acioneaz ca un ecran
protector mpotriva radiaiilor solare ultraviolete.
La nivelul solului din marile orae, smogul rezultat din poluare se transform in
ozon, care este periculos pentru plmni.

O dat inhalat, ozonul poate provoca o serie de afeciuni respiratorii, de la simple

iritaii ale cilor aeriene superioare, accese de tuse i afeciuni ale pleurei, pn la
bronite acute i emfizem pulmonar.
De asemenea, astmaticilor li se pot agrava foarte
mult simptomele i sensibilitatea la anumii alergeni. Pentru a evita efectele nocive,

medicii le recomand oamenilor sa evite pe ct posibil deplasrile la orele amiezii,

cnd concentraia ozonului atinge valori maxime.
Efectul de ser
Recenta nclzire global semnalat pe parcursul secolului 20 i mai ales nclzirea
resimit n ultimii 60 ani, depete se pare limitele climatului global stabilite pe
criteriile amintite anterior. Avnd la baz datele nregistrate disponibile s-a
concluzionat c nclzirea emisferei nordice din secolul 20 este probabil mai mare
dect orice alt perioad de ncalzire din ultimii 1 000 ani.n acelasi sens se
apreciaz c anii 1990 au fost cel mai cald deceniu, iar 1998 cel mai cald an din
mileniul trecut.

Variatia temperaturii in emisfera nordica in ultimul mileniu.

Se consider c cea mai mare parte din inclzirea semnalat in ultimii 50 ani poate
fi atribuit emisiilor antropogene de gaze cu efect de ser. Mai mult, efectul de ser
are efecte cu aspecte distincte asupra climatului, afectnd temperatura i
precipitaiile intr-un mod care difer de efectele induse de fluctuaiile intensitii
radiaiei solare sau variaia natural determinat de alte cauze.
Aceste aspecte determin majoritatea specialitilor s considere impactul activitaii
umane asupra climatului ca fiind foarte important, cel puin pentru actuala tendin
de nclzire global i c aceast tendin se va menine in continuare.
Alt tip de impact al inclzirii globale se refer la schimbri ale ciclurilor hidrologice,
intensificarea unor fenomene meteorologice i efecte negative asupra
ecosistemelor terestre i acvatice.
Unele zone geografice vor fi afectate de precipitaii mai abundente dect in mod
normal, in timp ce altele vor deveni mult mai secetoase.
Exist de asemenea posibilitatea inceperii unui proces accentuat de topire a
calotelor polare.

Creterea nivelului mrilor i oceanelor a inregistrat pn la 24 cm intre 1990 i

2000 i se asteapt creteri de pn la 4 ori mai mari in acest secol.
Creterea nivelului apelor marine va avea un uria potenial impact asupra zonelor
costiere, cu posibile inundaii, fenomene de eroziune si distrugeri de habitate in
zonele umede ceea ce se va repercuta asupra biocenozelor specifice, in special
asupra populaiilor de psari acvatice si diverselor specii de peti.

Stoparea degradrii stratului de ozon

Principala soluie a problemei distrugerii pturii de ozon este oprirea producerii si
consumului de CFC.
Bineineles c pentru aceasta trebuie s existe alternative.
I ALTERNATIVE EXIST!!!
Pentru sistemele de racire amestecul de propan/butan care se gasete in
noile modele de frigidere.
Pentru solventi ape neionizate, ghea, curire semiud, gaze sub presiune
: acestea sunt alternative pentru procesele de splare a sistemelor
electronice folosite pentru producia de computere.
Pentru aerosoli pulverizatoare mecanice, non-spray-uri, gaze sub presiune si
inhalatoare de praf uscat pentru folosina medical.
Pentru extinctoare folosirea amestecurilor de gaze inerte precum
azot/argon sau dioxid de carbon/azot/argon ce pot inlocui folosirea halonilor.
Fenomenul de deteriorare a stratului de ozon poate fi mai strict pus sub control:
- scheme de reducere voluntar a consumului de CFC sau ODS iniiate de
guvern, la nivelul ramurilor i subramurilor industriale sau a marilor firme
industriale i introducerea etichetrii ecologice;
- consolidarea activitii de cercetare-dezvoltare, consumatorii i furnizorii de
CFC/ODS fiind obligai sa apeleze la cea mai buna tehnologie disponibil in
desfaurarea activitailor productive;
- interzicerea fabricrii i utilizrii unor CFC lsnd la dispoziia celor
interesai sa-i adapteze producia;

- solicitarea de ajutor financiar strin sau mobilizarea unor fonduri financiare

proprii (de tipul Fondului de Mediu) in favoarea conversiei industriei ctre
alternative la ODS;
- punerea sub control a importului de ODS. La aceast masur eficace au
apelat majoritatea rilor ce au aderat la Protocolul de la Montreal, rile
Comunitatii Europene protejndu-i economia naional prin controlul
importurilor de ODS inc din anul 1988.
In ceea ce privete Romnia, vor trebui fcute in continuare eforturi pentru
incadrarea in prevederile Acordului de la Montreal, in privina restructurrii
industriei, adoptarea de programe de cercetare, controlul mai sever al importurilor
de aparate, produse cosmetice etc.
Procesul de restructurare a industriei este necesar sa includ si criteriile protectiei
stratului de ozon.
Oportunitile economiei romneti la obiectivul devansrii termenelor de
punere sub control a stratului de ozon sunt urmatoarele:
- iniiative evidente la nivelul agenilor economici, Fabrica de FrigidereGaesti, devanseaz preocuparile decidenilor guvernamentali in domeniul
controlului utilizrii CFC;
- potenialul naional de cercetare-dezvoltare are capacitatea de a se implica in
elaborarea de soluii alternative la producia /consumul de CFC i de ODS in
perspectiv;
In concluzie, obiectivul propus pentru o politic naional de protecie a stratului de
ozon, in lumina prevederilor Protocolului de la Montreal, este urmrirea graficului de
reducere /sistare a utilizrii / fabricrii CFC i in general a ODS, in conformitate cu
cerinele acordurilor internaionale
CONCLUZII
Principalele incertitudini se refer la ct de mult se va inclzi clima
planetei, ct de repede se va realiza aceast inclzire i care sunt
efectele poteniale negative sau dac va fi cazul
pozitive ale procesului de inclzire global.
Ozonul, aflat n apropierea suprafeei pmntului, intensific efectul de ser
i afecteaz atunci cnd se transform n smog de var,sntatea oamenilor,
nu trebuie confundat cu ozonul care se regsete n stratosfer i care joac
acolo un rol important pentru meninerea vieii pe Pmnt. Ca strat, ozonul
creeaz un scut mpotriva radiaiilor UV emise de soare.
Bibliografie
http://opengis.unibuc.ro/index.php?
option=com_content&view=article&id=202:degradarea-stratului-deozon&catid=38:articole
http://www.naturalist.ro/viata-si-sanatate/poluarea-distrugerea-stratului-deozon
http://www.nasa.gov/topics/earth/features/ozone0910.html