CUPRINS

INTRODUCERE
pag.
2
Capitolul I.

TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE

Notiuni introductive ________________________

pag.

Clasificarea marfurilor periculoase _____________

pag.

8
Capitolul

II.

PREZENTAREA CODULUI I.M.D.G.

Consideratii generale

_______________________

pag.

10

Volumul I

_______________________________

pag.

11

Volumul II

_______________________________

pag.

Volumul III _______________________________

pag.

Volumul IV

_______________________________

pag.

Volumul V

_______________________________

pag.

Supliment

_______________________________

pag.

31

31

32

32

32
CapitolulIII. SECURITATEA NAVEI SI A ECHIPAJULUI IN
TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE

Fie de securitate ale grupurilor de marfuri ______

pag.

34

Ghid de Prim Ajutor Medical la accidentele survenite

n

transportul si manipularea marfurilor periculoase

_

pag.

39
Prevenirea si lupta contra incendiilor ____________

pag.

43
Capitolul

IV.EXEMPLU

DE

TRANSPORT

AL

MARFURILOR

PERICULOASE
CONFORM REGLEMENTARILOR CODULUI
I.M.D.G.

Transportul marfurilor solide inflamabile _________

pag. 47
CONCLUZII

____________________________________

pag.

54
ANEXA NR. 1

____________________________________

pag.

____________________________________

pag.

____________________________________

pag.

ANEXA NR. 4 ____________________________________

pag.

56
ANEXA NR. 2
69
ANEXA NR. 3
74
80

INTRODUCERE
Schimbul de valori materiale n comerul internaional a crescut considerabil,
antrennd un numar tot mai mare de participani si totodat, diversificndu-se si
specializndu-se n mod deosebit ca urmare a progreselor tehnico - tiinifice si
economice nregistrate n ultimile decenii.
Acest avnt economic nregistrat de societatea omeneasc a determinat o marire
a traficului de materii prime necesare industriei (minereuri, crbune, petrol),
agriculturii (ngrminte chimice), precum si a schimbului de produse finite industriale
si alimentare.
In realizarea acestor schimburi pe plan mondial conexiunea principal dintre
productori si consumatori este realizat preponderent de transportul naval cruia i-a
revenit un rol de prim marime din punct de vedere cantitativ, al oportunitii si
preului specific.
In epoca contemporan, marile si oceanele lumii nu numai c nu separ rile si
civilizaiile globului, ci dimpotriv, constituie mijlocul cel mai eficient de legtur
pentru schimburile economice, constituind calea principal n derularea lor, comparativ
cu restriciile impuse cilor terestre si aeriene.
Transportul maritim, mijlocul cel mai economic, calculat fie la cost global, fie la
tone transportate, se realizeaz printr-o gam foarte variat de nave specializate si
corespunde cu capacitile de transport, acestea fiind cuprinse ntre cteva sute de tdw
si 30.000 de tdw pentru navele de marfuri generale (cargouri), pn la marile
mineraliere de 100 - 300.000 tdw, vrachiere de 25.000 - 150.000 tdw, petroliere de
10.000 - 150.000 tdw si supertancuri ce depesc frecvent 500.000 tdw.
Constructiv, aceste nave maritime au cunoscut mai multe variante n evoluia lor
de-a lungul timpului, uneori chiar contradictorii, din care rezult procuparea continu a
specialitilor pentru a rspunde exigenelor privind calitile nautice, siguranei si
operativitii navelor, cerine necesare unei exploatri ct mai judicioase si economice
a acestora.
Marfurile constituie obiectul transportului maritim fiind totodat factorul motor n
evoluia acestuia.
In procesul general privind transportul maritim, dintre cele trei elemente
structurale de baz, nava - marfa - portul, marfa are un rol hotrtor, att pentru
evoluia navelor ct si a porturilor, determinnd adaptarea acestora din urm, a
caracteristicilor lor, pentru a crete la maximum eficiena economic si sigurana n
exploatare.
Intotdeauna

sigurana

este

factorul

care

primeaz.

Marfurile

periculoase

(dangerous goods), prin diversitatea si condiiile speciale de manipulare si transport

impun respectarea cu strictee a unor reglementri specifice care, de-a lungul timpului
au condus la apariia Codului I.M.G.D. (International Maritime Dangerous Goods Code)

ale crui dispoziii si reglementri vor constitui obiectul acestei lucrri.

Din multitudinea si diversitatea marfurilor se disting marfurile periculoase, att ca
pondere n volumul transporturilor, ct mai ales prin caracteristicile si gama larg de
produse.
Codul Maritim Internaional al Marfurilor Periculoase (International Maritime
Dangerous Goods Code) este creat s asiste cerinele comerciale internaionale pentru
Ocrotirea Vieii Umane pe Mare (S.O.L.A.S.) referitor la transportul marfurilor
periculoase pe mare.
De asemenea, Codul I.M.D.G. este conceput pentru a

acorda o standardizare

internaional pentru transportul marfurilor periculoase pe mare.

Codul a fost publicat pentru prima dat n anul 1961. In anul 1972 a aprut o
ediie revizuit, ntr-o versiune completat. In anii urmtori (1972, 1973, 1974, 1975,
1976) au fost editate suplimente, iar n anul 1977 au fost editate 4 volume ce urmau a
fi completate cu suplimente formate din pagini adiionale si nlocuitoare.
Ulterior, din motive practice, a fost editat un al cincilea volum, precum si un al
aselea intitulat "Supliment".
Aceast ediie este garantat de ctre Rezoluia A-81 (IV) a celei de-a IV-a sesiuni
a I.M.C.O.
Codul I.M.D.G. este axat pe clasificarea marfurilor periculoase pe clase si diviziuni
din capitolul VII al Conferinei Internaionale pentru Ocrotirea Vieii Umane pe Mare.
Marea majoritate a paginilor codului I.M.D.G. sunt constituite n fie individuale
pentru marfurile periculoase existente.
Fiecare fi individual de marfuri periculoase (substane) este suficient de
informativ privind identificarea,

marcarea,

etichetarea,

ambalarea si

stivuirea

acestora. Interpretarea corect a informaiilor si respectarea indicaiilor coninute n

fiele individuale duc la evitarea accidentelor pe timpul depozitrii, manipulrii si
transportului marfuirlor periculoase.
In fisa prezentat ca exemplu sunt expuse urmtoarele date :
CLASA

DENUMIREA
PROPRIETATI

4.1. - Solide inflamabile

:

Trinitrotoluen, umed (TNT WETTED)

Substan n form pur format din cristale galbene. In caz

de incendiu degaj abur toxic, care n compartimentele
nchise poate forma un amestec exploziv cu aer. Explozibil si
sensibil la frecare n form uscat. Poate forma compui
extrem de sensibili cu metale grele sau srurile acestora.

AMBALARE

Grupa de ambalare I. Recipiente ermetice a se vedea tabla 3

din introducerea acestei clase. Pentru coninut de ap de 10 30 % n recipiente de sticl prevzute cu cptueal inert

care s amortizeze ocurile, introduse n lzi de lemn tip 4.C,

4.D, 4.F.
OBSERVATII

Duntor la contactul cu pielea. Se va refuza mbarcarea

ambalajelor cu defecte sau prezentnd scurgeri.Pe parcursul
transportului se va avea n vedere conservarea procentului de
30 % ap n masa acestuia. Pentru TNT uscat sau cu mai
puin de 30% ap se va studia fia U.N. No.0209,Clasa 1.

STIVUIRE

categoria "E" "Departe de" , clasa 3 si metale grele n special

plumbul si compuii si.

Ambalare, stivuire, segregare - a se consulta introducerea general si

introducerea la
aceast clas Fi informativ aparinnd clasei 4.1 - Solide inflamabile

Capitolul I
TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE
Notiuni introductive
Marfurile care prin natura lor pot produce avarii celorlalte marfuri de la bord, pot
aduce prejudicii navei nsi sau pot vtma sntatea echipajului formeaz o
categorie distinct, cunoscut sub denumirea de marfuri periculoase.
Transportul pe mare al acestor marfuri a crescut considerabil n ultimele patru
decenii si, n consecin rile maritime au ridicat problema reglementrii acestui
transport cu navele maritime.
Necesitatea unui regulament internaional privind transportul pe mare al
marfurilor periculoase a fost exprimat nc din anul 1929 la Conferina Internaional
pentru Ocrotirea Vieii Umane pe Mare, care recomanda ca un astfel de regulament s
aib un caracter internaional.
O clasificare a marfurilor periculoase, precum si unele msuri privind transportul
lor pe mare au fost adoptate de aceeai conferin, inut n anul 1948 ; conferina
recomanda si efectuarea unui studiu de perspectiv n vederea redactrii unor norme
internaionale.
In anul 1956, Comitetul de experi O.N.U. pentru transportul marfurilor periculoase
a ntocmit un raport privind clasificarea, catalogarea si etichetarea marfurilor
periculoase, precum si documentele de transport necesare n cazul unor astfel de
marfuri.
La Conferina Internaional pentru Ocrotirea Vieii Umane pe Mare din anul 1960,
pe lng un cadru larg de msuri adoptate n capitolul VII al Conveniei, s-a

recomandat Organizaiei Maritime Internaionale s fac un studiu privind elaborarea

unui cod internaional unificat pentru transportul marfurilor periculoase pe mare.
Comitetul de Securitate Maritim (I.M.O.) a desemnat un comitet de lucru format
din reprezentani ai rilor cu experien considerabil n transportul marfurilor
periculoase. Acest comitet de lucru a elaborat (pe baza unor proiecte naintate de
delegaii naionale individuale) Codul Maritim Internaional al Marfurilor Periculoase
(International Maritime Dangerous Goods Code), cunoscut si sub denumirea prescurtat
de Codul I.M.D.G.
Acest cod a fost aprobat de Comitetul de Securitate Maritim si recomandat
guvernelor de Adunarea Legislativ I.M.O. Reglementrile cuprinse n acest cod,
unanim acceptate, stau la baza schimburilor internaionale de marfuri periculoase, n
special n ceea ce privete clasificarea, documentele de transport, stivuirea si
separarea.

Clasificarea marfurilor periculoase

In capitolul VII al Conveniei Internaionale pentru Ocrotirea Vieii Umane pe Mare
din anul 1960, marfurile periculoase au fost clasificate pe clase si diviziuni astfel:
CLASA 1

EXPLOZIVI

Diviziunea 1.1.

substane sau articole care prezint riscul de explozie n mas

Diziziunea 1.2.

substane sau articole care prezint riscul de expulzare fr risc

de explozie n mas

Diviziunea 1.3.

substane sau articole care prezint fie un risc de incendiu de

suflu minor, fie un risc de expulzare, sau ambele riscuri, fr risc
de explozie n mas

Diviziunea 1.4

substane sau articole care prezint un risc nesemnificativ

Diviziunea 1.5.

substane sau articole foarte insensibile, cu risc de explozie n

mas
CLASA 2.

GAZE

Diviziunea 2.1.

Divizunea 2.2.
Diviziunea 2.3.
CLASA 3.

gaze inflamabile
-

gaze neinflamabile

gaze otrvitoare

LICHIDE INFLAMABILE

Diviziunea 3.1.

lichide inflamabile cu punct de aprindere (flashing point) sub

-180C

Diviziunea 3.2.

lichide inflamabile cu punct de aprindere cuprins ntre -18 0C si

+230C exclusiv

Diviziunea 3.3.

lichide inflamabile cu punct de aprindere cuprins ntre +23 0C si

+610C inclusiv

CLASA 4.

SOLIDE INFLAMABILE

Diviziunea 4.1.

substane solide inflamabile

Diviziunea 4.2.

substane solide combustibile spontan

Diviziunea 4.3.

substane solide care eman gaze inflamabile cnd se umezesc

CLASA 5.

SUBSTANTE OXIDANTE

Diviziunea 5.1.

ageni oxidani

Diviziunea 5.2.

peroxizi organici

CLASA 6.

OTRAVURI

Diviziunea 6.1.

substane otrvitoare

Diviziunea 6.2

substane infecioase

CLASA 7.

SUBSTANTE RADIOACTIVE

CLASA 8.

SUBSTANTE COROSIVE

CLASA 9.

ALTE MARFURI PERICULOASE

In ANEXA NR. 1 prezentm etichetele aplicabile coletelor care conin marfuri

periculoase specifice fiecrei clase.

Capitolul II
PREZENTAREA CODULUI I.M.D.G.
Consideraii generale
Codul Maritim Internaional al Marfurilor Periculoase (International Maritime
Dangerous Goods Code)

a aprut din necesitatea protejrii navei precum si a

echipajului acesteia mpotriva avariilor cauzate de depozitarea, manipularea si

transportul necorespunztor al marfurilor care prin caracteristicilele lor specifice pot fi
considerate periculoase.
Reglementrile cuprinse n acest cod, unanim acceptate, stau la baza schimburilor
internaionale de marfuri periculoase, n special n ceea ce privete clasificarea,
documentele de transport, stivuirea si separarea, fiind conceput pentru a acorda o
standardizare internaional pentru transportul marfurilor periculoase pe mare.
Pentru supravegherea activitii de depozitare, manipulare si transport marfuri
periculoase, n statele cu activitate intens n acest domeniu exist instituii
specializate, desemnate ca autoritate naional competent interesat. In ara noastr
acest rol este exercitat de Inspectoratul de Navigaie Civil si de Registrul Naval
Romn.
Ultima ediie, cea din anul 1982, a Codului I.M.D.G. este structurat n cinci
volume concepute n sistem biblioraft, pentru a facilita aplicarea amendamentelor.
Datorit apariiei pe plan mondial a multor produse care se ncadreaz n categoria
"marfuri periculoase" s-a editat, din motive practice, si un al aselea volum intitulat
"Supliment".

Volumul I
Dup prezentarea listei abrevierilor folosite n acest volum, este prezentat o
introducere general n care gsim :
Recomandarea SOLAS 1960 ;
Aplicarea codului ;
Clasificarea marfurilor periculoase ;
Metoda standardizrii punctului de aprindere ;
Identificarea, marcarea si etichetarea marfurilor periculoase ;
Documente nsotitoare ale ncrcturilor de marfuri periculoase ;
Ambalarea ;

Tabele de echivalen ;
Trafic container ;

 Stivuire ;
Separare ;
Msuri de prevenire a incendiilor ;
Transportul marfurilor periculoase pe nave Ro-Ro ;
Transportul marfurilor periculoase n cantiti limitate ;
Stabilitatea chimic a substanelor periculoase ;
Controlul asupra temperaturii acestor substane ;
Informaii referitoare la acordul autoritilor.
Urmeaz ANEXA Nr. 1 care cuprinde :
Recomandri asupra ambalrii ;
Glosar al ambalajelor ;
Ilustrarea ambalajelor.
In continuare sunt prezentate fiele individuale ale clasei 1, respectiv explozivi.
Aceste fie sunt similare cu cea prezentat ca exemplu si sunt suficient de informative
pentru identificarea, marcarea, etichetarea si ambalarea fiecrei substane n parte.
Ne vom referi n continuare la stivuirea si separarea marfurilor periculoase,
activitate de o importan deosebit n activitatea de transport.
In vederea transportului de marfuri periculoase, navele maritime au fost mprite
n dou grupe, astfel :
a) cargouri si nave de pasageri cu un numar limitat de persoane la bord (maxim
25 de persoane sau maxim o persoan pentru fiecare 3 metri din lungimea total a
navei) ;
b) nave de pasageri cu un numar de persoane peste limitele stabilite la
punctul a.
Transportul de marfuri periculoase cu navele de pasageri este foarte limitat,
deoarece numarul mare de persoane de la bord face dificil si de durat o evacuare n
siguran,

iar accidentele provocate de

marfurile

periculoase

pot

afecta

rapid

ntreaga nav.
Inaintea nceperii ncrcrii marfurilor periculoase, echipajul navei este obligat s
verifice ca toate loturile s fie corect ambalate, marcate si etichetate.
In vederea ncrcrii de marfuri periculoase, spaiile de ncrcare vor fi curate si
perfect uscate. Se va urmari ca stivuirea s fie compact, iar marfurile vor fi bine
amarate spre a se evita deplasarea lor pe vreme rea.
Ori de cte ori se impune ncrcarea marfurilor periculoase n spaiile de sub
punte se va urmari ca acestea s fie stivuite departe de surse de cldur (tubulaturi de
abur, serpentine de nclzire, tancuri de combustibil greu, etc.) sau de surse de flcri,
scntei, scurtcircuite, etc. Pereii despritori ai compartimentului maini si cldri,
care delimiteaz un compartiment de ncrcare, vor fi izolai din construcie conform

standardelor stabilite de convenia S.O.L.A.S.

Dac se nregistreaz scurgeri accidentale din coninutul marfurilor periculoase se
va evita drenarea apei de santin si circulaia ei pe tubulatura din compartimentul
maini.

Stivuirea pe punte se execut n mod expres n cazul marfurilor periculoase care

necesit o supraveghere permanent sau prezint riscul emanaiei de gaze explozive
sau de vapori toxici. Marfurile periculoase din clasa 8 (substane corozive) se ncarc de
asemenea pe punte.
La stivuirea pe punte se va urmari asigurarea accesului la mijloacele de stins
incendiu, la gurile de sond, la instalaiile de for de pe punte, la mijloacele de avarie
si, n general, la toate compartimentele si instalaiile care asigur desfurarea
normal a activitii la bord.
Una dintre cele mai importante activiti din cadrul operaiunii de stivuire a
marfurilor periculoase este separarea eficient a acestora, astfel nct s se exclud
riscul interaciunii periculoase. De asemenea, prin separarea marfurilor periculoase se
urmarete evitarea contaminrii celorlalte marfuri de la bord si protejarea echipajului
mpotriva oricror riscuri.
In afar de separarea general care se execut ntre diferitele clase de marfuri
periculoase, se impune si o separarae ntre aceste marfuri si materialele adiacente care
ar putea contribui la agravarea consecinelor n caz de accident.
In scopul separrii marfurilor periculoase, prin magazie sau compartiment, se
nelege un spaiu delimitat de perei, nveliuri si puni de oel. Separaiile dintre
aceste spaii trebuie s fie rezistente la aciunea focului si a apei.
In operaiunea de stivuire si separare a marfurilor periculoase se utilizeaz o serie
de termeni specifici. Astfel, prin expresia "departe de" (away from) se nelege o
separare eficient, astfel nct substanele incompatibile s nu poat interaciona
periculos n cazul unui accident, dar s poat fi transportate n aceeai magazie
(compartiment) sau pe punte. In acest scop se asigur o separare orizontal de minim
3 metri ntre colete, proiectat vertical n spaiu (vezi ANEXA NR. 2).
Prin expresia "separat de" (separated from), n cazul stivuirii sub punte, se
nelege dispunerea coletelor incompatibile n compartimente diferite. In cazul stivuirii
pe punte se asigur o separare orizontal de minim 3 metri ntre colete (vezi ANEXA
NR. 2.).
Prin

expresia

"separat

printr-un

compartiment

(magazie)

complet"

(separeted by a complete compartment or hold) se nelege o separare complet

(orizontal si vertical) printr-un compartiment. In cazul stivuirii pe punte, separarea se

face alegndu-se o distan corespunztoare (vezi ANEXA NR. 2.).

Prin expresia "separat longitudinal printr-un compartiment (magazie)
complet de intervenie" (separated longitudinally by an intervening complete
compartment or hold) se nelege c prin separare vertical nu sunt satisfcute
cerinele securitii transportului, iar separarea trebuie fcut, aa cum rezult din
enun, numai n plan longitudinal, printr-un compartiment complet de intervenie. In
cazul stivuirii pe punte separarea se face alegndu-se o distan corespunztoare (vezi
ANEXA NR. 2).
Prin expresia "pe punte" (on deck) se nelege c stivuirea se face pe puntea
principal, la o anumit distan de coletul de referin, aa cum se indic pentru
fiecare cerin de separare.
In introducerea general a Codului I.M.D.G. este redat o tabel de separare a
marfurilor periculoase, din care se extrag cerinele generale de separare ntre diferitele
clase de marfuri periculoase (a se vedea tabelul urmtor). Tabela rezolv problema
separrii ntre dou marfuri periculoase reciproc incompatibile.

Se intra pe orizontala cu clasa si diviziunea unei substante din lista de ncarcare (coletul de referinta) si pe verticala cu clasa si
diviziunea celeilalte substante (coletul incompatibil). La intersecia celor dou argumente se gsete simbolul pentru cerina de separare
inidcat pentru cele dou substane incompatibile. In legenda din subsolul tablei sunt explicate simbolurile coninute.
Pentru o separare eficient se impune ca utilizarea tabelei s se bazeze si pe un studiu atent al fielor individuale ale substanelor
analizate, precum si a capitolelor introductive la clasele respective de mrfuri periculoase.
Asa cum reiese si din constructia tabelei de separare, toate diviziunile mrfurilor periculoase care apar in clasele 2, 3, 7 si 8 sunt
compatibile ntre ele. Diviziunile claselor 4 si 6 au cerinte de separare "departe de", iar cele din clasa 5 trebuie stivuite "separat".
Cele 5 diviziuni ale marfurilor periculoase care aparin clasei 1 (explozivi) sunt caracterizate de riscuri specifice care determin
incompatibilitatea lor reciproc la stivuire si deci o preocupare suplimentar pentru separarea lor eficient.

TABELA DE SEPARARE A MARFURILOR PERICULOASE

1.1

1.1.
1.5

3.1

2.3

3.2

1.3

1.4

2.1

1.5
Explozivi

2.2

1.2

3.3

4.1

4.2

4.3

5.1

5.2

6.1

6.2

Explozivi

1.2

Explozivi

1.2

Explozivi

1.4

Gaze inflamabile

2.1

Gaze neinflamabile
Gaze otravitoare

Lichide inflamabile

2.2
2.3
3.1
3.2

Lichide inflamabile

3.3

Solide inflamabile

4.1

4.2

4.3

5.1

Solide combustie
spontan
Solide periculoase cnd
se umezesc
Ageni oxidani

1.1

Otravuri

5.2
6.1
6.2

3.1

2.3

3.2

1.3

1.4

2.1

1.5
Peroxizi organici

2.2

1.2

3.3

4.1

4.2

4.3

5.1

5.2

6.1
6.2
1

Substante radioactive

Substante corozive

Alte marfuri periculoase

Legend :
1 - departe de
2 - separat de
3 - separat printr-un compartiment complet sau magazie
4 - separat longitudinal, printr-un compartiment complet de intervenie sau magazie
x - nu sunt reguli generale de separare ; a se consulta fiele individuale
* - a se studia tabelul cu grupele de compatibilitate ale diviziunilor clasei 1

x
2

Nu sunt reguli generale de separare. A se consulta

fiele individuale

Desigur, cea mai sigur ncrcare a acestor marfuri s-ar realiza prin amplasarea
fiecrei diviziuni n compartimente complet separate, dar consideraiile de ordin practic
si economic exclud o asemenea stivuire ideal. Pentru acordarea cerinelor de
securitate cu posibilitile practice de separare existente la bordul unei nave s-a recurs
la o stivuire mixt a diviziunilor marfurilor periculoase din clasa 1. Aceast stivuire
mixt se bazeaz pe compatibilitatea marfurilor din aceast clas care stabilete
substanele care pot fi stivuite mpreun fr a genera riscuri pe timpul transportului
pe mare. In acest scop, toate substanele explozive din clasa 1 au fost repartizate pe
12 grupe de compatibilitate, funcie de riscul specifice pe care le prezint. Grupele
de compatibilitate sunt desemnate prin literele de la A la L (exclusiv litera I), plus litera
S.
Grupele de compatibilitate ale clasei 1 de marfuri periculoase cuprind urmtoarele
substane si articole :
1. Grupa A

substane explozive primare (1.1.A) ;

2. Grupa B:

articole care conin o substan exploziv primar (1.1.B, 1.2.B si

1.4.B) ;

3. Grupa C:

substane

explozive

propulsive

sau

alte

substane

explozive

incendiare sau articole care conin astfel de substane (1.1.C, 1.2.C,

1.3.C si 1.4.C) ;
4. Grupa D

substane explozive secundare de detonaie, pulbere

neagr sau articole care conin o substan de detonaie, n ficare caz

fr existena unui mijloc de iniiere si fr sarcin propulsiv (1.1.D,
1.2.D, 1.4.D si 1.5.D) ;
5. Grupa E

articole

care

conin

substan

secundar

de

detonaie, fr mijloace de iniiere, dar cu sarcin propulsiv diferit

de cele care conin lichid inflamabil sau hipergolic (1.1.E, 1.2.E si
1.4.E) ;
6. Grupa F:

articole care conin o substan exploziv secundar de detonaie,

fr mijloace proprii de iniiere, cu sau fr sarcin propulsiv,
diferit de cele care conin lichid inflamabil sau hipergolic (1.1.F,
1.2.F, 1.3. F si 1.4.F) ;

7. Grupa G

substane

pirotehnice

sau

articole

care

conin

substan pirotehnic, sau articole care conin o substan exploviz

si una cu efect luminos (sau incendiar, lacrimogen ori fumigen),
diferite de articolele activate de ap sau coninnd fosfor alb, fosfid,
lichid inflamabil sau gel (1.1.G, 1.2.G, 1.3.G si 1.4.G) ;
8. Grupa H

articole care conin o substan exploziv si fosfor alb (1.2.H si

1.3.H) ;

9. Grupa J :

articole care conin o substan exploziv si un lichid inflamabil sau

gel (1.1.J, 1.2.J si 1.3.J) ;

10. Grupa K

articole care conin o substan exploziv si un agent chimic toxic

(1.1.J, 1.2. J si 1.3. J) ;

11. Grupa L

substane

explozive

sau

articole

care

conin

substan exploziv si prezint un risc special fiind necesar izolarea

individual (1.1.L, 1.2.L si 1.3.L) ;
12. Grupa S

substane sua articole astfel concepute si ambalate

nct orice efecte ale unui eventual accident s se produc n limitele

ambalajului, exceptnd cazul cnd ambalajul este deteriorat de
incendiu ; n aceast situaie orice efect de suflu sau expulzare este
limitat, astfel ncat s nu stnjeneasc aciunea de combatare a
incendiului sau alte msuri de siguran n vecintatea coletului
(1.4.D).
Pentru cele 5 diviziuni ale clasei 1 de marfuri periculoase se aplic urmtoarele
cerine de separare, funcie de grupele de compatibilitate :

marfurile din aceeai grup de compatibilitate si aceeai diviziune pot fi

stivuite n acelai compartiment ;

marfurile din aceai grup de compatibilitate dar din diviziuni diferite, pot fi

stivuite mpreun, dac se consider c ntreaga cantitate aparine diviziunii cu

numarul cel mai mic ;
cnd se stivuiesc marfuri din grupa de compatibilitate D, aparinnd diviziunilor
1.2 si 1.5, ntreaga cantitate va fi considerat ca aparinnd diviziunii 1.1 ;
- marfurile din diferite grupe de compatibilitate nu vor fi stivuite n acelai
compartiment
- marfurile din grupa de compatibilitate S nu pot fi stivuite mpreun cu
marfuri din alte grupe de compatibilitate (exceptnd grupele de compatibilitate A si L) ;
- marfurile din grupa de compatibilitate L nu vor fi stivuite mpreun cu
marfuri din alte grupe de compatibilitate.
In cazul stivuirii pe punte, substanele explozive vor fi acoperite cu muamale
impermeabile care s le protejeze de aciunea apei si a razelor solare. In astfel de
situaii se prefer introducerea explozivilor ntr-un container.
Dac o anumit substan periculoas din lista de ncrcare nu are fi individual
n Codul I.M.D.G. ea va fi primit spre ncrcare numai nsotit de o documentaie
suficient de informativ (specificaia marfii) avizat de o autoritate naional
competent.
Simultan cu mbarcarea marfurilor periculoase, ncrctorii vor pune la dispoziia
navei echipamentul special de protecie si materialele de decontaminare specifice
naturii marfurilor ncrcate. Echipamentul de protecie si materialele de decontaminare
nsoesc marfa de la productor pn la destinatar, pe toate mijloacele de transport

intermediare.
In conformitate cu regula 5 din Capitolul VII al Conveniei S.O.L.A.S.'74, fiecare
nav care transport marfuri periculoase trebuie s aib o list special care s
enumere marfurile periculoase mbarcate si s indice amplasarea exact la bord a
fiecrui colet sau lot de marfuri periculoase. In locul acestei liste poate fi utilizat un
plan de ncrcare detailat, n care s poat fi identificate cu uurin diferitele clase de
marfuri periculoase ncrcate pe nav.
Marfurile periculoase, pentru marirea considerabil a securitii transportului, pe
lng avantajele obinuite, pot fi transportate si n containere.
Containerele utilizate n acest scop trebuie s fie suficient de solide pentru a
rezista eforturilor posibile impuse de condiiile de transport. De asemenea, ele trebuie
ntreinute corespunztor si aprobate conform Conveniei Internaionale pentru
Containere Sigure (C.S.C.) 1972.
La

ncrcarea

marfurilor

periculoase

containere

se

va

sine

cont

de

compatibilitatea lor reciproc. Dac o partid de marfuri periculoase formeaz numai o

parte din ncrctura contanierului, va fi astfel amplasat nct la deschiderea uilor
accesul la aceste marfuri s fie liber. Coletele care se ncarc n containere trebuie
examinate cu atenie, iar cele care nu sunt corect ambalate, marcate si etichetate vor
fi refuzate.
In cazul transportului containerizat de marfuri periculoase, ncrctorii au obligaia
de a elibera un certificat de ambalare n container, din care s rezulte c acesta a
fost curat si uscat nainte de ncrcare, iar coletele ncrcate corespund din toate
punctele de vedere transportului. De asemenea, n acest certificat se va meniona si
faptul c n containerul respectiv nu au fost ncrcate marfuri incompatibile.
Contanierele cu marfuri periculoase vor fi etichetate pe cele patru laturi, conform
naturii marfurilor coninute. Dimensiunile etichetelor pentru containere sunt de 150 x
250 mm.
In cazul transportului de containere cu nave convenionale, pe punte sau n
magazii, se va accentua mult asupra unui amaraj eficient.
La bordul navei se va ntocmi o list a marfurilor periculoase coninute n
containere precum si un plan de ncrcare din care s rezulte clar care sunt
containerele cu marfuri periculoase, precum si amplasarea lor la bord.
La stivuirea containerelor ncrcate cu marfuri periculoase reciproc incompatibile
se vor aplica unele reguli de separare. Astfel :

containerele nchise sau deschise nu vor fi stivuite pe aceeai vertical,

exceptnd cazul cnd sunt separate de o punte rezistent la foc si ap ;

la stivuirea vertical, cnd o substan solid trebuie stivuit departe de

alt substan, ea poate fi stivuit deasupra acesteia, dar nu n vecintate, ci la o

distan oarecare, cu condiia ca ambele substane s fie dispuse n containere

nchise ;

acolo unde se impune o separare printr-un compartiment (magazie)

complet, containerele vor fi separate printr-o punte rezistent la foc si ap si nu vor fi

plasate pe aceeai vertical
In cazul stivuirii orizontale exist

patru cerine de separare : "departe de",

"separat de", "separat printr-un compartiment (magazie) complet", separat longitudinal

printru-un compartiment (magazie) complet de invervenie". Astfel :

containerele nchise (pe punte sau sub punte) nu au restricii nici n plan

longitudinal nici n plan transversal ;

containerele deschise (pe punte sau sub punte) vor fi separate longitudinal

printru-un container neutru (sau un spaiu echivalent) sau printr-un perete despritor
rezistent la foc si ap ;

n plan transversal, containerele deschise vor fi separate printr-un spaiu

echivalent cu un container ;

containerele nchise (pe punte sau sub punte) si cele deschise (pe punte)

vor fi separate longitudinal printr-un container neutru (sau un spaiu echivalent) sau
printr-un perete despritor rezistent la foc si ap. Separarea n plan transversal va fi
realizat printr-un spaiu echivalent cu dou containere.

la stivuirea sub punte, containerele deschise se vor separa printr-un perete

despritor rezistent la foc si ap ;

containerele nchise sau deschise stivuite pe punte vor fi separate

longitudinal printr-un container neutru (sau un spaiu echivalent). Separarea n plan

transversal va fi realizat printr-un spaiu echivalent cu trei containere ;

la stivuirea sub punte, containerele nchise se vor separa printr-un perete

despritor rezistent la foc si ap, iar containerele deschise se vor separa prin doi
perei despritori rezisteni la foc si ap ;

containerele nchise sau deschise stivuite pe punte vor fi separate printr-o

distan de 24 m. La stivuirea sub punte, containerele nchise se vor separa fie prin doi
perei despritori rezisteni la foc si ap, fie printr-un perete despritor rezistent la foc
si ap, si o distan total de minim 24 metri n care containerele se vor stivui la nu
mai puin de 6,1 metri fa de peretele respectiv. Containerele deschise stivuite sub
punte se vor separa prin doi perei despritori rezisteni la foc si ap.
Spaiile n care s-au ncrcat containere care conin marfuri periculoase
susceptibile a degaja vapori toxici sau inflamabili trebuie verificate corespunztor. De
asememenea, n aceste spaii nu se vor ncrca containere frogorifice sau alte
ncrcturi echipate cu agregate n funciune capabile s produc scntei.
La ncrcarea marfurilor n containere se va sine cont de condensul ce apare pe
suprafaa interioar a acestora ca urmare a umezelii coninute de marf si a
diferenelor de temperatur ce apar pe timpul transportului.

Dup descrcarea marfurilor din containere se vor lua msuri urgente de

decontaminare total a acestora dup care se vor ndeprta etichetele.
Pentru separarea containerelor incompatibile la stivuirea pe vertical si orizontal
se va consulta ANEXA NR. 2 a prezentei lucrri.
In transportul marfurilor periculoase cu nave de tip RO/RO prin ncrctur unitar
se nelege orice palet, container, cistern, vehicul sau alte recipiente ncrcate,
stivuite si descrcate separat, ca o singur pies. O ncrctur unitar de tip nchis
asigur nchiderea total a marfurilor prin perei rezisteni (containere, cisterne etc.).
Operaiunea de separare la navele RO/RO se refer la separarea prin stivuire a
mrfurilor periculoase de alte mrfuri incompatibile sau de spaiile de locuit si cele
destinate mecansimelor (sau n alte spaii de lucru necesare funcionrii normale a
navei).
Dispozitivele de nchidere pentru cile de acces ntre punile vehiculelor si spaiile
de locuit sau cele destinate mecanismelor trebuie s fie eficiente, astfel nct s
mpiedice ptrunderea vaporilor periculoi, inflamabili sau toxici n aceste spaii.
Asemenea ci de acces vor fi permanent nchise cnd se transport mrfuri
periculoase.
La stivuirea containerelor sau vehiculelor frigorifice pe punile nchise se va avea
n vedere riscul producerii scnteilor pe timpul funcionrii agregatelor frigorifice.
Stivuirea marfurilor periculoase pe punile navelor RO/RO trebuie astfel fcut
nct acestea s fie accesibile n orice moment, n special pentru lupta mpotriva
incendiilor.
Marfurile periculoase din clasa 3, diviziunile 3.1. si 3.2. vor fi stivuite numai pe
punile deschise.
La stivuirea marfurilor periculoase la bordul navelor RO/RO sunt patru cerine de
separare : "departe de", "separat de", "separat printr-un compartiment (magazie)
complet",

"separat

longitudinal

printr-un

compartiment

(magazie)

complet

de

intervenie", astfel :

ncrcturile unitare (pe punte sau sub punte) vor fi separate printr-o

distan orizontal de minim 3 metri (spaiul dintre aceste ncrcturi poate fi folosit
pentru stivuirea altor marfuri compatibile) ; ncrcturile unitare de tip nchis nu mai
necesit distana de separare de 3 metri.

ncrcturile unitare (sub punte) vor fi separate printr-un perete despritor

sau o punte de intervenie, rezistente la foc si ap ; ncrcturile unitare de tip nchis

(sub punte) vor fi separate printr-o distan orizontal de minim 12 metri (spaiul dintre
aceste ncrcturi poate fi folosit pentru stivuirea altor marfuri compatibile) ;

ncrcturile unitare (sub punte) vor fi separate prin doi perei despritori

sau dou puni de intervenie, rezistente la foc si ap.

ncrcturile unitare de tip nchis (sub punte) vor fi separate printr-o

disten orizontal de minim 20 metri (spaiul dintre aceste ncrcturi poate fi folosit
pentru stivuirea altor marfuri compatibile)

n cazul stivuirii pe punte se va asigura o distan orizontal de separare de

minim 20 de metri iar dac pe puntea vecin se stivuiesc marfuri incompatibile se vor
aplica aceleai reguli ca la stivuirea sub punte.

ncrcturile unitare (sub punte) vor fi separate prin doi perei despritori

rezisteni la foc si ap, asigurndu-se ca si punile s fie rezistente la foc si ap ;

ncrcturile unitare de tip nchis (sub punte) vor fi separate printr-o

distan orizontal de minim 40 de metri (spaiul dintre aceste ncrcturi poate fi

folosit pentru stivuirea altor marfuri compatibile) asigurndu-se ca punile s fie
rezistente la foc si ap. In cazul stivuirii pe punte se va asigura o distan de separare
orizontal de minim 40 de metri.
La ncrcarea marfurilor periculoase n vehicule se vor lua aceleai msuri ca si n
cazul ncrcrii n containere.
Barjele sunt mijloace plutitoare nepropulsate, destinate transportului de marfuri.
Ele sunt proiectate si construite astfel nct s poat fi ridicate si stivuite la bordul unei
nave portbarje.
Coletele care conin marfuri periculoase (inclusiv cisternele si containerele) si
orice alte bunui ncrcate ntr-o barj trebuie s fie arimate dup un plan de ncrcare,
respectndu-se toate criteriile de ncrcare ale unui cargoplan. De asemenea, ele
trebuie s fie corect amarate si asigurate pentru orice condiii de vreme.
La stivuirea coletelor care conin marfuri periculoase n interiorul barjelor se vor
aplica regulile de separare obinuite. Astfel, execptnd stivuirea "departe de", coletele
care necesit alte tipuri de stivuire nu vor fi ncrcate n aceeai barj.
Marfurile periculoase care necesit o stivuire "departe de" pot fi ncrcate n
aceai barj, asigurndu-se ntre ele o dinstan minim de 3 metri, proiectat vertical.
Marfurile periculoase care necesit o stivuire "separat de" vor fi ncrcate n barje
diferite.
La ncrcarea conteinerelor care conin marfuri periculoase n barje se vor aplica
urmtoarele reguli

marfurile care necesit stivuirea "departe de " pot fi ncrcate n containere

alturate ;

marfurile care necesit sivuire "separat de" vor fi ncrcate n containere

diferite, asigurndu-se o dinstan ntre containere de cel puin 2,4 metri (acest spaiu
poate fi ocupat de alte marfuri compatibile, nepericuloase) ;

containerele ncrcate cu marfuri periculoase care au alte cerine de

separare dect cele artate vor fi ncrcate n barje diferite ;

La stivuirea barjelor (ncrcate cu marfuri periculoase) la bordul navelor portbarje
sunt trei cerine de separare : "separat de", "separat printr-un compartiment (magazie)

complet",

"separat

longitudinal

printr-un

compartiment

(magazie)

complet

de

intervenie" , astfel c :
barjele pot fi stivuite n acelai compartiment (magazie) ;

la navele cu magazii vericale stivuirea se va face n magazii diferite ; la

navele cu nivele orizontale pentru barje stivuirea se va face pe nivele diferite ;

la navele cu magazii verticale separarea se face printr-o magazie de

intervenie (poate fi utilizat si compartimentul maini) ;

la navele cu nivele orizontale pentru barje separarea se realizeaz prin

stivuire pe nivele diferite si, suplimentar, se asigur un spaiu de intervenie egal cu cel
puin dou barje.
La ncrcarea marfurilor periculoase n barje si la ncrcarea barjelor pe bordul
navelor portbarje se vor lua aceleai msuri generale care se iau n cazul ncrcrii
containerelor pe nav.
Anexa Nr. 1 a Volumului I, partea care se refer la ambalarea marfurilor
periculoase, conine :
Note generale ;
Definiii ;
Cerine pentru ambalare ;
Cerine suplimentare aplicabile la clasa 1 ;
Marcare ;
Cerine specifice ale ambalajelor ;
Ilustrarea ambalajelor apte pentru transportul marfurilor periculoase.
La ambalarea marfurilor periculoase se pot folosi :
butoaie din oel si aluminiu ;
canistre din oel ;
butoaie din lemn si din plastic ;
cutii din lemn si placaj ;
cutii din plastic ;
lzi din aluminiu si oel ;
saci textili din plastic si din hrtie ;
ambalaje compuse.
Sunt prezentate aceste ambalaje n forma n care se preteaz la transportul
marfurilor

periculoase.

Acestea

au

fost

realizate

pe

baza

unei

ndelungate

experiene,astfel nct s aib un nalt grad de securitate n manipulare, depozitare si

transport.
In scopul ambalrii, marfurile periculoase au fost mprite n trei grupe de
ambalare conform gradului de pericol pe care l genereaz, astfel :
Grupa I de ambalare pentru substane cu pericol mare ;
Grupa II de ambalare pentru substane cu pericol mediu ;

 Grupa III de ambalare pentru substane cu pericol mic.

Grupa de ambalare pentru fiecare substan periculoas este coninut n fia
individual si n indexul alfabetic din volumul V al Codului I.M.D.G.
Ambalajele reprezentative practicii transportului maritim se supun unor teste de
performan (test de cdere, test la presiuna aerului, test de temperatur si umiditate,
test de rezisten static sau de stivuire, etc.). Orice ambalaje noi create pot fi
acceptate dac sunt recunoscute ca eficiente de o autoritate naional competent si
dac rezist la testele de performan.
Rezistena unui ambalaj trebuie s fie de aa natur nct s rein coninutul si
s-l fereasc de contaminare n condiii normale de transport.
Materialele din care se fabric recipientele trebuie, n cazul n care vin n contact
cu coninutul, s fie inerte sau protejate cu un nveli inert la coninut.
Recipientele, prile lor componente, capacele (dopurile), garniturile elastice si
materialele absorbante care vin n contact direct cu coninutul, trebuie de asemenea s
fie inerte, potrivit naturii coninutului.
Materialele plastice utilizate trebuie s fie impenetrabile la coninut. Ele nu trebuie
s se nmoaie, s se frmieze sau s suporte alte deteriorri cauzate de temperatur
sau nvechire.
Lzile din plci fibrolemnoase folosite ca ambalaje exterioare trebuie s fie solide,
etane la ap si nu vor fi refolosite.
Termenii consacrai pentru ambalaje sunt :
1. Recipiente :

recipient rigid (rigid receptacle) - i pstreaz forma cnd este plin sau gol,

chiar comprimat la presiunile normale ntlnite pe timpul transportului

recipient semirigid (semi-rigid receptacle) - i pstreaz forma cnd este

gol si necomprimat

cptueal (liner) - mijloc folosit la protejarea suprafeelor interioare

mpotriva reaciei cu coninutul si pentru prentmpinarea ptrunderii umezelii ;

recipient etan (shift-proof receptacle) - impenetrabil la coninut uscat.
2. Materiale :

material etan la umiditate (damp-proof material) - rezistent la ptrunderea

aerului umed ;

material etan la umezeal (moisture-proof material) - rezistent la

ptrunderea apei ;

material rezistent la rupere (tear-proof material) - nu prezint riscul de

rupere la manipulri normale.

3. Sisteme de nchidere :
nchis ermetic (hermetically scaled) - etan la vapori ;

 nchis efectiv (effectively closed) - etan la lichide ;

nchis n siguran (secureley closed) - nu permite scurgeri de coninut

uscat.
Chiar atunci cnd un ambalaj este gol, suprafeele lui pot fi contaminate de
substanele transportate anterior. De aceea, recipientele goale, necurate, vor fi
transportate sub acelai regim ca si cele pline, pn la luarea unor msuri de
decontaminare total.
Umplerea recipientelor se efectueaz lsndu-se un spaiu interior suficient
pentru a preveni scurgerile sau deformarea recipientului, ca urmare a dilatrii
coninutului la evetualele creteri de temperatur pe timpul transportului. Acest spaiu
de expansiune se stabilete ca procent din capacitatea total a recipientului.
Fiecare ambalaj trebuie s aib un marcaj vizibil si clar, din care s rezulte :
simbolul de ambalare O.N.U. ;
numarul de cod care desemneaz tipul de ambalaj ;
statul pe al crui teritoriu s-au efectuat testele de performan ;
grupa de ambalare determinat pe baza testelor de performan ;
firma productoare ;
anul fabricaiei si anul recondiionrii.
Pentru lichidele cu densitatea mai mare de 1,2 t/m 3, marcajul ambalajelor va
cuprinde si valoarea densitii.
O unitate de sarcin (unit load) reprezint un numar de colete care sunt stivuite
mpreun si amarate cu chingi sau alte mijloace pe o plac de lemn (asemntor
paletizrii). Tot n aceast categorie intr si coletele stivuite mpreun cu ambalaj
exterior comun

(asemntor

boxpaleilor),

precum si

cele

amarate

mpreun,

permanent, constituind o coad.

Coletele care conin marfuri periculoase pot fi transportate n uniti de sarcin,
dac respect urmtoarele condiii :

n cazul dezmembrrii unitii de sarcin, coletele componente s poat fi

manipulate individual n siguran ;

unitile de sarcin s fie compacte si pe ct posibil s aib form

regulat;ele trebuie s poat fi stivuite corespunztor, iar construcia si amarajul s fie

astfel executate nct s nu se deterioreze coletele componente ;

unitile de sarcin trebuie s fie suficient de rezistente pentru a suporta

manipulri repetate, precum si presiunea exercitat de unitile de sarcin similare,

stivuite deasupra lor, pe o nlime care s satisfac cerinele transportului ;

materialele folosite pentru amarajul coletelor n uniti de sarcin trebuie s

fie compatibile cu substanele coninute si s-i pstreze eficiena chiar cnd sunt
supuse umezelii, creterilor de temperatur si aciunii razelor solare ;

coletele componente, precum si unitatea de sarcin trebuie marcate si

etichetate :
unitile de sarcin trebuie s poat fi ridicate si manevrate cu

autostivuitoarele ; cnd punctele de ridicare n siguran nu sunt evidente (prin forma

paletului), ele trebuie marcate pe unitatea de sarcin.
Ambalarea corect a marfurilor periculoase contribuie n mare msur la
securitatea transportului.
Codificarea ambalajelor n Codul I.M.D.G. este urmtoarea :
Tipuri de ambalaje :
1. Butori (metal, plastic) ;
2. Butoi de lemn ;
3. Canistr ;
4. Lad ;
5. Sac ;
6. Ambalaj compus.
Materiale de confectii pentru ambalaje :
a. Oel ;
b. Aluminiu ;
c. Lemn ;
d. Placaj ;
f. P.A.L.
g. P.F.L. ;
h. Material plastic ;
l. Textile ;
m. Hrtie multistratificat ;
p. Sticl, porelan sau ceramic.
Grupe de ambalaje :
X - pentru grupele de ambalare I, II, III ;
Y - pentru grupele de ambalare II si III ;
Z - pentru grupa de ambalare III
Varieti de ambalare :
1.A. (Butoi de oel)

1.A.1. - cu capac nedetaabil ;

1.A.2. - cu capac detaabil ;

1.B. (Butoi de aluminiu)

1.B.1. - cu capac nedetaabil ;

1.B.2. - cu capac detaabil ;

1.D. (Butoi de placaj)
1.G. (Butoi de P.F.L.)
1.H. (Butoi de plastic)

1.H.1. - cu capac nedetaabil ;

1.H.2. - cu capac detaabil ;

2.C. (Butoi de lemn)

2.C.1. - cu cep ;

2.C.2. - cu capac detaabil ;

3.A. (Cansitr de oel)

3.A.1. - cu capac nedetaabil ;

3.A.2. - cu capac detaabil ;

3.H. (Canistr d eplastic) 3.H.1. - cu capac nedetaabil ;
3.H.2. - cu capac detaabil ;
4.A. (Lad de oel)

4.A.1. - fr cptueal ;
4.A.2. - cu cptueal ;

4.B. (Lad de aluminiu)

4.B.1. - fr cptueal ;
4.B.2. - cu cptueal ;

4.C. (Lad de lemn)

4.C.1. - obinuit ;
4.C.2. - cu perei etani ;

4.D. (Lad de placaj)

4.F. (Lad de P.A..L.)
4.G. (Lad de P.F.L.)
4.H. (Lad de plastic)

4.H.1. - expandat ;
4.H.2. - solid ;

5.H. (Sac de plastic esut)

5.H.1. - fr cptueal sau mbrcminte ;

5.H.2. - etan la coninut uscat ;
5.H.3. - etan la ap ;

5.L. (Sac textile)

5.L.1. - fr cptueal sau mbrcminte ;

5.L.2. - etan la coninut uscat ;
5.L.3. - etan la ap

5.M. (Sac de hrtie)

5.M.1. - multistratificat ;
5.M.2. - multistratificat etan la ap ;

6.H. (Ambalaj compus cu recipient de plastic)

6.H.A.1. - n butoi de oel ;
6.H.A.2. - n lad de oel ;
6.H.B.1. - n butoi de aluminiu ;
6.H.B.2. - n lad de aluminiu ;
6.H.C. - n lad de lemn ;
6.H.D.1. - n butoi de placaj ;
6.H.D.2. - n lad de placaj ;
6.H.C.1. - n butoi de P.F.L. ;
6.H.G.2. - n lad de P.F.L. ;
6.H.H.

- n butoi de plastic ;

6.P. (Ambalaj compus cu recipiente de sticl, porelan sau ceramic)

6.P.A.1. - n butoi de oel ;
6.P.A.2. - n lad de oel ;
6.P.B.1. - n butoi de aluminiu ;

6.P.B.2. - n lad de aluminiu ;

6.P.C.

- n lad de lemn ;

6.P.D.1 - n butoi de placaj ;

6.P.D.2 - n couri mpletite ;
6.P.G.1. - n butoi de P.F.L. ;
6.P.G.2. - n lad de P.F.L. ;
6.P.H.1. - n ambalaj de plastic expandat ;
6.P.H.2. - n ambalaj de plastic solid.
In ANEXA NR. 3 a prezentei lucrri sunt prezentate cteva exemple de ambalaje
specifice clasei 1 - explozibili.
Codul I.M.D.G. are n componena sa si alte exemple exhaustive de ambalaje
speciale pentru toate substanele care le necesit.

Volumul II
Dup lista abrevierilor folosite n acest volum sunt prezentate fiele informative
ale clasei 2, clasei 3 ale substanelor periculoase, respectiv gaze comprimate, lichefiate
sau dizolvante sub presiune si lichide inflamabile.

Volumul III
Este format de asemenea dintr-o niruire de fie, astfel :
Clasa 4

Inflamabile solide

Diviziunea 4.1.

inflamabile solide

Diviziunea 4.2.

substane solide, combustibile spontan

Diviziunea 4.3.

substane solide care eman gaze inflamabile n contact direct cu

Clasa 5

Substane oxidante si peroxizi organici

Diviziunea 5.1.

ageni oxidani

Diviziunea 5.2.

peroxizi organici

apa

Volumul IV
Este constituit din fie informative, astfel :
Clasa 6

Substane toxice si infectante

Diviziunea 6.1.

substane toxice

Diviziunea 6.2.

substane infectante

Clasa 7.

Substane radioactive

Volumul V
Conine :
Clasa 8.

Substane corozive

Clasa 9.

Alte mrfuri periculoase

Mai conine un index general al mfurilor periculoase precum si un index numeric

al acestora, creat pentru a ajuta la identificarea lor.

Supliment
Este constituit pentru a aduce un plus de informaii necesare n activitatea de
transport al mrfurilor periculoase.
Acest volum conine :
proceduri de urgen (Emergency Procedures - EmS)
ghidul primului ajutor medical (Medical First Aid Guide - M.F.A.G.)
transportul n vrac al chimicalelor solide (B.C. Code - Solid Chemicals in Bulk)
proceduri de declarare (reporting procedures)
ambalarea unitilor de transport (Packing Cargo Transport Units)
folosirea pesticidelor la bordul navei (Use of Pesticides in Ships)
anex (Appendix).
Ultima ediie a suplimentului este publicat n anul 1990 la Londra de ctre I.M.O.
Comitetul Maritim de Securitate (Maritime Safety Committe) a aprobat n
unanimitate amendamentul 25/89 la Codul I.M.D.G., anexa 1, procedurile de urgen
aplicabile la navele care transport marfuri periculoase si ghidul primului ajutor
medical.
De asemenea, acest comitet a hotrt ca cele artate mai sus trebuie
implementate n activitatea de transport maritim nainte de 1 ianuarie 1991, cu
precizarea c guvernele au prerogativul de a introduce amendamente mai devreme de
aceast dat, cu notificarea organizaiei n prealabil.
Vom prezenta n continuare componena capitolelor acestui supliment si modul lor
de utilizare, precum si importana acestora n activitatea de transport si manipulare a
marfurilor periculoase.

Capitolul III
SECURITATEA NAVEI SI A ECHIPAJULUI
IN TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE
Fie de securitate a grupurilor de marfuri
La cererea Comitetului de Securitate Maritim (I.M.O.), subcomitetul pentru
marfurile periculoase a eleborat fie de securitate (emergency schedule) pentru toate
clasele de marfuri periculoase cuprinse n Codul I.M.D.G. Aceste fie de securitate au
fost publicate n lucrarea "Msuri de urgen pentru navele care transport marfuri
periculoase" (Emergency Procedures for Ships Carring Dangerous Goods). Lucrarea a
fost adoptat de Comitetul de securitate Maritim (I.M.O.) n decembrie 1980.
Manipularea si transportul marfurilor periculoase trebuie efectuate cu cele mai
sigure mijloace pentru a se preveni incidente cum ar fi contaminarea celorlalte marfuri,
poluarea mediului, avarierea navei sau vtmarea sntii echipajului.
Personalul implicat n transportul de marfuri periculoase trebuie s fie complet
informat asupra proprietilor si riscurilor generate de acestea, precum si asupra
msurilor de prevenire a unor incidente. De asemenea, personalul care particip la
manipularea si transportul de marfuri periculoase trebuie s fie familiarizat cu regulile
de securitate, primul ajutor, msurile de urgen si intervenie n caz de necesitate.
Marfurile periculoase care necesit msuri similare n caz de urgen au fost
grupate pe aa-zisele grupe de materii si fac obiectul aceleiai fie de securitate.
Msurile de urgen si interveniile n caz de pericol trebuie adoptate n strns
legtur cu informaiile date de Codul I.M.D.G. n fiele individuale ale marfurilor
periculoase si cu msurile cuprinse n "Ghidul medical de prim ajutor n accidentele
care implic marfuri periculoase" (First Aid Guide for Use in Accidents Involving
Dangerous Goods - M.F.A.G.).
Pentru obinerea numarului fiei de securitate si a numarului tabelei M.F.A.G. se va
utiliza de asemenea indexul general al marfurilor periculoase din volumul V al Codului
I.M.D.G. Se mai poate folosi pentru obinerea numarului fiei de securitate si a
numarului tablei M.F.A.G., indexul numeric al marfurilor periculoase inclus n Volumul V
al Codului I.M.D.G.
Fiecare fi de securitate cuprinde 5 seciuni :
Seciunea 1 cuprinde numarul fiei de securitate si grupele de materii prime la
care se refer.
Seciunea 2 cuprinde echipamentul special necesar n caz de pericol (costume
de protecie si materiale de decontaminare).

Navele care transport marfuri periculoase vor fi dotate cu un numar suficient de

costume de protecie, aparate de respirat autonome, manici cu cioc de barz si
materiale absorbante corespunztoare.
In fiele de securitate se indic echipamentul special necesar n caz de pericol,
suplimentar fa de cerinele S.O.L.A.S. si normele R.N.R.
Nu toate costumele de protecie rezist la aciunea tuturor marfurilor periculoase
si de aceea se vor solicita productorului instruciuni pentru costumele destinate
anumitor substane.
Toate costumele contaminate vor fi curate sau pstrate izolat pn la
decontaminarea lor total.
Cnd este necesar utilizarea unui aparat de respirat, n fiele de securitate se
recomand aparatele de respirat autonome (pentru mtile de gaze nu s-au convenit
nc standarde internaionale).
Manicile cu cioc de barz sunt recomandate n fiele de securitate ori de cite ori se
consider necesar. Aceste manici trebuie asigurate suplimentar fa de cerinele
S.O.L.A.S.
Dintre materialele absorbante disponibile unele sunt inerte, iar altele sunt reactive
la anumite marfuri periculoase. Un exemplu de material absorbant, foarte utilizat n
transportul marfurilor periculoase l constituie rumeguul.
Este dificil de apreciat cantitile de echipament de protecie si material de
decontaminare, deoarece acestea depind de cantitatea total de marfuri periculoase
transportate, de marimea si tipul navei si de numarul de persoane disponibile pentru
intervenie n caz de pericol. De aceea, comandantul navei va fi singurul n msur s
aprecieze aceste cantiti.
Seciunea 3 cuprinde msurile de urgen. Aceast seciune se refer la
msurile prealabile aciunilor n caz de pericol, luate de ctre echipele de intervenie.
In mod obinuit, coletele care conin marfuri periculoase pot fi manipulate fr a
se utiliza echipament special de protecie, deoarece ambalajele sunt proiectate si
confecionate astfel nct

s rein

coninutul si s nu permit scurgerile. In cazul

avarierii coletelor se pot produce astfel de scurgeri, care pot genera vapori toxici sau
inflamabili, coroziuni etc. Aceste consecine pot deriva fie din scurgerile propriu - zise
fie din reacia acestora cu alte materiale.
O atenie deosebit se va acorda proteciei ochilor.
Cnd o substan prezint un risc de toxicitate n caz de scurgeri de coninut se
recomand ca personalul echipei de intervenie s poarte costum de protecie si aparat
de respirat autonom. Un costum complet de protecie cuprinde : cizme, combinezon,
mnui, ochelari si glug.
Dac o substan prezint numai un risc mic de inhalare a unor vapori toxici, n
caz de scurgeri se recomand numai costum de protecie. Aparatul de respirat

autonom va fi folosit n lupta mpotriva incendiilor n preajma acestor substane.

Unele substane emit gaze toxice sau corosive n caz de scurgeri. Pentru
activitatea de intervenie n cazul unui accident cu astfel de substane se va manevrea
cu nava astfel ca zona afectat s rmn sub vnt.
Seciunea 4 cuprinde aciunile de intervenie n caz de pericol. Recomandrile
privind intervenia n caz de pericol sunt diferite si depind de condiiile atmosferice, de
amplasarea la bord (sub punte sau pe punte) si de starea de agregare a marfurilor
periculoase.
In caz de scurgeri la marfurile stivuite pe punte, recomandarea general este de a
spla bine zona afectat cu cantiti mari de ap. Dac marfurile periculoase
reacioneaz periculos cu apa, ele vor fi ndeprtate de pe punte cu alte mijloace.
Decizia de aruncare peste bord a marfurilor periculoase aparine comandantului si
se bazeaz pe principiul c securitatea vieii umane pe mare are prioritate fa de
protecia mediului maritim mpotriva polurii.
In ape cu funduri mici sau n strmtori, se vor limita scurgerile n afara bordajului,
provenite de la poluani puternici.
Inaintea unei intervenii ntr-un accident cu marfuri periculoase stivuite sub punte,
se impune evacuarea eventualilor vapori toxici, corosivi sau inflamabili. In asemenea
situaii vor interveni numai persoane bine antrenate, mbrcate cu costume de
protecie si avnd aparate de respirat autonome. Ptrunderea ntr-un astfel de
compartiment se face numai sub supravegherea unui ofier al bordului.
Scurgerile colectate cu ajutorul materialelor absorbante, pstrate n

saci de

plastic sau alte recipiente, vor fi depozitate izolat, n siguran, pentru a fi predate
ulterior la uscat, n primul port de escal.
Colectarea scurgerilor provenite de la marfurile stivuite sub punte, prin materiale
absorbante, nu este prea eficace si de aceea se vor lua msuri prealabile intrrii n
astfel de compartimente.
In cazul unor scurgeri provenite de la corosivi puternici, se vor inspecta amnunit
elementele de structur ale navei.
Ori de cte ori este posibil, un colet care conine marfuri periculoase va fi mutat
din preajma unui incendiu. Dac acest lucru nu este posibil si cldura degajat de
incendiu risc s provoace modifcri chimice sau fizice unor substane, sau risc s
deterioreze ambalajul acestora, se va proceda la rcirea suprafeelor expuse, prin jet
de ap. O atenie deosebit se va acorda substanelor care polimerizeaz, deoarece
reacia poate continua mult timp dup ndeprtarea sursei de cldur.
Pentru incendiile care au loc sub punte, calea obinuit de intervenie este
nchiderea etan a magaziei (compartimentului), ntreruperea ventilaiei si acionarea
mijloacelor de stins incendiu.
Seciunea 5 cuprinde msurile de prim ajutor n caz de accident, sub form de

trimiteri n "Ghidul medical de prim ajutor n accidentele care implic marfuri

periculoase" - M.F.A.G.
In concluzie, la primirea unei liste de ncrcare care cuprinde si unele marfuri
periculoase, comandantul navei trebuie s se asigure c n documentaia bordului
exist urmtoarele publicaii ;
Codul I.M.D.G. (International maritime Dangerous Goods Code) n 5 volume,
cu amendamentele la zi ;

"Msuri de urgen pentru navele care transport marfuri periculoase"

(Emergency Procedures for Ship Carring Dangerous Goods), cu amendamentele la zi ;

"Ghidul medical de prim ajutor n accidentele care implic marfuri

periculoase" (Medical First Aid Guide, for Use in Accident Involving Dangerous Goods).
In continuare, pentru fiecare marf periculoas din lista de ncrcare se caut
denumirea tehnic n indexul general din volumul V al Codului I.M.D.G.

si se scot

elementele care intereseaz n procesul de ncrcare si transport : numarul de pagin

corespunztor fiei individuale din Codul I.M.D.G., numarul de nregistrare O.N.U., clasa
si diviziunea, grupa de ambalare, riscurile secundare, numarul fiei de securitate si
numarul tabelei M.F.A.G.
In cazul n care una din marfurile periculoase cuprinse n lista de ncrcare nu
figureaz n indexul Codului I.M.D.G., se va solicita ncrctorului o specificaie
complet, cu toatele elementele necesare, avizat de o autoritate competent.
Odat extrase elementele din indexul general se va trece la studierea fielor
individuale al fiecrei substene n parte. Totodat pentru o mai bun documentare, se
va studia introducerea general a Codului I.M.D.G., precum si introducerea la fiecare
clas de marfuri luat n studiu.
Pe baza acestui studiu se poate ntocmi planul de ncrcare n care se va sine cont
de toate proprietile marfurilor nominalizate n lista de ncrcare. La ntocmirea
planului de ncrcare se va utiliza si tabela de separare a marfurilor periculoase.
Dac planul de ncrcare satisface toate criteriile urmarite se va trece la studierea
fielor de securitate ; pe baza acestui studiu ntocmindu-se lista cu necesarul de
echipament si materiale de decontaminare care se va nmna ncrctorului.
In continuare se vor studia tabelele din "Ghidul medical de prim ajutor n
accidentele care implic marfuri periculoase". Pe baza studierii fielor individuale, a
cargoplanului, a fielor de securitate si a tabelelor M.F.A.G. se vor stabili echipele de
intervenie n caz de urgen. La stabilirea acestor echipe se vor lua n considerare
cantitatea total de marfuri periculoase, tipul si deplasamentul navei, numarul
membrilor de echipaj, vrsta si aptitudinile acestora, mijloacele de intervenie, etc.
Se va face apoi o instruire a ntregului echipaj, privind specificul marfurilor ce
urmeaz a fi ncrcate, dup care, separat, se va face instructajul echipelor de
intervenie.

Dup perfectarea tuturor acestor msuri prealabile comandantul se va asigura c

nava este pregtit pentru ncrcare si transport din toate punctele de vedere, dup
care poate dispune nceperea ncrcrii navei.
Pe msura ncrcrii marfurilor periculoase, ofierii bordului vor urmari ca
ncrctorii s livreze navei echipamentul de protecie si materialele de decontaminare
aferente.
Periodic se vor efectua exerciii cu echipele de intervenie pentru meninerea
antrenamentului.

Ghid de Prim Ajutor Medical la accidentele survenite

n transportul si manipularea marfurilor periculoase (M.F.A.G.)
Acest Ghid, parte component a suplimentului Codului I.M.D.G., conine :
Introducerea, n care sunt prezentate la modul general accidentele ce pot

avea loc n activitatea de transport si manipulare a marfurilor periculoase, precum si

diferite trimiteri la publicaii ce pot ajuta la limitarea consecinelor unor astfel de
accidente;
Informaii privitoare la utilizarea acestui Ghid, prezentndu-se

metode de identificare a substanei care a produs leziunea si identificarea n cadul

ghidului a indicaiilor pentru limitarea si eventual eliminarea consecinelor rezultate
dintr-un accident n timpul manipulrii si transportului marfurilor periculoase.
Echipajele si ofierii navelor ce transport marfuri periculoase trebuie instruii
pentru prevenirea acestor accidente.
Codul I.M.D.G. prezint, de exemplu, la clasa 6.1. diagrama privind limita de
toxicitate pentru diferitele grupe de transport. Aceasta este prezentat n ANEXA NR.
1 a prezentei lucrri.
Diagnostic de infestare, cuprinznd principii generale referitoare la

condiiile n care poate avea loc intoxicarea, metode de identificare a otrvii, precum si
a prilor anatomice expuse. Sunt prezentate de asemenea simptomele generale
precum si stadiile de dezvoltare a intoxicaiilor rezultate din otrvire.
In cazul tipic de otrvire se disting trei stadii :
1.

Stadiul latent - care este intervalul de timp cuprins ntre momentul

infestrii si momentul n care apar primele simptome sau semne de
intoxicare. In general, acest interval d etimp este foarte scurt.

2. Stadiul activ - stadiu n care semnele si simptomele intoxicrii sunt

evidente.
In multe cazuri sunt similare ntre ele pentru intoxicaii cu substane
chimice diferite. Principalele ci de contact sunt : prin piele, ochi,

inhalaie, indigestie. Simptomele generale includ : dureri de cap,

vrsturi, schimbri psihice, convulsii, durere, puls rapid si slab, culoare
nchis a pielii (gri-albastru), probleme serioase ale respiraiei.
3. Stadiul final - stadiu n care simptomele se rezolv uzual n majoritatea
cazurilor cu expunere mic n cteva ore. In cazul unei expuneri mai mari sau dac
substana respectiv este deosebit de toxic, simptomele pot persista cteva ore si
chiar zile. Starea pacientului se poate deteriora si poate duce la complicaii, cum ar fi :
asfixiere, edem pulmonar, bronit, pneumonie, infarct, colaps circulator, blocaj renal si
blocaj biliar.
Diagnostice specifice. Funcie de simptomatica prezentat de ctre

accidentat putem stabili cu ajutorul ghidului care este substana toxic care a cauzat
accidentul, precum si diagnosticul prezumtiv.
Primul ajutor la bordul navei este necesar pentru accidentele minore sau

pentru a mbunti starea accidentatului pn

n momentul n care este posibil

aplicarea unui tratament adecvat. este de preferat ca fiecare marinar s fie instruit n
acordarea primului ajutor la bordul navei.
In momentul identificrii unui accidentat trebuie s se in seama de urmtoarele
reguli
atenie la motivele care au cauzat accidentul ;
dac este necesar, se scoate accidentatul din zona periculoas ;

se vor folosi aparate de respirat dac se bnuiete prezena gazelor toxice

sau a fumului n zon ;

se cheam ajutor.
Sunt prezentate grafic si textual fazele primului ajutor acordat, funcie de
simptomele accidentatului. Aceste simptome pot fi :
pierderea cunotinei ;
neregularit si insuficiene ale aparatului circulator si respirator ;
oprirea respiraiei dublat de infarct ;
metode de respiraie artificial si resuscitare cardiac
Complicaii ale intoxicaiilor. In urma contaminrii cu o substan pot avea loc
anumite complicaii. Aceste complicaii sunt prezentate n M.F.A.G. n felul urmtor :
Asfixia (sufocarea)
Identificare

cauzat de lipsa oxigenului n snge. Poate fi cauzat

de intoxicarea cu substane chimice.

Diagnostic

dificulti n respiraie, puls rapid (peste 100/min.), culoare nchis

a pielii, pacientul poate fi agitat la nceput dar devine apatic
ulterior.

Tratament

Tratamentul de urgen este descris n prezentul cod.

In continuare sunt prezentate dup acelai model :

 edemul pulmonar ;
bronita ;
pneumonia ;
afeciuni ale aparatului respirator ;
plurita ;
colapsul circulator acut ;
infarctul miocardic ;
starea de com ;
convulsiile ;
tulburrile mentale ;
afeciuni ale aparatului digestiv ;
temperatura ;
afeciuni renale.
Tratamente de urgen. Se descriu procedurile de urgen si de acordare a
primului ajutor medical pentru limitarea consecinelor accidentelor cu substane toxice.
Aceste tratamente de urgen sunt structurate funcie de zona anatomic de
contact a accidentatului :
contact direct cu pielea sau cu ochii ;
inhalare sau ingestie.
Se descrie de asemenea si procedura de acordare a terapiei cu oxigen.
Tabele cu substane chimice. Sunt prezentate fie ale substanelor chimice
astfel :
Informaii generale

se prezint particularitile de toxicitate ale

substanelor respective ;
Semne si simptome

sunt prezentate simptomele ce apar n cazul

contactului cu substana respectiv.

Tratament

se fac trimiteri la procedurile de tratament descrise

n prezenta publicaie.

In tabelele cu substane chimice, acestea sunt ordonate dup numarul de tabl si

grupul de chimicale din care face parte substana respectiv.
Lista de medicamente. Sunt tabelate medicamentele recomandate care ar
trebui s se afle la bordul navelor care trasnport marfuri periculoase.
In tabel se afl numele medicamentului, unitatea recomandat standard, forma de
prezentare, precum si cantitatea acestuia.

Prevenirea si lupta contra incendiilor

Prevenirea incendiilor la bordul unei nave care transport marfuri periculoase se
realizeaz printr-o bun practic marinreasc, respectndu-se n special urmtoarele

msuri de precauie :
materialele combustibile se vor sine departe de sursele de cldur ;

substanele inflamabile vor fi protejate prin ambalare corespunztoare,

respingndu-se ambalajele care sunt deteriorate sau prezint scurgeri ;

stivuirea se va face astfel nct coletele s fie protejate mpotriva avarierii

sau nclzirii

marfurile periculoase se vor separa de substanele care pot produse sau

rspndi focul

se va asigura accesibilitatea marfurilor periculoase astfel ca la nevoie,

coletele din vecintatea incensiului s poat fi protejate ;

cablurile si instalaiile electrice trebuie s fie n stare corespunztoare si

protejate mpotriva riscurilor de scurt-circuitare ;

acolo unde este necesar separarea printr-o punte sau un perete despritor,

penetraiile cablurulor sau tubulaturilor dintr-un compartiment n altul vor fi bine

izolate, n scopul mpiedicrii ptrunderii vaporilor sau gazelor ;

la stivuirea marfurilor periculoase pe punte se vor avea n vedere forma si

poziia macanismelor auxiliare de punte, a cablurilor si echipamentului electric, pentru

evitarea surselor de aprindere ;
Pentru substanele care necesit recomandri speciale, pentru lupta mpotriva
incendiilor, acestea sunt date n introducerea fiecrei clase si n fia individual;
In general, agentul extinctor cel mai uor disponibil este apa, care este eficient
pentru majoritatea, dar nu pentru toate marfurile periculoase.
Cteodat, aa cum rezult din fiele individuale ale substanelor, apa nu este
eficient si poate, n unele cazuri, s intensifice incendiul sau s cauzeze o explozie. De
aceea, o nav care transport marfuri periculoase asupra crora nu se poate aciona cu
ap n caz de incendiu trebuie s aib la bord suficiente extinctoare adecvate. In cazul
acestor marfuri speciale se recomand utilizarea extinctoarelor chimice uscate sau a
celor cu un gaz inert, cum ar fi bioxidul de carbon.
Datorit riscului mare de otrvire sau intoxicare a persoanelor neprotejate, cu
fumul emanat de unele substane incendiate, nava trebuie s fie echipat cu costume
de protecie si aparate de respirat autonome.
In majoritatea cazurilor, cnd are loc un incendiu n magaziile navei, capacele
gurilor de magazii si toate deschiderile vor fi bine nchise astfel nct s se elimine
posibilitatea alimentrii cu oxigen a incendiului. Totui, cnd se transport substane
care, fie degaj oxigen cnd sunt nclzite, fie menin incendiu, aceast msur poate
fi ineficace, uneori chiar periculoas. Pentru aceste substane sunt date recomandri
speciale n fiele individuale.
Pentru asigurarea unei aciuni eficiente mpotriva incendiilor, la bordul navelor
care transport marfuri periculoase se impun urmtoarele msuri :

realizarea instruciunilor speciale de comportare la bord pentru membrii

echipajului, pasageri sau alte persoane aflate temporar la bord pe timpul operrii navei
;
completarea inventarului cu materialele si echipamentul de prevenire si
combatere a incendiilor ;
stabilirea de responsabiliti concrete pentru fiecare membru din echipaj, prin
rolul de incendiu
realizarea unui grafic de supraveghere a marfurilor periculoase ;

efectuarea de exerciii de antrenament cu personalul de la bord, privind

modul de intervenie n caz de necesitate ;

instruirea echipajului privind utilizarea echipamentului special de combatere
a incendiilor
reglementarea fumatului la bord.
Pe tot timpul operrii marfurilor periculoase, comandantul navei nu va prsi
nava, pentru a putea conduce activitatea de combatere a unui eventual incendiu.
Aceast atribuie nu poate fi transmis secundului navei sau altei persoane.

Capitolul IV
EXEMPLU DE TRANSPORT AL MARFURILOR
PERICULOASE CONFORM REGLEMENTARILOR
CODULUI I.M.D.G.
- TRANSPORTUL MARFURILOR SOLIDE INFLAMABILE Clasa 4.1. Solide inflamabile
Substanele din aceast clas sunt substane ce prezint proprietatea comun de
a se aprinde uor de la surse externe, ca scntei sau flame si de a fi uor combustibile.
Unele din aceste substane cnd sunt n stare uscat sunt clasificate ca explozive.
Unde se face referire n text la o substan care se umezete din cauza apei sau a
oricrui alt lichid, se va permite transportul lor ca substane din clasa 4.1. numai dac
se pot asigura condiii de umiditate corespunztoare.
Agentul de umezire se va distribui uniform prin substana n starea n care se va
transporta. Cnd transportul este anticipat n condiii de temeperatur sczut pentru
substanele umezite sau coninnd ap, se poate aduga un solvent compatibil potrivit,
cum ar fi alcoolul, pentru a micora punctul de congelare al lichidului.
Altele, ca de exemplu celuloidul, poate dezvolta gaze inflamabile si toxice cnd
sunt nclzite sau cind ard.
Proprietile caracteristice fiecrei substane sunt prezentate n fiele individuale.
Ambalare. Diversele proprieti ale substanelor din aceast clas nu permit o
form de ambalare uniform aplicabil, date fiind cerinele individuale pentru fiecare
substan n parte.
Exist totui cteva cerine de baz care sunt aplicabile la toate formele de
ambalare utilizate la substanele din aceast clas.
Datorit uurinei cu care aceste substane pot lua foc, ambalajul trebuie s
serveasc la protejarea coninutului mpotriva surselor exterioare de aprindere.
Substanele acestei clase, care sunt admise numai la trasnport n virtutea faptului
c se umezesc cu ap sau oricare alt lichid se ambaleaz n recipieni perfect
impermeabili la ap. Capacul de nchidere va fi n toate cazurile efectiv etan mpotriva
pierderilor de lichid, fiind solicitat ca un sigiliu ermetic.
Inainte de stivuirea coletelor coninnd aceste substane particulare se va proceda
la un control al recipienilor pentru observarea scurgerilor sau semnalizrii de scurgeri
anterioare care ar putea s reduc cantitatea de lichid sub cota normal.
Separare. Stivuirea se va executa astfel nct n permamen substanele din

aceast clas s fie inute :

"Departe de" ("away from") :
- gaze inflamabile (2.1.)

clasa 2

- lichide inflamabile

clasa 3.3.

- substane cu aprindere spontan

clasa 4.2.

- substane ce devin periculoase cnd sunt umede

clasa 4.3.

- substane oxidante

clasa 5.1.

- corozive

clasa 8.

adic astfel de marfuri trebuie efectiv separate nct s nu reacioneze periculos cu

solide inflamabile ale acestei clase n caz de accident, dar pot fi transportate n aceeai
magazie sau compartiment, dac recomandrile din fiele individuale permit, sau pe
punte cu condii asigurrii unei separaii orizontale de minim 3 metri proiectat pe
vertical.
"Separat de" ("separated from") :
- explozive

clasa 1 Diviziunea 1.4 si 1.5.

- lichide inflamabile
- peroxizi organici
- substane radioactive

clasa 3.1. si 3.2.

clasa 5.2.
clasa 7,

adic colete din astfel de transporturi nu vor fi ncrcate n aceeai magazie sau
compartiment, cu cele coninnd solide inflamabile din aceast clas.
Pentru stivuirea "on deck" (pe punte), aceasta separare nseamn "departe de"
("away from").

"separat printr-o magazie sau compartiment complet" ("separated by a

complete compartment or hold" ).

- explozivi

clasa 1 diviziunea 1.3,

adic coletele din astfel de transportui nu vor fi ncrcate n aceleai magazii sau
compartimente si nici n vecintate cu cele ce conin solide inflamabile.
Pentru stivuirea "on deck" (pe punte) nseamn o separare printr-o distan
corespunztoare.

"separat longitudinal prin intermediul unei magazii sau compartiment

complet" ("separated longitudinally by an intervening complete compartment or hold

from")
- explozivi

clasa 1, diviziunea 1.1. si 1.2.

adic coletele din astfel de transportui nu vor fi ncrcate n aceleai magazii, sau n
magazii nvecinate cu cele ce conin solide inflamabile. O separare prin intermediul a
cel puin o magazie sau compartiment va fi meninut n faa sau n spatele fiecrei
substane incompatibile.
Pentru stivuirea "on deck" aceasta nsemn o separare printr-o distan
corespunztoare.

Msurile generale de precauie pentru ncrcarea si stivuirea substanelor din

aceast clas sunt prezentate detailat n paragraful 3 al introducerii la clasa 4.
Cantiti limitate. Scutire total de la prevederile acestui cod.
Solidele inflamabile n recipieni foarte mici, potrivit limitrilor specificate n
tabelul de mai jos, pot prezenta n aceast privin un risc neglijabil, si nu vor fi
transportate sub prevederile acestui cod.
Scutirile sunt permise dup cum urmeaz :

Cantitatea net
GRUPUL DE

maxim pentru

SUBSTANTE

recipientul

Cantitatea
net maxim
pentru colet

Cantitatea net maxim

care poate fi ncrcat de
un expeditor pentru un

interior
Grupul II de
ambalare
Grupul III de

destinatar

100 gr.

2 kg.

20 kg.

1 kg.

10 kg.

50 kg.

ambalare
Autoritatea competent poate permite scutiri de la prevederile acestui cod pentru
cantiti mai mari dect cele specificate mai nainte, pentru solide inflamabile n
varianta grupului II sau III de ambalare a acestei clase cnd astfel de substane sunt
dizolvate sau n amestec cu substane, care reduc considerabil riscul, aceasta cu
condiia ca elementul periculos dizolvat sau amestecat s nu depeasc cantitile
specificate n tabelul de mai sus.
Astfel de solide inflamabile vor fi descrise n "Dangerous Goods Declaration"
(Declaraia marfurilor periculoase) ca "Dangerous goods in exempted guaranties"
(Marfuri periculoase n cantiti exceptate).
Faptul c aceste condiii de mai sus sunt n concordan, iar transportul nu este
supus prevederilor acestui Cod, totui trebuie incluse n "Declaraia marfurilor
periculoase" care va fi semnat.
Scutiri de ambalare. Solidele inflamabile n recipieni mici sunt n aceast
privin mai puin periculoase dect n recipieni mari. Astfel, autoritatea competent
poate permite un standard mai mic de recipient si ambalaj exterior fa de cel normal
solicitat pentru aceleai substane din cod, cu condiia ca aceti recipieni si ambalaje
s satisfac condiia de siguran si s fie corespunztoare pentru transportul pe mare.
Celelalte prevederi ale acestui cod rmn n continuare valabile.
Recipieni de dimensiuni maxime limitate supuse scutirilor :

Grupul II de ambalare - solide inflamabile n recipieni coninnd mai mult

de 500 gr.
Grupul III de ambalare - solide n recipieni coninnd nu mai mult de 3 kg.
Autoritatea competent poate permite scutiri de la prevederile acestui cod pentru

cantiti mai mari dect cele prezentate n tabelul 1, pentru solide inflamabile n
varianta grupului II sau III de ambalare a acestei clase, cnd astfel de substane sunt
dizolvate sau n amestec cu substane, care reduc n mod considerabil riscul, aceasta
cu condiia ca elementul periculos dizolvat sau amestecat s nu depeasc cantitile
specificate n tabelul 1.
Coletele trebuie s fie n concordan cu testele de performan ale grupului III de
ambalare, afar de cazul n care autoritatea competent a aprobat altfel.
Greutatea brut a ambalajului nu trebuie s depeasc greutatea maxim
admis pentru astfel de ambalaj, cnd nu este supus scutirilor de ambalare si nu
trebuie s depeasc 100 kg, exceptnd cele specificate mai jos.
Limita greutii brute nu se aplic ncrcturilor transportate n concordan cu
prevederile prevzute n introducerea general a acestui cod sau n condiiile aprobate
de autoritatea competent.
Diferite substane ale acestei clase pot fi ambalate mpreun cu acelai ambalaj
exterior cu condia ca ele s fie compatibile una cu alta.
Substanele ncrcate la bord propuse scutirilor de mai sus, vor fi declarate ca
marfuri periculoase. Ele trebuie nscrise n "Declaraia marfurilor periculoase" sub
denumirile lor tehnice sau ca marfuri ale acestei clase, n ambele cazuri urmate de
cuvintele "IN SMALL RECEPTACLES" (n recipieni mici).
Schema general. Solidele inflamabile n cantiti limitate care nu sunt scutite
de prevederile prevzute n tabelul 1 sau nu sunt transportate sub prevederile scutirii
de ambalare, nu trebuie declarate ca marfuri ale acestei clase, dac sunt n
concordan cu prevederile schemei generale din introducerea general la acest cod, si
sunt identificate n "Declaraia marfurilor periculoase" ca "DANGEROUS GOODS IN
LIMITED QUANTITIES" (marfuri periculoase n cantiti limitate), fiind nsotite de un
"CERTIFICATE OF COMPLIANCE" (certificat de conformitate) cu prevederile schemei
generale pentru transportul marfurilor periculoase n cantiti limitate.
Transportul unei singure substane sau a diferitelor substane n cantiti limitate
mpreun n acelai ambalaj exterior este permis de prevederile acestei scheme.
Transporturile n condiii corespunztoare a cantitilor mici de substane ce nu sunt
nregistrate n aceast clas, sunt de asemeni permise de prevederile schemei
generale.
Desigur substanele foarte periculoase nu pot fi transportate sub prevederile
acestei scheme. Ele pot fi transportate numai ca marfuri periculoase ale acestei clase,
nefiind permise scutiri pentru cantiti limitate.
Prevederile detaliate ale schemei generale sunt cuprinse n introducerea general
a acestui cod.
ANEXA la Clasa 4.1.

Fibre vegetale uscate : Bumbac ; In ; Cnep ; Iut ; Capoc ; Sizal

Proprieti :

Se aprind uor

Observaii :

Magaziile sau compartimentele trebuie s fie curate si fr pete de

ulei sau grsimi. Aprtorile gurilor de ventilaie de la magazii sau
compartimente trebuie s fie dotate cu ecrane de prevenire a
scnteilor. Toate deschiderile, intrrile si gurile de vizit din magaziile
compartimente vor fi bine nchise. Pe durata ntreruperii temporare a
ncrcrii, cind magaziile rmn deschise vor fi pregtite manicile de
incendiu. In timpul ncrcrii sau descrcrii, fumatul n apropiere va
fi interzis si mijloacele de stins incendiu vor fi gata de intervenie.
Bumbacul umed sau contaminat face parte din clasa 4.2. Fibrele
vegetale arse, umede sau umezite si fibrele vegetale uleioase intr n
clasa 4.2.

Etichetare :

Nu este cazul

Ambalare : Bale asigurate cu benzi metalice su bale ambalate n pnz de sac si

asigurate cu benzi metalice.
Stivuire :

Departe de uleiuri vegetale sau animale, pe punte sau sub punte.

Filme pe baz de nitroceluloz

Nr. U.N. 1324
Proprieti :

Filmele vechi sau uzate pot fi susceptibile de a se aprinde spontan si

ard uor. Cnd sunt implicate ntr-un incendiu, eman fum toxic. In
compartimente nchide, acest fum poate forma cu aerul amestecuri
explozive.

Observaii :

Stingerea incendiului se realizeaz prin inundarea cu ap.

Ambalare : Grupul III de ambalare :

Recipient net

Colet brut

- litri -

- kg -

20

225

20

40

Lzi de lemn cptuite

225

Butoaie de placaj

100

Butoaie metalice

450

Cutii metalice n lzi de lemn

sau lzi de sipci
Cutii metalice n lzi de placaj

Etichetare :

Clasa 4 solid inflamabil

Stivuire :

Departe de alte substane inflamabile, numai pe punte la cargouri si

nave de pasageri cu mai puin de 25 de pasageri. Pe alte pasagere
interzise.

Fn, paie
Nr. U.N. 1327
Proprieti :

Se aprind uor. Susceptibile de aprindere spontan cnd sunt umede

si umezite sau contaminate cu ulei.

Observaii :

Se refuz la ncrcare cnd sunt neambalate, umede, umezite sau

contaminate cu ulei. Magaziile sau compartimentele trebuie s fie
curate, uscate, fr pete de ulei sau grsimi. Aprtorile gurilor de
ventilaie de la magazii sau compartimente trebuie s fie dotate cu
ecrane pentru prevenirea scnteilor. Toate deschiderile, intrrile si
gurile de vizit din magazii sau compartimente vor fi bine nchise. Pe
durata ntreruperii temporare a ncrcrii, cnd magaziile rmn
deschise vor fi pregtite manicile de incendiu. In timpul ncrcrii sau
descrcrii fumatul n apropiere este strict interzis si mijloacele de
stins incendiu vor fi gata de intervenie.

Ambalare : Grupul III de ambalare : n bale asigurate cu benzi metalice.

Etichetare :

Nu este cazul.

Stivuire :

Departe de uleiuri animale sau vegetale, pe punte si sub punte.

Deeuri de cauciuc, pudr sau granulat

Nr. U.N. 1345
Proprieti :
Observaii :
Ambalare :

Grupul II de ambalare
Colete brut - kg
Cptueal etan la :
- lazi de lemn

125

- lzi de placaj

40

Pungi din plastic mai multe straturi, saci de

hirtie sau pnz

25

Butoaie din placaj sau fibre

100

Butoaie metalice

225

Etichetare :

Solide inflamabile 4

Stivuire :

Pe punte si sub punte.

CONCLUZII
La primirea unei liste de ncrctur care cuprinde si unele marfuri
periculoase, comandantul navei trebuie s se asigure c n documentaia bordului
exist urmtoarele publicaii :

Codul I.M.D.G. n cinci volume, cu amendamentele la zi. Tabla de materii

a celor 5 volume este prezentat la nceputul fiecruia dintre ele si redat n

ANEXA NR. 4 a prezentei lucrri.

Msuri de urgen pentru navele care transport marfuri periculoase, cu

amendamentele la zi ;

Ghidul medical de prim ajutor n accidentele care implic marfuri

periculoase;
Pentru fiecare marf periculoas aflat pe lista de ncrcare, se procedeaz
astfel : se caut denumirea tehnic n indexul general din volumul V al Codului
I.M.D.G. (sau cu numarul O.N.U. n indexul numeric din acelai volum) si se scot
elementele care intereseaz n procesul de ncrcare si transport :
numarul de pagin corespunztor fiei individuale din Codul I.M.D.G. ;
numarul de nregistrare O.N.U. (pentru o dubl identificare) ;
clasa si diviziunea ;
grupa de ambalare ;
riscurile secundare ;
numarul fiei de securitate ;
numarul tabelei M.F.A.G.
In cazul n care una din marfurile periculoase cuprinse n lista de ncrcare nu
figureaz n indexul Codului I.M.D.G., se va solicita ncrctorului o specificaie
complet cu toate elementele necesare, avizat de o autoritate naional
competent.
Odat extrase elementele din indexul general se va trece la studierea fielor
individuale

ale

fiecrei

substane

parte.

Totodat

pentru

mai

bun

documentare, se va studia introducerea general a Codului I.M.D.G., precum si

introducerea la fiecare clas de marfuri luat n studiu.
Pe baza acestui studiu se poate ntocmi planul de ncrcare, n care se va sine
cont de toate proprietile marfurilor nominalizate n lista de ncrcare. De
asemenea, la ntocmirea planului de ncrcare se va utiliza tabela de separare a
marfurilor periculoase.
Dac planul de ncrcare satisface toate criteriile urmarite, se va trece n
continuare la studierea fielor de securitate. Pe baza acestui studiu, innd cont de

cargoplan, se va ntocmi lista cu necesarul de echipament si materiale de

decontaminare, list ce se va nmna ncrctorului.
In continuare se vor studia tabelele din ghidul M.F.A.G. Pe baza studierii fielor
individuale, a cargoplanului si a tabelelor M.F.A.G. se vor stabili echipele de
intervenie n caz de urgen.
La stabilirea acestor echipe se va lua n considerare cantitatea total de
marfuri periculoase, tipul si deplasamentul navei, numarul membrilor de chipaj,
mijloacele de intervenie.
De asemenea se pot stabili restricii de acces si circulaie la bordul navei n
scopul securitii acesteia si al echipajului.
Se va face instruirea ntregului echipaj cu privire la specificul marfurilor ce
urmeaz a fi ncrcate, dup care se va realiza separat instruirea echipelor de
intervenie.
Dup perfectarea tuturor acestor msuri prealabile, comandantul se va sigura
c nava este pregtit pentru ncrcare si transport din toate punctele de vedere,
putnd dispune nceperea ncrcrii.
Pe msura ncrcrii marfurilor periculoase, echipajul va urmari respectarea cu
strictee de ctre ncrctori a normelor specifice de securitate, pentru a preveni
orice fel de incidente care ar putea interveni.
Respectnd litera si spiritul reglementrilor Codului I.M.D.G. si insuflndu-le si
celorlali membrii de echipaj, ofierii bordului vor reui s reduc la minim riscurile
iminente ce decurg din transportul marfurilor periculoase.

BIBLIOGRAFIE
Anton Beziris, Gh. Bamboi

"Transportul maritim - Probleme tehnice si de

exploatare", Editura Tehnic, 1988

Teodor Mircea, I. Prlieanu "Indrumar tehnic pentru transportul si depozitarea

marfurilor

periculoase",

Editura

Tehnic,

Bucureti, 1986
***

"International Maritime Dangerous Goods Code", London,

1982

***

"Medical First Aid Guide for Use in Accidents Involving

Dangerous

Goods", London,1982