1.

Chimia verde, cunoscut i sub numele de chimie durabil sau chimie sustenabil, este un concept cu o dezvoltare substanial
de la apariia sa complet, cu mai bine de un deceniu n urm i reprezint proiectarea, dezvoltarea i implementarea de produse i
procese chimice pentru reducerea sau eliminarea utilizrii i generrii de substane periculoase pentru sntatea uman i pentru
mediu. Chimia verde este o abordare de nalt eficien a prevenirii polurii, deoarece aplic soluii tiinifice inovatoare pentru
situaii de mediu ale lumii contemporane.
4.Generic vorbind, nanotehnologie nseamn controlul, producia i utilizarea anumitor materiale la nivel molecular sau atomic.
La asemenea dimensiuni, materia capt proprieti noi, necunoscute pn acum, deschiznd posibiliti nelimitate de utilizare a
materialelor noi create.
Nanotehnologia este tiina de a realiza obiecte lucrand la scara atomilor. Materia prim e alctuit chiar din atomi i, prin
anumite metode, ei sunt "obligai" s formeze grupuri ce dau caliti speciale materialelor. Apoi, realizand structuri mecanice din
moleculele create se pot obine nanoroboi, capabili s execute anumite sarcini, conform unui program. Nanomaterialele au
dimensiuni cuprinse ntre 0,1 i 100 de nanometriCum se lucreaz cu atomii Deocamdat nu exist o metod unic de lucru.
Fiecare savant i inventeaz propria lui nanotehnologie. De pild, pentru a izola celulele canceroase, cercettorii de la
Universitatea din Michigan au dezvoltat o metod care folosete pe post de "mijloace de transport" anumite buci din moleculele
ADN. Aceste poriuni se numesc dendrimeri. Alte metode presupun schimbarea calitii unor materiale folosind nanotuburi.
Acestea sunt construite din sfere create din 60 de atomi de carbon, numite buckminsterfullerene sau, mai simplu, buckyballs.
Materialele care conin sferele "bucky" sunt de ase ori mai uoare i de o sut de ori mai rezistente decat oelul. n prezent,
savanii estimeaz c n fiecare zi se inventeaz cel puin o nou nanotehnologie. Eliminarea cancerului folosind
nanotehnologia Pentru a ucide celulele canceroase fr s fie afectate cele sntoase, medicii au inventat metoda "calului troian
nanometric". Calul este o poriune de ADN (dendrimer), care are la capete dou grupuri de atomi. Un capt va fi "nglobat" de
celula canceroas, pentru c are caiva atomi aezai exact ca cei din membrana ei. Cel de-al doilea capt, care conine substana
fluorescent, rmane suspendat n afar, precum o anten. Celulele sntoase nu absorb dendrimerii, deci nu vor fi marcate. Apoi,
raza laser, direcionat precis de antena fluorescent, va ucide numai celulele canceroase. Bilele Bucky Bilele Bucky.Fizicianul
Richard Feynman e primul om care a vorbit despre tehnologiile la nivel molecular. bile bucky. Ele sunt de ase ori mai uoare i
de o sut de ori mai rezistente decat cel mai bun oel. Bilele bucky pot fi aglomerate sub form de cilindri, numii "nanotuburi".
Din nanotuburi se fac fibre, ce pot fi incluse n diverse materiale, care devin incredibil de rezistente. ARME Mitraliere cu patru
evi i sistem de ghidare prin laser, realizate din nanotuburi, care folosesc muniie de mai multe tipuri CAMUFLAJ Materialul din
nanofibre al uniformei se va colora precum mediul ambiant, iar soldatul va deveni invizibil de la distane mari. SUPRAOAMENI Exoscheletul pe care este construit costumul are articulaii pneumatice care vor accelera mersul militarului i i vor
permite acestuia s ridice i s transporte cu uurin greuti foarte mari, muchii suportand doar 10% din efortul necesar.
CASC Dotat cu vedere stereoscopic i night-vision, casca este capabil s proiecteze informaii i scheme pe interiorul
vizorului. Acesta nu poate fi penetrat de gloane. HAINE INTELIGENTE Hainele sunt prevzute cu senzori care estimeaz zona
unde va lovi glonul i apoi, cu ajutorul unui mecanism special, reorienteaz nanotuburile, devenind mai rezistente decat Kevlarul
n locul vizat. Haine inteligente pentru oricine Nanotuburile pot fi incluse n esturile obinuite. Ca de fibra de bumbac poate
fi acoperit cu nanotuburi din argint, prin simpla atracie dintre sarcinile pozitive ale bumbacului i ionii negativi de argint. De ce
esturi cu argint? Pentru c acest metal are reale caliti antibacteriene i antivirotice, fiind capabil s curee inclusiv aerul care
trece printr-o astfel de estur. Prezena nanotuburilor de argint nu va permite murdrirea materialului, pentru c de el nu se va
putea aga" nicio celul moart de piele, niciun fir de praf, nicio bacterie i nici mcar un virus. De pete nici nu va mai fi vorba!
Cei care au realizat acest material spun c el nu trebuie neaprat s aib aparen metalic, aspectul fiind dual, prin poziionarea
diferit a fibrelor din nanotuburi. Toate casele vor avea n curand perdele cu nanotuburi de argint, care vor ioniza aerul i vor
reduce poluarea pan aproape de zero
3. Cele 12 principii ale chimiei verzi
Prevenire. Este mai bine sa se previna formarea deseurilor decat sa fie tratate si neutralizate dupa formare. Chimia verde reprezinta
prevenirea poluarii la nivel molecular: utilizarea materialelor si a proceselor sigure si netoxice nu poate fi decat benefic. Le nivel de cercetare de
laborator, costurile de eliminare ale materialelor periculoase utilizate sunt, de obicei, mai mari decat pretul materiilor prime necesare in reactive
Economie de atom. Cunostintele dobandite de-a lungul a aproape 100 de ani de chimie organica sintetica reprezinta o baza pentru a reformula
transformarile sintetice. Multe reactii s-au dezvoltat pe baza "fabrica produsul indiferent de costuri". Adesea, avem de-a face cu "modificari" ale
proceselor cunoscute deja pentru a mari conversia reactiei la un nivel promitator. O privire mai atenta insa asupra chimismului si a materiilor
prime utilizate arata ca este de fapt vorba de o crestere a numarului de atomi care nu sunt incorporati in produsul final. Trebuie asadar realizata o
analiza mai atenta a eficientei reactiei. Daca o reactie deja existenta ofera un randament de 75% cu formarea de produsi secundari in cantitati
moderate, in timp ce o sinteza alternativa acesteia conduce la randamente semnificativ mai ridicate dar, in acelasi timp, reduce economia de
atom, atunci prima reactie este de preferat din punct de vedere al protectiei mediulu

Sinteze chimice mai putin toxice. Intr-o secventa de sinteza in mai multe etape sau chiar intr-un proces intr-o singura etapa, sunt
adesea utilizati reactivi toxici sau periculosi. Procedurile de fabricare asigura insa lipsa contaminarilor cu acesti reactivi a
produsului final. In acest caz, procesul insusi prezinta o serie de riscuri. Reformuland transformarile existente in unele care
utilizeaza materiale mai putin periculoase este unul din ovbiectivele majore ale chimiei verzi.\
\ Proiectarea chimicalelor netoxice. Produsii chimici trebuie sa-si aplice functia dorita in acelasi timp cu minimizarea toxicitatii
lor In industria farmaceutica este foarte important raportul eficacitate/toxicitate. Evident este foarte important ca produsul final sa
atinga anumite performante chimice. Adesea insa, reactivitatea secundara neprevazuta a acestor produsi poate fi foarte
periculoasa: vopseluri cu actiune cancerigena, agenti refrigerenti care distrug stratul de ozon, etc. Datorita acestui fapt
comunitatea chimica a devenit foarte atenta in identificarea mecanismelor specifice de actiune pentru o mare varietate de efecte
finale negative.
Solventi si auxiliari de reactie netoxici. Utilizarea auxiliarilor (solventi sau agenti de separare) trebuie eliminata, daca este
posibil, sau sa fie netoxici daca trebuie utilizati. Adesea, cand se stabileste o transformare sintetica, aceasta este ca o "viziune
melodica chimica". Cu alte cuvinte, intr-o sinteza oarecare se anticipeaza mecanistic o serie de reactii care vor avea loc cu formare
si rupere de legaturi. Dar ceea ce se scapa din vedere este mediul de purificare care va fi utilizat. De exemplu, o chimie care
necesita o dilutie mare in solventi clorurati poate fi extrem de problematica. Separarile cromatografice care utilizeaza cantitati
enorme de eluent pot avea ele, ca atare, un impact foarte mare asupra mediului.
Eficienta energetica. Necesarul energetic al proceselor chimice trebuie recunoscut pentru impactul lui economic si asupra
mediului si trebuie minimizat. Daca este posibil, metodele sintetice trebuie realizate la temperatura si presiune ambianta. Fiecare
transformare necesita o anumita energie pentru a invinge energia de activare a starii de tranzitie. Reactiile puternic exoterme
trebuie racite pentru a putea fi controlate. Aceste energii pot contribui ca o componenta substantiala a amprentei asupra mediului a
transformarii. Ca atare, trebuie formulate noi transformari care sa aibe loc in limite energetice accesibile. Reducerea poluarii s-a
putut realiza prin utilizarea tehnologiilor catalitice pentru fabricarea curata a carburantilor si a chimicalelor, de exemplu. Cu toate
acestea, prepararea traditionala a catalizatorilor utilizati in astfel de procese genereaza cantitati mari de ape de spalare, utilizeaza
cantitati mari de energie si uneori genereaza emisii de azotati si sulfati care contribuie la ploile acide
Utilizarea materiilor prime regenerabile. Este mai avantajoasa utilizarea materiilor regenerabile decat a celor carora sa le
scada in timp potentialul de utilizare atat din punct de vedere economic cat si tehnic. In aceasta abordare trebuie luat in
considerare faptul ca industria chimica se bazeaza in mare parte pe materii prime oferite de industria petroliera. Trebuie avut insa
in vedere potentialul acestora in timp de utilizare. Cu alte cuvinte, trebuie avute in vedere alternative durabile in timp. In acest
context, materiile prime provenite din sectorul agrochimic ofera o alternativa promitatoare prin tehnologiile de izolare si purificare
mai avantajoase pe care le utilizeaza.
Derivatizare in procent redus. Daca nu este strict necesara, derivatizarea (utilizarea unor grupari de blocare, protectie/deprotectie,
modificarea temporara a proceselor fizice/chimice) trebuie minimizata si chiar evitata, daca este posibil, deoarece astfel de etape necesita
reactivi aditionali si pot genera deseuri. Chimia organica de sinteza a inregistrat un succes foarte mare la jumatatea secolului 20, odata cu
"modelarea" sintezelor fine in mai multe etape care utilizau grupari protectoare pentru o blocare temporara a reactivitatii unei grupari
functionale specifice pana cand un al doilea reactiv specific era introdus pentru a le indeparta. Chiar daca aceste sinteze vor ramane
pentru totdeauna in istoria sintezelor organice, din punct de vedere al perspectivei impactului asupra mediului utilizarea gruparilor de
blocare este mai putin acceptata. Proprietatile materialelor se bazeaza pe proprietatea moleculelor de a interactiona unele cu altele si cu
mediul care le inconjoara. Moleculele de interes (cu o activitate anume) sunt manipulate prin modificarile covalente a "topografiei"
pentru a le modifica proprietatile fizice. Aceasta derivatizare covalenta implica in general multe etape sintetice utilizand reactivi neuzuali
si posibil toxici, creind in acest fel deseuri si produsi secundari nedoriti

Cataliza. Reactivii catalitici (cat mai selectivi cu putinta) sunt superiori reactivilor stoichiometrici. Utilizarea catalizatorilor
pentru realizarea transformarilor chimice este extrem de benefica. La ora actuala exista numeroase exemple de reactii
stoichiometrice care au alternative catalitice. In 1999 grupul de cercetare condus de Collin a primit premiul "Presidential Green
Chemistry Challenge Awards" pentru descoperirea unui catalizator benign de oxidare denumit TAML TM. Acest catalizator netoxic,
pe baza de fier este utilizat in epurarea apelor de spalare din industria hartiei. Beneficiile asupra mediului includ scaderea
necesarului energetic, eliminarea compusilor organici clorurati din apele de spalare si scaderea cantitativa a apelor uzate. Mai
mult, catalizatorii sunt complet degradabili in componente benigne.
Degradare. Produsii chimici trebuie preparati astfel incat dupa utilizare acestia sa poata fi transformati in produsi de degradare
si sa nu persista in mediu inconjurator. Mediul inconjurator cunoaste o sumedenie de cicluri ecologice in care deseurile provenite
dintr-un anumit proces devin materie prima pentru un altul. In dorinta societatii de a beneficia de materiale durabile si stabile,
cercetarea a descoperit materiale robuste si rezistente oricarui ciclu de degradare. Din pacate insa, omenirea a devenit poate "prea
buna" in a crea astfel de materiale. Solul este plin de tot felul de materiale care nu sufera nici o forma de degradare. Iata de ce
trebuie sa intelegem mai bine aceste cicluri si sa le incorporam in designul materialelor viitoare astfel incat sa beneficiem in
continuare de materiale foarte stabile cat timp sunt utilizate, dar nu mai mult .

Analiza in timp real pentru prevenirea poluarii. Metodologiile analitice trebuie sa fie dezvoltate suplimentar pentru a permite
monitorizarea si controlul formarii deseurilor in timp real, in situ. Acest principiu prezinta doua aspecte: timp si materiale. Tehnicile de
analiza in timp real trebuie dezvoltate pentru a fi utilizate in procesele de fabricare la scara larga. De asemenea, este necesara dezvoltarea
tehnicilor analitice pentru a consuma materie prima in cantitate mai mica. Este necesara dezvoltarea unor noi metode cromatografice care
sa utilizeze mai putin solvent sau care sa nu necesite amestecuri complexe de solventi. Chimia analitica a jucat un rol esential in
dezvoltarea chimiei organice de sinteza, ajutand la intelegerea a ceea ce se intampla in reactie, la identificarea si caracterizarea
compusilor izolati. Chimia analitica traditionala implica insa utilizarea unor cantitati mari de solvent si de energie iar aparatura utilizata
este de dimensiuni mari. Recent, aceasta a inceput sa se orienteze catre instrumente mult mai precise si de dimensiuni mai mici iar o
adevarata dezvoltare a acestora a inceput odata cu aparitia instrumentelor de analiza "in-line", care utilizeaza cantitati mult mai mici de
solvent determinand astfel scaderea deseurilor produse in procesul global de fabricare.

O chimie mai sigura pentru prevenirea accidentelor. Substantele utilizate intr-un proces chimic trebuie sa fie astfel alese incat
sa permita minimizarea potentialelor accidente chimice, incluzand exploziile, incendiile si emanatiile de gaze. O omisiune care
apare frecvent in discutiile legate de chimia verde este cea a pericolului fizic al exploziilor si incendiilor. Discutiile legate de
impactul asupra mediului si toxicitatii asupra sanatatii umane domina de cele mai multe ori aceste discutii. Cele mai frecvente
accidente de tipul celor amintite mai sus sunt provocate de utilizarea solventilor organici inflamabili si volatili. Ca atare se impun
cercetari legate de dezvoltarea unei noi generatii de solventi care sa nu prezinte aceste trasaturi negative. O familie foarte
importanta de astfel de solventi, dezvoltate de diverse grupuri de cercetare in cadrul cercetarilor legate de chimia verde, sunt
lichidele ionice