Sunteți pe pagina 1din 39

DREPT ADMINISTRATIV PARTEA II

MULTIPLE CHOICE
1. Precizati care este obiectul contractelor administrative, din punct de
vedere al regimului juridic conform legii 554/2004 legea
contenciosului administrativ.
a. punerea in valoare a bunurilor proprietate publica, executarea lucrarilor de
interes public, prestarea serviciilor publice
b. numai executarea lucrarilor de interes public
c. numai prestarea serviciilor publice
2.

Care
este obiectul contractelor administrative, din punct de vedere al
regimului juridic conform legii 554/2004 legea contenciosului
administrativ?
a. numai achizitiile publice
b. numai prestarea serviciilor publice
c. punerea in valoare a bunurilor proprietate publica, executarea lucrarilor de
interes
public, achizitiile publice.

3. Precizati care sunt caracterele contractelor administrative.


a. sunt contracte cu titlu gratuit
b. sunt contracte nenumite
c. sunt contracte cu executare succesiva in timp
4. Care sunt caracterele contractelor administrative?
a. sunt contracte unilaterale
b. sunt contracte solemne
c. contracte cu titlu gratuit
5. Intre cine se incheie contractul de concesiune reglementat prin
legea
219/1998 privind regimul concesiunilor?
a. un concedent - persoana fizica si un concesionar persoana juridica
b. un concedent autoritate publica si un concesionar persoana fizica sau persoana
juridica de drept privat romana sau straina
c. orice fel de persoane fizice si juridice, indiferent ce calitate au ei, de concesionar si
concedent.
6.

In numele cui autoritatea publica poate detine calitatea de concedent


in
cadrul unui contract de concesiune?
a. in numele unei persoane fizice de drept privat cu sediul n Romnia

b. in numele statului (ministere)


c. autoritatea nu poate detine calitatea de concedent in cadrul unui contract de concesiune

7.Ce dobandeste cu titlu definitiv sau temporar o persoana juridica


denumita
autoritate contractanta in cadrul unui contract de achizitie publica?
a. produse, lucrari sau servicii
b. imobile proprietate publica
c. valori mobiliare apartinand unor persoane fizice
8. Pe baza caror principii se realizeaza atribuirea contractului de
achizitie
publica?
a. principiul liberei circulatii si principiul eficientei utilizari a fondurilor publice
b. principiul transparentei procesului de atribuire a contractului si principiul legalitatii
c. principiul legalitatii si principiul prioritatii in atribuirea contractului de achizitie publica
9. Precizati care sunt primcipiile pe baza carora se realizeaza
atribuirea
contractului de achizitie publica.
a. principiul prioritatii in atribuirea contractului de achizitie publica si principiul legalitatii
b. principiul liberei circulatii si principiul eficientei utilizari a fondurilor publice
c. principiul transparentei procesului de atribuire a contractului si principiul liberei circulatii
10. Prin ce procedee se poate face atribuirea contractului de achizitie
publica?
a. licitatie - deschisa sau restransa
b. atribuirea directa a contractului de achizitie publica
c. licitatia inchisa
11. Precizati prin ce procedee se poate face atribuirea contractului de
achizitie publica.
a. atribuirea directa a contractului de achizitie publica
b. licitatia inchisa
c. negocierea - competitiva sau cu o singura sursa
12.Care sunt partile contractului de inchiriere a bunurilor proprietate
publica a
statului si a unitatilor administrativ teritoriale?
a. o persoana de drept public denumita locator si o persoana de drept privat denumita
locatar
b. numai persoane fizice cu domiciliul in Romania
c. numai persoane juridice cu sediul comercial in Romania

13. Care tip de contract administrativ are ca obiect executia uneia sau
mai
multor lucrari de constructii in schimbul unui pret?
a. contract de lucrari publice
b. contract pentru concesiunea de lucrari
c. contract de asociere in participatiune

14. Care tip de contract administrativ contract de achizitie publica,


acorda
executantului concesionar dreptul de a exploata sau administra
rezultatul lucrarilor pentru o perioada de timp determinata?
a. contract de lucrari publice
b. contract pentru concesiunea de lucrari
c. contract de asociere in participatiune
15. Ce fel de bun se remite spre folosinta temporar, gratuit unei
persoane de
drept privat unui comodatar cu obligatia de a-l restitui in natura, in
cazul
contractului de comodat incheiat de catre organele administratiei
publice?
a. un bun aflat in proprietatea statului sau unitatilor administrativ teritoriale
b. un bun imobil aflat in proprietate publica
c. un bun imobil aflat in proprietatea unei persoane fizice
16. Ce fel de bun poate fi bunul ce face obiectul contractului de comodat
incheiat de catre organele administratiei publice?
a. un bun aflat in proprietatea statului
b. un bun aflat in proprietatea unitatilor administrativ teritoriale
c. un bun aflat in proprietatea statului sau unitatilor administrativ teritoriale.
17. Conform art.17 din Legea nr.213/1998 privind proprietatea
public si
regimul juridic al acesteia si prevederile OG nr.124/1998 privind
organizarea si functionarea cabinetelor medicale pot fi date n
comodat - imobile din patrimoniul de stat sau unittilor administrativ
teritoriale pentru ce destinatii?
a. persoane juridice fara scop lucrativ care desfasoara activitati numai de binefacere
b. persoane juridice fara scop lucrativ care desfasoara activitati numai de binefacere sau
de utilitate publica
c. cabinete medicale.

18. Ce are ca obiect, dupa caz, contractul de parteneriat publicprivat?


a. proiectarea, finantarea, constructia si exploatarea, intretinerea si transferul oricarui bun
public
b. instrainarea bunului public dupa finalizarea lucrarilor impuse prin contract
c. numai finantarea si transferul oricarui bun public
19. Ce fel de acte juridice sunt contractele administrative?
a. actele juridice pe care le incheie organele administratiei publice cu cei
administrati
b. actele juridice care se incheie intre persoane fizice
c. actele juridice care se incheie intre persoane juridice

20. Cum sunt clauzele contractelor administrative?


a. clauzele nu sunt negociabile
b. clauzele sunt negociabile
c. clauzele nu sunt stabilite prin lege
21. Cum este definit contractul de concesiune?
a. contractul prin care o autoritate publica, numita concedent, transmite pentru o perioada
de cel mult 49 de ani unei alte persoane, numita concesionar, dreptul si obligatia de
exploatare a unui bun, a unei activitati sau a unui serviciu public, in schimbul unei
redevente
b. contractul incheiat intre Fondul Roman de Dezvoltare Sociala si reprezentanti ai
grupurilor din comunitatile rurale sarace etc. prin care Fondul, pe baza unui proiect
intocmit de beneficiari, transmite acestora, cu titlu gratuit, sume de bani
c. contractul incheiat in forma scrisa prin care o persoana juridica, denumita autoritate
contractanta, dobandeste un titlu definitiv sau temporar produse, lucrari sau servicii prin
atribuirea unui contract de achizitie publica unui ofertant in urma aplicarii uneia dintre
procedurile prevazute.
22.Cum este definit contractul de achizitie publica?
a. este acel contract administrativ incheiat intre o autoritate publica si o persoana de drept
privat, numita executant, si care are ca obiect executia uneia sau mai multor lucrari de
constructii, in schimbul unui pret
b. este contractul incheiat in forma scrisa prin care o persoana juridica, denumita
autoritate contractanta, dobandeste un titlu definitiv sau temporar produse, lucrari sau
servicii prin atribuirea unui contract de achizitie publica unui ofertant in urma aplicarii
uneia dintre procedurile prevazute
c. contractul incheiat intre Fondul Roman de Dezvoltare Sociala si reprezentanti ai
grupurilor din comunitatile rurale sarace etc. prin care Fondul, pe baza unui proiect
intocmit de beneficiari, transmite acestora, cu titlu gratuit, sume de bani.
23.Cum este definit contractul de lucrari publice?
a. este contractul incheiat in forma scrisa prin care o persoana juridica, denumita
autoritate contractanta, dobandeste un titlu definitiv sau temporar produse, lucrari sau
servicii prin atribuirea unui contract de achizitie publica unui ofertant in urma aplicarii
uneia dintre procedurile prevzute
b. contractul prin care o autoritate publica, numita concedent, transmite pentru o perioada
de cel mult 49 de ani unei alte persoane, numita concesionar, dreptul si obligatia de

exploatare a unui bun, a unei activitati sau a unui serviciu public, in schimbul unei
redevente
c. este acel contract administrativ incheiat intre o autoritate publica si o persoana de drept
privat, numita executant, si care are ca obiect executia uneia sau mai multor lucrari de
constructii, in schimbul unui pret
24. Cum este definit contractul pentru concesiunea de lucrari?
a. este acel contract administrativ incheiat intre o autoritate publica si o persoana de drept
privat, numita executant, si care are ca obiect executia uneia sau mai multor lucrari de
constructii, in schimbul unui pret
b. este acel tip de contract de achizitie publica, asemanator contractului de lucrari, cu
deosebirea ca autoritatea publica, in contrapartida lucrarilor executate, acorda
executantului-concesionar dreptul de a expolata sau de a administra rezultatul lucrarilor
pentru o perioada de timp
c. este contractul incheiat in forma scrisa prin care o persoana juridica, denumita
autoritate contractanta, dobandeste un titlu definitiv sau temporar produse, lucrari sau
servicii prin atribuirea unui contract de achizitie publica unui ofertant in urma aplicarii
uneia dintre procedurile prevazute
25.Cum este definit contractul de grant?
a. este acel contract administrativ incheiat intre o autoritate publica si o persoana de drept
privat, numita executant, si care are ca obiect executia uneia sau mai multor lucrari de
constructii, in schimbul unui pret
b. este acel tip de contract de achizitie publica, asemanator contractului de lucrari, cu
deosebirea ca autoritatea publica, in contrapartida lucrarilor executate, acorda
executantului-concesionar dreptul de a expolata sau de a administra rezultatul lucrarilor
pentru o perioada de timp
c. este contractul incheiat intre Fondul Roman de Dezvoltare Sociala si reprezentanti ai
grupurilor din comunitatile rurale sarace etc. prin care Fondul, pe baza unui proiect
intocmit de beneficiari, transmite acestora, cu titlu gratuit, sume de bani
26. Precizati ce are ca obiect contractul de parteneriat public privat?
a. proiectarea si finantarea oricarui bun public
b. intretinerea si transferul oricarui bun public
c. dupa caz, proiectarea, finantarea, constructia, exploatarea, intretinerea si
transferul oricarui bun public.
27.Ce reprezinta obiectul contractului de asociere in participatiune?
a. realizarea unui interes public
b. proiectarea si finantarea oricarui bun public
c. nerealizarea unui interes public
28. Cine are competenta sa verifice utilizarea grantului, potrivit
proiectului aprobat?
a. Fondul Roman de Dezvoltare Sociala
b. Statul
c. Parlamentul.
29. Aratati daca din punct de vedere al regimului juridic aplicabil,
contractele

administrative sunt asimiliate actelor administrative.


a. nu sunt asimilate actelor administrative
b. sunt asimilate faptelor administrative
c. sunt asimilate actelor administrative.
30. In ce sens se explica caracterul sinalagmatic al contractelor
administrative?
a. in sensul ca numai autoritatea administrativa are obligatii in executarea contractului
b. in sensul ca numai persoana de drept privat are obligatii in executarea contractului
c. in sensul ca atat autoritatea administrativa, cat si persoana de drept privat au obligatii
in executarea contractului
31. Precizati ce fel de caracter au contractele administrative.
a. ele au caracter oneros
b. ele au caracter gratuit
c. ele nu au un anumit character juridic.

32. Ce fel de contracte sunt contractele administrative?


a. ele sunt contracte nenumite
b. ele sunt contracte numite
c. ele sunt contracte commune, ca si contractele civile.
33. Ce fel de reglementare juridica au contractele administrative?
a. aceste contracte au o reglementare specifica
b. aceste contracte nu au o reglementare specifica
c. aceste contracte au o reglementare specifica contractelor civile.
34.Cine isi cunoaste intinderea obligatiilor in cazul contractelor
administrative?
a. numai autoritatea administrativa isi cunoaste intinderea obligatiilor
b. numai persoana de drept privat cunoaste intinderea obligatiilor
c. ambele parti, atat autoritatea administrativa, cat si persoana de drept privat
cunosc intinderea obligatiilor inca din momentul incheierii contractului.
35. Precizati cum sunt clauzele contractelor administrative.
a. clauzele sunt negociabile de catre ambele parti
b. clauzele sunt stabilite in mod unilateral de catre autoritatea administrativa
c. clauzele sunt stabilite in mod bilateral de catre autoritatea administrativa si persoana
de drept privat
36. Precizati ce fel de sanctiune se aplica in cazul contractelor
administrative in cazul in care nu au fost indeplinite formele si
procedurile prevazute de lege, avand in vedere faptul ca acestea
sunt contracte solemne.
a. se aplica sanctiunea nulitatii relative
b. se aplica sanctiunea nulitatatii absolute

c. se aplica atat sanctiunea nulitatii absolute, cat si a nulitatii relative


37. In
a.
b.
c.

ce poate consta obiectul contractelor administrative?


punerea in valoare a bunurilor proprietate publica
activitatile de neexecutare a lucrarilor de interes public
activitati de neprestare a serviciilor publice

38. Precizati daca activitatile de prestare a serviciilor publice pot face


obiectul contractelor administrative.
a. acestea pot face obiectul contractelor administrative
b. acestea nu pot face obiectul contractelor administrative
c. acestea pot face numai obiectul contractelor civile si comerciale
39. Pentru ce pot fi utilizate contractele administrative de catre
autoritatile
publice?
a. vinderea bunurilor proprietate publica a statului catre persoane juridice de drept privat
straine
b. darea in folosinta gratuita, pe termen nelimitat, a bunurilor proprietate publica a
statului, persoanelor juridice fara scop lucrativ, care desfasoara activitati de binefacere
c. concesionarea serviciilor publice de interes national

40.Care sunt principiile ce stau la baza atribuirii contractului de achizitie


publica?
a. principiul liberei circulatii si principiul neconfidentialitatii
b. principiul eficientei utilizari a fondurilor publice si principiul tratamentului egal
c. principiul transparentei decizionale a procedurii de atribuire a contractului si principiul
confidentialitatii
41.Cum se poate atribui contractul de achizitie publica?
a. prin concurs de oferte
b. prin negociere cu o singura sursa
c. prin cerere competitiva de solutii in cadrul licitatiei electronice
42. Intre cine se incheie contractul de lucrari publice?
a. acest contract se incheie intre doua autoritati publice si se acorda, de regula, prin
negociere directa
b. acest contract se incheie intre o autoritate publica si o persoana de drept privat si se
acorda, de regula, prin concurs de oferte
c. acest contract se incheie intre o autoritate publica si o persoana de drept privat si se
acorda, de regula, prin licitatie organizata de autoritatea publica.
43. Precizati ce fel de drept acorda autoritatea publica, concesionarului,
in cazul contractului pentru concesiunea de lucrari.
a. dreptul de a exploata rezultatul lucrarilor pentru o perioada determinata
b. dreptul de a administra rezultatul lucrarilor pentru o perioada
nedeterminata
c. dreptul de a folosi gratuit rezultatul lucrarilor pentru o perioada determinata

44. Ce poate constitui obiect al contractului de comodat incheiat de


organele
administratiei publice?
a. un bun aflat in proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, inchiriat
pe o perioada determinata
b. un bun aflat in proprietatea unei unitati administrativ-teritoriale, dat in folosinta
gratuita pe o perioada determinata
c. un bun aflat in proprietatea publica sau privata a statului, dat in folosinta gratuita pe o
perioada nelimitata de timp
45. Care sunt partile contractului de parteneriat public-privat?
a. o autoritate publica centrala sau locala si una sau mai multe persoane de drept privat
b. o autoritate publica centrala sau locala si, ca beneficiar, o persoana de drept privat
c. orice personae fizice si juridice de drept public si privat, romane si straine.
46. Precizati ce are ca obiect contractul de grant, incheiat intre Fondul
Roman de Dezvoltare Sociala si reprezentanti ai grupurilor din
comunittile rurale sarace.
a. transmiterea de sume de bani, cu titlu gratuit, pe baza unui proiect intocmit de
beneficiari
b. transmiterea de sume de bani, cu titlu gratuit, pe baza unui proiect intocmit de Fond
c. transmiterea de sume de bani, cu titlu oneros, pe baza unui proiect intocmit de Fond si
de beneficiari

47. Ce contract administrativ are ca obiect realizarea unui interes


public?
a. contractul de asociere in participatiune
b. contractul de grant
c. contractul de parteneriat public
48. Precizati care contract administrativ are ca obiect executia unuia
sau multor lucrari de constructii , in schimbul unui pret.
a. contractul de grant
b. contractul de lucrari publice
c. contractul de asociere in participatiune
49. Ce se intelege prin caracterul oneros al contractelor administrative?
a. autoritatea administrativa urmareste realizarea unui interes public, in timp ce persoana
de drept privat urmareste obtinerea unui castig material
b. ambele parti ale contractului au obligatii in executarea acestuia
c. nu se pune problema caracterului oneros al contractelor administrative, deoarece
acestea sunt contracte care se incheie cu titlu gratuit.
50. Explicati de ce contractele administrative sunt contracte de
adeziune.
a. deoarece clauzele sunt stabilite in mod unilateral de catre autoritatea administrativa
prin caietul de sarcini, in baza prevederilor legale
b. deoarece clauzele sunt stabilite in mod bilateral, atat de catre autoritatea

administrativa, cat si de catre cealalta parte a contractului


c. contractele administrative nu sunt considerate ca fiind contracte de adeziune, ci doar
simple contracte civile.
1.Bunurile care apartin statului si unittilor administrativ-teritoriale
constituie:
a. un element component al regiilor autonome de interes public local
b. una din principalele directii de actiune ale administratiei publice
c. una din principalele prghii utilizate n scopul realizrii sarcinilor generale
ale sistemului organelor administratiei publice.
2. Domeniul public este alctuit din urmtoarele categorii de bunuri:
a. bunurile prevzute n anexa la Legea administratiei publice locale
b. bunurile prevzute n anexa la Legea nr.213/1998;
c. orice alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de
interes public si sunt dobndite de stat sau de unittile administrativ-teritoriale prin
uzucapiune.
3. Ca institutie juridic, n raport cu proprietatea public sau n functie
de
sfera de cuprinde, domeniul public:
a. este o institutie public complex;
b. se suprapune cu notiunea de proprietate public
c. poate cuprinde att bunuri mobile ct si bunuri imobile

4. Bunurile care apartin domeniului public:


a. sunt inalienabile, imprescriptibile si sesizabile
b. sunt imprescriptibile extinctiv si achizitiv
c. nu mai fac obiectul dreptului de proprietate public n cazul n care sunt
dobndite de ctre un tert prin uzucapiune, n conditiile legii
5. Proprietatea public se dobndeste:
a. numai pe ci juridice specifice dreptului comun
b. numai pe ci juridice specifice dreptului public
c. att pe ci specifice dreptului comun ct si pe ci specifice dreptului public
6. Dreptul de proprietate public poate fi dobndit:
a. pe cale natural
b. prin acte de donatie sau legate acceptate de statul romn, prin Ministerul Finantelor
Publice
c. n orice mod prevzut de Legea privind organizarea Guvernului.
7. Serviciul public reprezint, potrivit opiniilor exprimate n literatura
de specialitate:
a. chintesenta administratiei publice

b. vietii sociale
c. fundamentul dreptului privat
8. Serviciul public reprezint, potrivit opiniilor exprimate n literatura
de specialitate:
a. chintensenta principiului securittii sociale
b. fundamentul dreptului public modern
c. activitatea prestat n serviciul comunittii de ctre agentii economici privati
9. Serviciile publice au aprut ca urmare a constatrii:
a. aparitiei nevoilor statului de a asigura controlul asupra diferitelor comunitti
b. constatrii necesittii de multiplicare a formelor de interventie a statului n activitatea
agentilor economici
c. aparitiei nevoilor sociale ale comunittii a cror satisfacere face necesar interventia
statului
10. n
a.
b.
c.

raport cu aparitia dreptul public si dreptul privat, serviciul public:


prevaleaz dreptului public
prevaleaz dreptului privat
este ulterior aparitiei dreptului international privat

11. Sarcinile de prestatie ale administratiei publice se clasific n:


a. sarcini de interes particular
b. sarcini de interes local
c. sarcini de important redus pentru a cror satisfacere nu este necesar interventia
statului

12. Activitatea de reprezentare diplomatic a Statului Romn:


a. este un serviciu public
b. este de interes particular
c. este o sarcin de prestatie ce revine si Ministerului Finantelor Publice
13.Sunt sarcini de prestatie de interes local ce revin administra tiei
publice:
a. serviciul de paz si protectie
b. serviciile de asistent social
c. serviciile de reeducare
14. Sunt sarcini de prestatie de interes local ce revin administra tiei
publice:
a. reprezentarea international
b. alimentarea cu energie eolian
c. canalizarea
15. Activittile juridice si materiale ale administratiei publice se mpart
n:
a. activitti cu caracter de recomandare
b. activitti cu caracter comercial

c. activitti cu caracter de dispozitie


16. Prin serviciu public se ntelege:
a. activitate cu caracter de recomandare
b. restructurarea economico-administrativ
c. organizatia de stat sau a colectivittii locale, nfiintat de autorittile
competente, cu scopul de a asigura satisfacerea unor cerinte ale membrilor
societtii, n regim de drept administrativ sau civil, n procesul de executare alegii
17. Este un serviciu public:
a. serviciul de igienizare a spatiilor comerciale
b. activitatea de legiferare realizat de Parlament
c. serviciul de asistent sportiv
18. Potrivit Constitutiei, sunt principii de baz ale administratiei publice
locale:
a. principiul independentei serviciilor publice
b. principiul eficientei si eficacittii n administrarea finantelor publice locale
c. principiul deconcentrrii serviciilor publice
19. Este serviciu public:
a. serviciul public de reprezentare n justitie
b. serviciul public de solutionare de ctre instantele judectoresti a litigiilor de
drept public si de drept privat
c. serviciul public de reconstituire
20. Pentru a ne afla n prezenta unor servicii publice sunt necesare cel
putin urmtoarele conditii:
a. existenta unei solicitri exprese adresate statului
b. nfiintarea serviciului s se fac prin ordin al ministrului
c. activitatea serviciului s se desfsoare n realizarea autorittii de stat
21. Pentru a ne afla n prezenta unor servicii publice sunt necesare cel
putin urmtoarele conditii:
a. existenta unei legi care s reglementeze nfiintarea serviciului
b. adoptarea sau emiterea de ctre autoritatea competent a actului de nfiintare a
serviciului public
c. activitatea serviciului s se desfsoare printr-un agent economic
22. Regimul juridic aplicabil serviciilor publice este format:
a. numai din regulile instituite prin actul de nfiintare, organizare si functionare a serviciului
b. din totalitatea normelor de drept aplicabile nfiintrii, organizrii si prestrii serviciului
public
c. numai din norme de drept public
23. Regimul juridic aplicabil serviciilor publice:
a. este format din norme de drept public si de drept privat
b. este reprezentat de normele de drept public aplicabile
c. const n reglementrile de drept public adoptate sau emise de autorittile competente

24. Sub aspectul denumirii si n raport cu utilitatea public, serviciul


public:
a. mai este cunoscut si sub denumirea de serviciu de utilitate public
b. se diferentiaz de serviciul de utilitate public
c. este o specie a serviciului de utilitate public
25.Serviciul public se diferentiaz de serviciul de utilitate public prin
una
din urmtoarele caracteristici care i sunt specifice:
a. este realizat de o structur organizatoric de drept privat, cum este cazul
societtilor comerciale care asigur serviciul public de salubrizare
b. nu este supus tutelei administrative
c. este supus reglementrilor si controlul statului cu privire la formarea si
utilizarea resurselor financiare
26. n raport de forma de organizare, serviciile publice se mpart n:
a. organe ale administratiei publice; institutii publice; regii autonome, societti
si companii nationale de interes public
b. organe ale administratiei publice si societti comerciale
c. institutii publice si agenti economici
27. Sub aspectul nfiintrii si finantrii, serviciile publice care
functioneaz
sub form de organe ale administratiei publice:
a. pot fi nfiintate prin hotrre a consiliului de stat
b. sunt finantate exclusiv din resurse bugetare, constituite din taxele si tarifele
percepute pentru serviciile prestate
c. pot fi nfiintate de Parlament
28. Sub aspectul nfiintrii, serviciile publice care functioneaz sub
form de
organe ale administratiei publice:
a. pot fi nfiintate de consiliul de stat
b. pot fi nfiintate prin decret-lege
c. pot fi nfiintate prin ordin al ministrului

29. Sub aspectul activittii desfsurate, a sumelor percepute pentru


activitatea desfsurat si al periodicittii si ritmicittii activittii,
serviciile publice care functioneaz sub form de organe ale
administratiei publice:
a. si desfsoar activitatea numai n mod gratuit si din oficiu
b. pot percepe taxe, tarife si contraprestatii pentru serviciile prestate
c. si desfsoar activitatea n mod continuu si ritmic, dup programe aduse
la cunostinta publicului
30.Sunt principii de organizare si functionare a serviciilor publice:
a. principiul independentei

b. principiul proportionalittii
c. principiul continuittii
31. Sunt principii de organizare si functionare a serviciilor publice:
a. principiul inamovibilittii
b. principiul independentei
c. principiul eficientei si eficacittii
32. Sunt servicii publice:
a. serviciul de alimentare cu energie eolian
b. serviciul de transport n regim de taxi
c. serviciul de administrare a domeniului privat al unittilor
administrativteritoriale
33. Sunt servicii publice:
a. producerea energiei eoliene n sistem centralizat
b. furnizarea energiei termice n sistem centralizat
c. reducerea zgomotului
34. Sunt servicii publice:
a. serviciile comunitare de utilizri publice
b. canalizarea si epurarea apelor riverane
c. distributia de energie termic n sistem centralizat
35. Sunt servicii publice:
a. salubrizarea incintelor
b. administrarea domeniului public si privat al unittilor administrativ-teritoriale
c. transportul local n regim de taxi
36.Sunt servicii publice:
a. serviciul public de lectur
b. eliberarea biletelor de tratament medical
c. nmatricularea bicicletelor

1. Trsturile actului administrativ sunt:


a. este forma juridic principal de activitate a administratiei publice;
b. reprezint o manifestare de voint expres, bilateral si supus unui regim de putere
public;
c. nu produce efecte juridice, adic nu d nastere, modific sau stinge raporturi
juridice de drept administrativ
2. Sunt caracteristici ale actului administrativ:
a. actul administrativ este, n principiu, irevocabil
b. actul administrativ este adoptat/emis de ctre o autoritate public n
vederea
organizrii executrii legii si executrii n concret a acesteia
c. actul administrativ trebuie nvestit cu formul executorie

3. Principiul legalittii actului administrativ presupune:


a. actul administrativ s respecte doar conditiile de oportunitate existente n
momentul emiterii/adoptrii acestuia;
b. actul administrativ s fie emis/adoptat n limitele competentei legale a
autorittii
publice ierarhic superioare;
c. calitatea actului administrativ de a corespunde Constitutiei si legii n baza si
n executarea creia a fost emis.
4. Principiile care stau la baza procedurii administrativ-jurisdic tionale
sunt:
a. principiul contradictorialittii si principiul asigurrii dreptului la aprare
b. principiul subordonrii activittii administrativ-jurisdictionale celei judiciare
c. principiul disponibilittii.
5. Reclamantul poate introduce actiunea n contencios administrativ la:
a. instanta de la sediul autorittii publice prte
b. la alegere ntre instanta de la domiciliul/sediul reclamantului si cea de la sediul
autorittii publice
c. mai nti la instanta de la sediul autorittii publice prte si ulterior la domiciliul
reclamantului
6.Sistemul dualist de jurisdictie n materia contenciosului administrativ
este reglementat n:
a. Franta, Belgia, Italia, Germania;
b. Romnia si Spania
c. Finlanda si Anglia.
7. Temeiul constitutional al contenciosului administrativ este:
a. numai art. 52 din Constitutie, republicata;
b. numai art. 126 alin.(6) din Constitutie, republicata
c. art. 52 si art. 126 alin. (6) din Constitutie, republicata.
8. Contenciosul administrativ se refer la:
a. totalitatea litigiilor dintre autorittile publice si particulari, solutionate de
instante judectoresti specializate
b. activitatea de control exercitata asupra autorittilor executive;
c. ori procedura prealabila solutionata pe calea recursului gratios sau ierarhic
9. Ministerul Public particip n litigiile de contencios administrativ n
urmtoarele situatii:
a. sesizeaz instanta de contencios administrativ competent, cnd apreciaz c
prin emiterea unui act administrativ normativ se vatm un interes legitim public
b. n orice faz a procesului la solutionarea cererilor n contencios administrativ,
avnd ca obiect anularea unui act administrativ individual;
c. cnd instanta de contencios administrativ dispune, din oficiu, introducerea n
cauz a Ministerului Public, pentru aprarea unor drepturi si interese legitime private.
10. In cazul actiunilor promovate de Agentia Nationala a Functionarilor
Publici procedura prealabil este:

a. facultativa
b. obligatorie;
c. poate fi urmat concomitent cu actiunea n contencios administrativ
11. Pot fi persoane vtmate, n sensul legii contenciosului administrativ
si:
a. un grup de persoane fizice, cu personalitate juridic, titular al unor drepturi si interese
publice
b. organisme sociale care invoc o vtmare, printr-un act administrativ, a unui interes
legitim public
c. un grup de persoane fizice, fr personalitate juridic, titular al unor drepturi si
interese legitime publice
12. Notiunea de autoritate public, reprezint potrivit dispozitiilor legii
contenciosului administrativ:
a. orice organ de stat sau al unittilor-administrativ teritoriale care actioneaz,
n regim de putere public, pentru satisfacerea interesului public general
b. orice formatiune politic reprezentat n Parlamentul Romniei
c. persoane fizice, care au statut de utilitate public sau presteaz un serviciu
public, n regim de putere public.
13. Forma scris a actului administrativ este ceruta de.
a. publicarea n Monitorul Oficial al Romniei
b. executarea si respectarea ntocmai de ctre cei crora li se adreseaz
c. posibilitatea revocrii de ctre organul emitent sau cel ierarhic superior.
14. Controlul de tutela administrativ se exercit prin:
a. Prefect
b. Guvern
c. Agentia National de Administrare Fiscal
15. Prefectul poate ataca n contencios administrativ urmatoarele acte
administrative:
a. hotrrile de guvern;
b. actele pe care le consider nelegale, emise de autorittile publice locale;
c. actele autorittilor publice centrale

16.Agentia National a Functionarilor Publici poate ataca n contencios


administrativ urmatoarele acte administrative:
a. actele autorittilor publice centrale n conditiile Codului Muncii
b. actele autorittilor publice centrale si locale prin care se ncalc legislatia privind functia
public
c. actele autorittilor publice centrale sau locale prin care se aduce atingere interesului
public.
17. Conditiile de admisibilitate a cererii de sesizare cu excep tia de

nelegalitate sunt, potrivit art. 4 din legea contenciosului


administrativ:
a. obiectul exceptiei de nelegalitate s vizeze un act administrativ unilateral;
b. s nu existe pe rolul instantelor judectoresti un alt proces n legtur cu acelasi
act administrativ
c. solutionarea litigiului pe fond s nu depind de actul administrativ a crui
nelegalitate se invoc.
18. Caracteristicile procedurii de solutionare a exceptiei de nelegalitate
sunt:
a. competenta de solutionare apartine instantei nvestit cu judecarea fondului litigiului;
b. exceptia de nelegalitate se judec de urgent, cu citarea prtilor si a emitentului actului
administrativ
c. recursul mpotriva solutiei primei instante se declar n termenul de 15 zile
prevzut de Codul de procedur civil
19. Nu pot fi atacate n contenciosul administrativ actele administrative
care:
a. care privesc raporturile dintre instantele judectoresti siParlament;
b. ordinul prefectului de numire n functii publice
c. actele de comandament cu caracter militar
20. Sunt exceptate de la controlul judectoresc al instantei de
contencios si urmatoarele acte administrative:
a. actele administrative care fac obiectul unei jurisdictii administrative speciale
b. actele administrative pentru modificarea sau desfiintarea crora se prevede, prin
lege organic, o alt procedur judiciar;
c. actele administrative emise, cu exces de putere, pentru aplicarea strii de asediu.
21. Jurisdictiile administrative speciale au,potrivit legii actuale,
urmtoarele caracteristici:
a. sunt obligatorii
b. sunt guvernate de principiul celerittii
c. facultative.
22. Situatiile care pot genera conflictele solutionate pe calea
contenciosului
administrativ sunt urmtoarele:
a. emiterea unui act administrativ considerat vtmtor
b. refuzul nejustificat al unei autoritti publice de a aproba proiectul unei hotrri de guvern;
c. ncheierea unui contract ntre o autoritate public si un membru al Guvernului

23. Plngerea prealabil poate fi formulat, potrivit art. 7 din legea


contenciosului administrativ, de:
a. persoana vtmat ntr-un drept sau interes legitim printr-un act administrativ unilateral
b. persoana vtmat care a optat pentru procedura administrativ-jurisdictional

prevzut prin lege special;


c. persoana care se consider vtmat printr-un act administrativ normativ
adresat altui subiect de drept
24. Din punct de vedere al necesitatii parcurgerii aceste proceduri,plngerea
prealabil are caracter:
a. facultativ;
b. obligatoriu
c. de sesizare a instantei de contencios administrativ
25. Termenul de formulare a plngerii prealabile este, potrivit
dispozitiilor
Legii contenciosului administrativ:
a. 30 de zile de la emiterea actului administrativ individual
b. oricnd pentru actul administrativ unilateral
c. 30 de zile de la comunicarea actului administrativ individual
26. Potrivit legii actuale ,in cazul contractelor administrative, plngerea
prealabil semnific:
a. ncetarea efectelor contractului
b. ncercarea unei concilieri, potrivit dispozitiilor Codului de procedur civil
referitoare la litigiile comerciale;
c. ori desfiintarea de drept a contractului administrativ
27. Termenul de 6 luni pentru formularea plngerii prealabile n cazul
contractelor administrative ncepe s curga de la data:
a. ncheierii contractului, n cazul litigiilor legate de ncheierea lui;
b. ncetrii obligatiilor contractuale, n cazul litigiilor legate de executarea lui
c. producerii efectelor juridice ale contractului
28. Natura juridic a termenului de 6 luni de la emiterea actului,
prevzut de
art. 7 alin. 7 din Legea contenciosului administrativ, este:
a. de decdere
b. de prescriptie;
c. de recomandare.
29. Conditiile de fond ale exercitrii actiunii n contencios administrativ
sunt:
a. actul atacat s fie act administrativ normativ, n form tipic sau asimilat
b. actul atacat s emane de la un organism social care apr valori de interes general;
c. actul atacat s vatme un drept recunoscut de lege sau un interes legitim privat sau
public.

30. Sunt conditii de form si procedurale ale exercitrii actiunii n


contencios administrativ:
a. ndeplinirea procedurii prealabile, prin formularea recursului gratios si/sau a
recursului administrativ ierarhic
b. sesizarea cu actiune direct a instantei de contencios administrativ competente
c. persoana vtmat s se adreseze ntr-un termen rezonabil instantei de contencios
administrativ
31. Sunt conditii de exercitare ale actiunii n contencios administrativ:
a. introducerea actiunii ntr-un termen de 30 de zile de la comunicarea
rspunsului
la plngerea prealabil sau a refuzului nejustificat de a solutiona cererea
b. actul administrativ atacat s nu fie din cele exceptate de la controlul
instantei de
contencios administrativ
c. actiunea s aib ca obiect anularea unui act administrativ individual.
32. Prin actiunea formulata, persoana vtmat poate solicita instantei de
contencios administrativ:
a. anularea n tot sau n parte a actului administrativ;
b. revocarea actului administrativ
c. reducerea pagubei cauzate prin actul administrativ vtmtor.
33. Persoana vtmat mai poate solicita instantei de contencios
administrativ si:
a. declararea ca neconstitutional a unei ordonante de guvern
b. reparatii pentru daune morale
c. obligarea autorittii prte la retragerea actului administrativ vtmtor.
34. Instanta de contencios administrativ poate pronunta urmtoarele
solutii:
a. s rspund reclamantului n sensul rezolvrii favorabile a cererii;
b. s acorde daune materiale si/sau morale n cazul anulrii actului
administrativ;
c. s respecte legea n executarea creia a fost emis actul administrative.
35. Litigiile privind contractele administrative, pe care instan ta de
contencios
administrativ le poate solutiona sunt:
a. exclusiv cele legate de ncheierea si executarea contractelor administrative;
b. cele privind durata executrii contractului administrativ;
c. cele legate de faza premergtoare ncheierii contractului, precum si cele n legtur cu
ncheierea, modificarea, interpretarea, executarea si ncetarea contractului administrativ.
36.Principiul dup care se solutioneaz litigiile avnd ca obiect contractul
administrativ este:
a. principiul securittii raporturilor juridice
b. regula subordonrii principiului liberttii contractuale fat de principiul
priorittii interesului public

c. principiul liberttii contractuale


37. Conditiile de exercitare a actiunii n contencios administrativ de
ctre
persoana vtmat prin ordonante sau dispozitii din ordonante, sunt:
a. invocarea pe cale principal a exceptiei de neconstitutionalitate
b. introducerea unei actiuni principale, nsotit de exceptia de
neconstitutionalitate;
c. obiectul principal al actiunii s fie constatarea neconstitutionalittii
ordonantei sau a dispozitiei din ordonant.
38. Persoana vtmat prin ordonante sau dispozitii din ordonante poate
solicita instantei de contencios administrativ si:
a. anularea actelor administrative emise n baza ordonantei;
b. pronuntarea unei hotrri judectoresti care s nlocuiasc ordonanta declarat
neconstitutional;
c. anularea ordonantei si amendarea emitentului actului
39. Competenta material de solutionare n fond a litigiilor privind actele
administrative emise sau ncheiate de autorittile publice locale
revine:
a. tribunalelor administrativ-fiscale;
b. sectiilor de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel, n cazul
litigiilor privind taxe si impozite si accesorii ale acestora n valoare de pn la 500.000 lei;
c. instantei judectoresti care exercit un control de plin jurisdictie
40. Sectiile de contencios administrativ si fiscal ale Curtilor de Apel au
competenta s judece:
a. n prim instant, litigiile privind actele administrative emise de autoritti publice locale;
b. ca instant de recurs, recursurile declarate mpotriva sentintelor pronuntate de
sectiile civile si comerciale ale tribunalelor
c. litigiile privind taxe si impozite, contributii, datorii vamale, precum si accesorii
ale acestora n valoare mai mare de 500.000 lei.
41. Litigiile de contencios administrativ se solutioneaz:
a. n sistemul triplului grad de jurisdictie (fond, apel, recurs);
b. n sistemul dublului grad de jurisdictie (fond si recurs);
c. n prim si ultim instant, n cazul Sectiei de contencios administrativ si
fiscal a naltei Curti de Casatie si Justitie.
42. Competenta teritorial n materia contenciosului administrativ este:
a. exclusiv;
b. alternativ;
c. obligatorie
43. Prin plngerea prealabil, persoana vtmat poate solicita:
a. anularea actului administrativ;
b. emiterea unui alt act administrativ;
c. reexaminarea actului administrativ cu caracter normativ sau individual

44.Natura juridic a termenelor de 6 luni, respectiv 1 an prevzute de art.


11
alin. (1) si (2) din legea contenciosului administrativ este:
a. ambele termene sunt de prescriptie;
b. ambele termene sunt de recomandare
c. termenul de 6 luni este de prescriptie, iar cel de 1 an este termen de
decdere.
45. Sunt exceptate de la respectarea termenului de 6 luni prevzut de
art. 11
alin. (1) din legea contenciosului administrativ:
a. actiunile privind actele administrative cu caracter normativ;
b. actiunile introduse mpotriva actelor administrativ-jurisdictionale
c. actiunile formulate de Prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public si
Agentia
National a Functionarilor Publici.
46. La primirea actiunii, instanta de contencios administrativ este
obligat:
a. fie s cear autorittii al crei act este atacat s-i comunice de urgent
acel act;
b. s dispun citarea prtilor;
c. s amendeze conductorul autorittii publice dac autoritatea nu trimite, n
termenul stabilit, lucrrile solicitate de instant
47. Suspendarea executrii actului administrativ n temeiul art. 14 din
legea
contenciosului administrativ se poate dispune:
a. cnd se face dovada sesizrii instantei judectoresti cu actiune n anularea actului
administrativ;
b. cnd sunt ntrunite cumulativ conditia existentei cazului bine justificat si
necesitatea prevenirii unei pagube iminente
c. la solicitarea Ministerului Public
48. Suspendarea de drept a executrii actului administrativ intervine:
a. cnd se emite un nou act administrativ n conformitate cu dispozitiile legale
b. cnd s-a admis de instanta de fond actiunea n anularea actului administrativ
c. cnd se atac de ctre Prefect sau Agentia National a Functionarilor Publici un act emis
de autorittile administratiei publice centrale sau locale, n virtutea dreptului de tutel
administrativ.

49. Solutionand actiunea , instanta de contencios administrativ poate


pronunta urmtoarele solutii:
a. s anuleze n tot sau n parte actul administrativ individual sau normativ;
b. s oblige autoritatea public s si revoce actul administrativ vtmtor;
c. s amendeze persoana fizic sau juridic, destinatar a actului
administrativ

50. n cazul litigiilor avnd ca obiect contracte administrative, instan ta


poate
pronunta urmtoarele solutii:
a. oblig autoritatea public s desfiinteze contractul
b. suplineste consimtmntul unei prti cnd interesul public o cere;
c. stabileste un termen de ncetare a contractului
51. Conditiile de exercitare a actiunii pentru despgubiri, pe cale
separat sunt:
a. actiunea s fie introdus n termen de 1 an de la data la care persoana vtmat
a cunoscut sau trebuia s cunoasc ntinderea pagube
b. instanta de fond s fi omis s se pronunte cu privire la cererea accesorie
privinddespgubirile;
c. cnd cererea de acordare a despgubirilor a fost respins ca nentemeiat de
ctre instanta nvestit cu solutionarea actiunii n anularea actului administrative.
52. Instanta de contencios administrativ nvestit cu judecarea unui
recurs declarat mpotriva unei hotrri pronuntate n prim instant,
poate adopta una dintre urmtoarele solutii:
a. s resping recursul ca inadmisibil;
b. s modifice sau s caseze hotrrea atacat
c. s trimit cauza spre solutionare la autoritatea public emitent a actului
administrativ atacat
53. Instanta de recurs va pronunta o solutie de casare cu trimitere spre
rejudecare n urmtoarele situatii:
a. cnd instanta de fond a solutionat cauza n temeiul unei exceptii de ordine public;
b. cnd prima instant a solutionat, n mod nelegal, fondul cauzei;
c. ntotdeauna cnd va constata nelegalitatea si netemeinicia sentintei atacate.
54. Este motiv de revizuire a solutiilor pronuntate de instantele de
contencios administrativ:
a. judecarea pricinii n lipsa unei prti care nu a fost legal citat;
b. cnd s-a nclcat principiul priorittii dreptului comunitar, reglementat de
art.148 alin. 2, coroborat cu art. 20 alin. 2 din Constitutia Romniei
c. cnd solutionarea cauzei depinde de un nscris nou.

55. Obligatia publicrii n Monitorul Oficial al Romniei exist pentru


urmtoarele hotrri judectoresti pronuntate n materia
contenciosului administrativ:
a. hotrrile prin care se anuleaz un act administrativ unilateral
b. hotrrile de lmurire a dispozitivului unei sentinte judectoresti
c. hotrrile judectoresti definitive si irevocabile prin care s-a anulat n tot
sau n
parte un act administrativ cu caracter normativ

56. Hotrrea judectoreasc irevocabil privind admiterea unei actiuni


n
contenciosul administrativ trebuie executat:
a. la cerere
b. n termenul de 6 luni prevzut la art. 11 din Legea contenciosului
administrativ
c. n 30 de zile de la data rmnerii irevocabile a hotrrii
57. Neexecutarea hotrrii judectoresti irevocabile de ctre autoritatea
public poate atrage:
a. sanctionarea conductorului autorittii publice sau a persoanei obligate cu amend
b. obligarea autorittii publice la plata dobnzii de referint B.N.R
c. rspunderea contraventional a celui obligat prin hotrre judectoreasc
58. Semnificatia notiunii de exces de putere este potrivit legii
contenciosului administrativ:
a. exercitarea dreptului de apreciere al autoritatiilor publice, in limita competentelor
atribuite
prin lege
b. exercitarea dreptului de apreciere al autorittilor publice cu nclcarea
drepturilor si liberttilor cettenilor
c. exercitarea dreptului de apreciere al autorittilor publice, cu nclcarea
ordinelor emise de organul ierarhic superior
59. Institutia Curtii Federale Administrative, ca instant de jurisdictie
administrativ, exist n:
a. Franta
b. Germania
c. Italia.
60. Sistemul de jurisdictie administrativ avnd cele mai multe
similitudini cu cel din Romnia este:
a. cel al Spaniei
b. cel al Frantei
c. cel al Italiei.

61. Prima reglementare proprie de organizare si functionare a


contenciosului
administrativ romn s-a realizat n perioada:
a. 1866-1905, dup adoptarea primei Constitutii
b. dup adoptarea Constitutiei din 1923;
c. prin Legea nr. 1/1967 a contenciosului administrativ
62.Consiliul de Stat care a functionat n perioada 1864-1866, dup Unirea
Principatelor, avea urmtoarele atributii:
a. judectoresti
b. de solutionare a litigiilor dintre administratia public si particulari cu privire la acte
administrative
c. singurul organ cu puteri executive al trii

63. Potrivit Legii contenciosului administrativ din 23 decembrie 1925,


erau
exceptate de la controlul judectoresc:
a. actele de guvernmnt
b. decretele regale
c. actele primului-ministru
64. n cazul n care autoritatea emitent a actului constat c acesta
este
nelegal are urmtoarele posibilitti:
a. s solicite organului ierarhic superior revocarea actului
b. s revoce el nsusi actul administrativ, dup ce acesta a intrat n circuitul
civil
c. s solicite instantei de contencios administrativ anularea propriului act,
dac acesta a produs efecte juridice.
65. Pot avea calitate procesual pasiv n litigiile de contencios
administrativ:
a. functionarul care se face vinovat de refuzul de a rezolva o cerere
referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim;
b. o persoan tert fat de actul administrativ individual, cnd autoritatea
public emitent, solicit anularea propriului act
c. ori doar persoanele crora li se adreseaz, n mod direct, actul
administrativ considerat vtmtor.
66. Criteriile de stabilire a competentei materiale a instantei de
contencios
administrativ sunt:
a. criteriul naturii juridice a actului administrativ atacat,
b. criteriul valoric n cazul actelor administrative care au ca obiect taxe si
impozite, contributii, datorii vamale si accesorii ale acestora
c. criteriul modului de adoptare/emitere a actului administrativ

67.Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar,


potrivit legii contenciosului administrativ, actiunile:
a. toate actiunile formulate n contencios administrativ;
b. actiunile introduse de Prefect
c. actiunile formulate de functionari publici, n temeiul Legii nr. 188/1999.
68. In cazul admiterii sale, efectele exceptiei de nelegalitate sunt:
a. instanta va putea dispune att anularea actului, ct si s constate
nelegalitatea lui;
b. hotrrea judectoreasc prin care a fost solutionat exceptia de
nelegalitate produce efecte erga omnes;
c. solutia pronuntat asupra exceptiei de nelegalitate produce efecte doar
ntre prtile litigiului.

69.Principiile recomandate de Comitetul Ministrilor guvernelor statelor


membre ale Consiliului Europei n ceea ce priveste garantia mpotriva
eventualelor efecte duntoare ale executrii actului administrativ
sunt:
a. posibilitatea acordat reclamantului de a solicita autorittii jurisdictionale,
nainte ca aceasta s se pronunte, de a cere msuri de protectie provizorie
mpotriva actului administrativ;
b. msurile de protectie provizorie pot consta n retragerea actului
administrativ;
c. procedura urmat n fata autorittii jurisdictionale s fie parcurs ntr-un
termen rezonabil.
70. Refuzul nejustificat de a solutiona o cerere reprezint, potrivit legii
actuale:
a. exprimarea explicit, cu exces de putere a vointei de a nu rezolva cererea;
b. refuzul exprimat verbal de un functionar n privinta rezolvrii unei cereri
c. ori refuzul nejustificat de a primi cererea in vederea solutionarii
71. Plngerea prealabil poate fi formulat, potrivit art. 7 din legea
contenciosului administrativ, de:
a. persoana vtmat ntr-un drept sau interes legitim printr-un act administrativ unilateral;
b. persoana vtmat care a optat pentru procedura administrativ-jurisdictional prevzut
prin lege special
c. persoana care se consider vtmat printr-un act administrativ normativ adresat altui
subiect de drept.
72. Cand persoana vatamata a cerut anularea actului administrativ, fara
a cere in acelasi timp si despagubiri, termenul de prescriptie pentru
cererea de despagubire curge de la data:

a. emiterii actului administrativ


b. cand aceasta a cunoscut sau trebuia sa cunoasca intinderea pagubei;
c. cand hotararea judecatoreasca de anulare a actului administrativ a devenit irevocabila
73. Potrivit reglementarii actuale, instanta de executare a unei hotrri de
contencios administrativ este:
a. instanta care a pronuntat hotararea de fond
b. instanta de recurs care a rejudecat fondul cauzei
c. instanta a crei hotrre a rmas definitiv si irevocabil
74. Un decret prezidential prin care se declar stare de asediu poate fi
atacat potrivit legii actuale, la:
a. poate fi atacat la instanta de contencios administrativ
b. nu poate fi atacat la instanta de contencios administrativ
c. poate fi atacat la instanta de contencios administrativ numai pentru exces de putere.

75. Potrivit reglementarii actuale, in urma deliberrii asupra cauzei,


instanta poate da una din urm toarele solutii:
a. s anuleze, n tot sau n parte, actul administrativ
b. s pronunte o hotarare care sa tina loc de act administrativ
c. sa oblige autoritatea parata la rectificarea actului contestat
76. Din punct de vedere al fazei procesuale, exceptia de nelegalitate poate
fi ridicat:
a. numai la instanta de fond;
b. numai la instanta de recurs;
c. att n prim instant ct si n faza cilor de atac
77. Prin sintagma de pagub iminent se ntelege, potrivit art. 2 alin.
(1) lit. n)din Legea contenciosului administrativ :
a. prejudiciul material viitor si previzibil;
b. perturbarea grav, existent la momentul emiterii actului administrativ, a
functionrii unei autoritti publice
c. prejudiciul nscut, cert si actual.
78. Din punct de vedere al reglementarii, institutia contenciosului
administrativ reprezint unul din domeniile pe care legiuitorul le-a
rezervat:
a. reglementrii legii ordinare;
b. reglementrii prin hotrri ale guvernului
c. reglementrii legii organice.

79.Sunt asimilate actelor administrative, conform Legii 554/2004


urmtoarele
contracte ncheiate de autorittile publice:
a. contractele de vnzare cumprare
b. contractele de achizitii publice
c. contractele de locatiune
80. Termenul de sesizare a instantei n cazul actiunilor care au ca obiect
contracte administrative, curge de la data:
a. ncheierii procesului verbal de finalizare a procedurii concilierii
b. ncheierii contractului in cazul litigiilor legate de incheierea lui;
c. stabilita prin contract, cu acordul partilor
81. Din punct de vedere al executarii hotararii atacate, introducerea
recursului produce urmatoarele efecte:
a. suspend executarea
b. nu suspend executarea
c. suspenda executarea numai pana la inceperea dezbaterilor asupra
fondului cauzei.

82.Recursul n contencios administrativ se introduce n termen de:


a. 15 zile de la comunicare ;
b. 30 de zile de la pronuntare sau comunicare
c. 10 zile de la pronuntare sau comunicare
83. Recursul ierarhic se exercit la:
a. aceeasi autoritate care a emis actul administrativ supus recursului
b. organul ierarhic superior organului care a emis actul ce a produs
vtmarea
c. organul de control administrativ de specialitate
84. Instanta de executare n materia contenciosului administrativ este,
potrivit legii actuale:
a. judectoria, ca instant de drept comun;
b. instanta care a solutionat fondul litigiului de contencios administrativ;
c. sectia de contencios administrativ a tribunalului
85. mpotriva unui act administrativ individual adresat unui subiect de
drept
poate introduce actiune:
a. numai persoana creia i se adreseaz;
b. si alt persoan dac prin emiterea actului i se vatam vreun drept subiectiv sau
vreun interes legitim
c. Avocatul Poporului, din oficiu
86. Executarea hotrrii la care se refera art.22 din Legea contenciosului
administrativ, se face n termenul:
a. prevzut de lege

b. dupa investirea cu formula executorie, potrivit dreptului comun


c. n cel mult 30de zile de la data rmnerii definitive a hotrrii dac nu se prevede alt
termen
87. Din punct devedere al obiectului actiunii, pot fi atacate in contencios
administrativ:
a. numai actele normative
b. numai actele individuale
c. atat actele normative cat si actele individuale
88. Din punct de vedere al caracterului sau, plangerea prealabila are
urmtoarele caracteristici:
a. ca regula generala, are un caracter obligatoriu
b. se poate realiza concomitent cu promovarea actinunii in contencios administrativ
c. este obligatorie in cazul tuturor actiunilor adresate instantelor de contencios administrativ.
89. Potrivit reglementarii actuale, Avocatul Poporului poate introduce o
actiune in contencios administrativ dac:
a. ilegalitatea actului sau refuzul autoritatii administrative de a-si realiza
atributiile legale nu poate fi inlaturat decat prin justitie;
b. n orice situatie in care constata ca este necesar
c. apreciaza ca s-a incalcat un drept sau un interes legitim.
90. In cazul refuzului nejustificat de a solutiona o cerere, termenul de
sesizare a instantei incepe sa curga de la data:
a. depunerii cererii
b. comunicarii refuzului nejustificat de solutionare a cererii
c. nu exista nici un termen, iar cererea poate fi adresata instantei oricand.
91. Ordonantele de urgenta ale guvernului, precum si cele adoptate in
baza
unei legi de abilitare pot fi atacate:
a. la instanta de contencios administrativ, printr-o actiune insotita de exceptia de
neconstitutionalitate, in masura in care obiectul principal nu este constatarea
neconstitutionalitatii ordonantei sau a dispozitiei din ordonanta;
b. nu pot fi atacate la instanta de contencios administrativ
c. pot fi atacate numai la Curtea Constitutionala
92. Actele administrative cu caracter normativ pot fi atacate la instanta
de
contencios administrativ n termenul de:
a. 6 luni prevazut de lege
b. oricand;
c. un an prevazut de lege.
93. Sectiile de contencios administrativ si fiscal ale Curtilor de apel vor
judeca, in prima instanta:
a. litigii referitoare la acte administrative care privesc impozite si taxe,
contributii, datorii vamale mai mari de 500.000 lei

b. litigii referitoare la actele administrative emise de autoritatile publice locale


c. litigii referitoare la acte administrative atacate de prefect.
94. Din punct de vedere al instantei competente teritorial, actiunea in
contencios administrativ va fi introdusa :
a. obligatoriu la domiciliul paratului;
b. obligatoriu la domiciliul reclamantului
c. la domiciliul paratului sau la domiciliul reclamantului.
95. Regula care trebuie respectat, potrivit Legii contenciosului
administrativ, la solutionarea litigiilor privitoare la contractele
administrative este :
a. primeaza principiul libertatii contractuale;
b. principiul libertatii contractuale este subordonat principiului prioritatii interesului public
c. primeaza principiul prioritatii interesului general
96. Cand obiectul actiunii in contencios administrativ il constituie un
contract
administrativ, instanta poate dispune:
a. anularea acestuia in tot sau in parte
b. se va declara necompetenta si va trimite dosarul instantei de drept
comercial
c. va putea suplini consimtamantul oricareia dintre parti

97. Neexecutarea, in termen, a unei hotarari irevocabile a instantei de


contencios administrativ atrage:
a. aplicarea unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pentru
fiecare zi de intarziere conducatorului autoritatii careia i se opune hotararea
b. aplicarea unei amenzi de 10% din salariul minim brut pe economie pentru
fiecare zi de intarziere conducatorului autoritatii careia i se opune hotararea
c. aplicarea unei amenzi de 15% din salariul minim brut pe economie pentru
fiecare zi de intarziere conducatorului autoritatii careia i se opune hotararea
98.Hotararea judecatoreasca prin care s-a anulat o hotarare de Consiliu
local
se publica in:
a. Monitorul Oficial;
b. Monitorul judetului
c. nu exista obligativitatea publicarii
99. Potrivit Legii contenciosului administrativ, fapta de a nu executa o
hotarare definitiva si irevocabila a unei instante de contencios
administrativ poate constitui:
a. infractiune
b. contraventie;
c. abatere disciplinara

100. Neexecutarea unei hotarari definitive si irevocabile a unei instante


de
contencios administrativ are drept consecinte:
a. se sanctioneaza numai cu amenda
b. se sanctioneaza contraventional
c. se poate pedepsi cu inchisoare
101. Din punct de vedere al persoanei care o poate invoca, exceptia de
nelegalitate poate fi invocata de:
a. numai de reclamant
b. de oricare dintre parti
c. numai de instanta
102. Din punct de vedere al instantei in fata careia poate fi invocata, exceptia
de nelegalitate se poate invoca:
a. n fata oricarei instante
b. numai in fata instantei de drept comun ;
c. c.numai in caile extraordinare de atac.
103. Din punct de vedere al obiectului, prin ridicarea exceptiei de
nelegalitate se poate invoca:
a. numai nelegalitatea unui act administrativ normativ;
b. numai nelegalitatea unui act administrativ individual
c. ori nelegalitatea unui act administrativ normativ sau individual

104. Solutia instantei competente sa judece exceptia de nelegalitate


poate fi atacat:
a. cu recurs in termen de 5 zile de la comunicare;
b. este definitiv si irevocabila
c. cu recurs, in termen de 15 zile de la comunicare
105. Din punct de vedere al cailor de atac, impotriva hotararilor date de
instantele de contencios administrativ:
a. exista posibilitatea folosirii cailor extraordinare de atac
b. se poate folosi numai contestatia in anulare;
c. nu poate fi folosita decat calea de atac a recursului.
106. Ministerul public poate sesiza instanta de contencios administrativ
cind:
a. apreciaza ca incalcarile drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale
persoanelor se datoreaza existentei unor acte administrative unilaterale individuale ale
autoritatilor publice emise cu exces de putere;
b. la cererea partii interesate
c. partea vatamata este un minor

107. Prin persoana vtmat se ntelege, potrivit art. 2 alin. (1) lit. a din
Legea contenciosului administrativ:
a. orice persoan fizic sau juridic, titular a unui drept ori a unui interes
legitim
b. persoan vtmat de o persoan juridic de drept privat;
c. vtmarea dreptului sau a interesului legitim s fie produs printr-un act
administrativ sau prin nesolutionarea n termenul legal a unui cereri.
108. Functionarul public care a elaborat, a emis sau a incheiat actul
administrativ, sau dupa caz se face vinovat de refuzul de a a rezolva
o cerere are urmtoarele posibilitti:
a. l poate chema in garantie pe functionarul sau ierarhic de la care a primit ordinul ;
b. va chema in garantie autoritatea publica in cadrul careia este angajat ;
c. nu are calitate procesuala pentru a formula o astfel de cerere
109. Pentru cererile formulate in baza Legii contenciosului administrativ
se percep taxele de timbru/nu se percep taxe de timbru:
a. cea prevazut de Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu
modificarile si completarile ulterioare, pentru cauzele neevaluabile in bani;
b. nu se plateste taxa de timbru ;
c. taxa de timbru se stabileste de instanta de contencios administrativ, in
functie de obiectul cererii
110. Din punct de vedere al competentei judecatorului, contenciosul obiectiv
se refera la:
a. posibilitatea judecatorului investit sa cerceteze conformitatea actului
administrativ cu dreptul obiectiv, cu legea
b. posiblitatea judecatorului investit cu cererea de a stabili daca reclamantul a
suferit sau nu o vatamare a drepturilor sale subiective
c. posibilitatea judecatorului de a dispune anularea sau modificarea actului administrativ
111. Din punct de vedere al competentei judecatorului, contenciosul
subiectiv se refera la:
a. posibilitatea judecatorului investit sa cerceteze conformitatea actului
administrativ cu dreptul obiectiv, cu legea
b. posibilitatea judecatorului investit si competent sa constate existenta si
intinderea unor drepturi subiective al caror titular este reclamantul
c. posibilitatea judecatorului investit si competent sa solutioneze cauza de a
dispune anularea sau modificarea actului administrativ
112. Contenciosul administrativ de anulare este definit ca find:
a. este contenciosul in cadrul caruia judecatorul investit va trebui sa cerceteze
conformitatea actului administrativ cu dreptul obiectiv, cu legea
b. este contenciosul in cadrul caruia judecatorului investit si competent va trebui
sa constate existenta si intinderea unor drepturi subiective al caror titular este reclamantul;
c. este contenciosul in cadrul caruia judecatorul este competent sa pronunte
anularea sau modificarea actului administrativ constatat a fi nelegal

113. Din punct de vedere al instantelor competente sa judece, in Franta,


contenciosul administrativ a fost incredintat pentru prima
data printr-o lege din 1790:
a. unor tribunale administrative care faceau parte din sistemul administratiei
publice, avand in frunte Consiliul de Stat;
b. instantelor de drept comun
c. Curtilor Administrative de Apel
114. Prin organisme sociale interesate se intelege, potrivit legii actuale:
a. totalitatea autoritatilor publice care desfasoara proiecte de asistenta sociala ;
b. structuri neguvernamentale, sindicate, asociatii, fundatii si altele asemenea, care
au ca obiect de activitate protectia drepturilor diferitelor categorii de cetateni sau, dupa
caz, buna functionare a serviciilor publice administrative;
c. totalitatea autoritatilor publice care au ca obiecte de activitate buna functionare a
serviciilor publice administrative
115. Notiunea de plangere prealabila desemneaza, potrivit legii actuale:
a. cererea formulata in fata instantei de contencios administrativ
b. cererea prin care persoana vatamata intr-un drept al sau solicita acordarea de
despagubiri;
c. cererea prin care se solicita autoritatii publice emitente sau celei ierarhic
superioare, dupa caz, reexaminarea unui act administrativ cu caracter individual sau
normativ, in sensul revocarii sau modificarii acestuia
116. In cazul actelor admistrative atacate de Prefect si de Agentia
Nationala
a Functionarilor Publici, actul administrativ atacat este suspendat:
a. ope legis
b. suspendarea acestuia este lasata la aprecierea instantei
c. doar la cererea partii interesate, in conditiile art.14 si 15 din Legea
nr.554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare

117.
Actele administrative ale autoritatilor publice care privesc
raporturile acestora cu Parlamentul pot fi atacate in fata instantelor
de contencios administrativ:
a. la instanta de contencios administrative, dar numai pentru exces de putere
b. nu pot fi atacate la o instanta de contencios administrativ
c. la instanta de drept comun, pe calea exceptiei de nelegalitate
118. Jurisdictiile administrative speciale sunt, potrivit legii actuale:
a. Obligatorii
b. sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevazute de Lg.146/1997,
c. sunt facultative si gratuite
119. Termenul de 6 luni prevazut pentru procedura prealabila este un
termen:
a. de decadere

b. de recomandare
c. de prescriptie.
120. Persoanele fizice si persoanele juridice de drept privat pot formula
capete de cerere prin care invoca apararea unui interes legitim
public n urmtoarele modalitti:
a. pe calea actiunii principale
b. pe cale de exceptie
c. numai in subsidiar, in masura in care vatamarea interesului legitim public
decurge logic din incalcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim
privat
121. Persoana vatamata intr-un drept recunoscut de lege sau intr-un
interes
legitim printr-un act administrativ unilateral poate solicita:
a. daune cominatorii
b. daune interese
c. reparatii pentru daune morale
122. Dupa pronuntarea Curtii Constitutionale asupra neconstitutionalitatii
ordonantei sau a dispozitiei din ordonanta, instanta de contencios
administrativ va proceda in felul urmator:
a. se pronunt pe fondul cauzei in Camera de Consiliu
b. repune cauza pe rol si solutioneaza litigiul potrivit deciziei Curtiib Constitutionale
c. repune cauza pe rol si da termen, cu citarea partilor.
123. Daca reclamantul a optat pentru instanta de la domiciliul paratului
se
poate invoca exceptia necompetentei teritoriale:
a. numai pana la primul termen de judecata
b. nu se poate invoca exceptia necompetentei teritoriale
c. pana la terminarea dezbaterilor

124. Ordonantele sau dispozitiile din ordonante care se considera a fi


neconstitutionale, precum si actele administrative cu caracter
normativ care se considera a fi nelegale pot fi atacate in termen de:
a. 6 luni de la luarea la cunostinta
b. oricnd
c. n termenul general de prescriptie de 3 ani.
125. Hotararile pronuntate de instantele de contencios administrativ se
redacteaza si se motiveaza n cel mult:
a. 15 zile de la pronuntare
b. 60 de zile de la pronuntare
c. 30 de zile de la pronuntare

126. Cand persoana vatamata a cerut anularea actului administrativ, fara


a cere in acelasi timp si despagubiri, termenul de prescriptie pentru
cererea de despagubire curge de la data:
a. emiterii actului administrativ
b. cand aceasta a cunoscut sau trebuia sa cunoasca intinderea pagubei
c. cand hotararea judecatoreasca de anulare a actului administrativ devenit irevocabila
127. In momentul de fata, pana la constituirea tribunalelor
administrativfiscale,
litigiile de contencios administrativ se solutioneaza :
a. de catre instantele de drept comun
b. de catre sectiile de contencios administrativ ale tribunalelor
c. de catre Curtile de Apel
128. Din punct de vedere ale competentei materiale a organului
administratiei publice care le adopt sau emite, actele
administrative sunt:
a. acte administrative care produc efecte pe ntreg teritoriul trii, precum hotrrile
adoptate de Guvern;
b. acte administrative cu caracter general
c. acte administrative de specialitate, care vizeaz unul sau mai multe domenii de
activitate.
129. Actul administrativ jurisdictional reprezint potrivit legii actuale:
a. actul administrativ emis de ctre o autoritate administrativ cu atributii jurisdictionale;
b. actul administrativ emis dup o procedur bazat pe respectarea dreptului la
aprare si pe contradictorialitate
c. actul administrativ care este emis de o autoritate administrativ nvestit, prin
lege organic, cu atributii de jurisdictie administrativ special
130. Actul administrativ cu caracter individual va intra n vigoare la:
a. data nmnrii sau comunicrii actului ctre persoana vizat
b. o dat prevzut n act, anterioar datei la care a fost comunicat sau
nmnat
c. n termen de 30 de zile de la data adoptrii sau emiterii actului
131. Un act administrativ poate fi revocat de ctre:
a. organul administrativ ierarhic superior celui care l-a adoptat sau emis la data
cnd a constatat nelegalitatea actului;
b. pn n momentul cnd actul produs efecte juridice, intrnd n circuitul civil, de ctre
organul emitent
c. n termen de 6 luni de la data intrrii actului n vigoare
132. Constituie forme de control ale activittii organelor administratiei
publice:
a. controlul legislativ exercitat de presedintii celor dou Camere aleParlamentului;
b. controlul executiv-administrativ executat de ctre Guvernul Romniei si
Presedintele Romniei, ca sefi ai puterii executive

c. controlul judectoresc exercitat de ctre instantele judectoresti asupra


oportunitatii actelor administrative
133. Controlul ierarhic este exercitat de ctre organe supraordonate
autorittii controlate si poate avea un caracter:
a. general, cuprinznd toate aspectele activittii autorittii controlate
b. personal, viznd persoanele vinovate de emiterea unui act administrativ
nelegal
c. specializat, fiind exercitat de organe speciale.
134. Controlul exercitat prin jurisdictiile administrative este o
form de
control care vizeaz legalitatea unor categorii de acte
administrative, fiind exercitat de:
a. organele jurisdictionale din cadrul sistemului Curtii de Conturi
b. autorittile nvestite cu atributii de jurisdictie administrativ special aflate
n cadrul sistemului administratiei publice;
c. instantele jurisdictionale din sistemul autorittii judectoresti
135. Din punct de vedere al obiectului sau, controlul exercitat de Avocatul
Poporului vizeaz:
a. activitatea Camerei Deputatilor si Senatului, Presedintelui Romniei,
Guvernului, Curtii de Conturi si Consiliului Legislativ
b. activitatea deputatilor, senatorilor, judectorilor naltei Curti de Casatie si Justitie si ai
Curtii Constitutionale care, prin actele lor au vtmat drepturile si interesele cettenilor;
c. activitatea organelor administratiei publice, institutiilor si serviciilor publice, a institutiilor
de interes public care, prin actele lor au adus atingere drepturilor si liberttilor cettenilor.
136. Sunt caracteristici generale ale controlului judectoresc:
a. controlul judectoresc se exercit asupra tuturor autorittilor administrative, n
ceea ce priveste legalitatea actelor administrative adoptate sau emise;
b. controlul judectoresc vizeaz legalitatea, oportunitatea, precum si eficienta si
eficacitatea actelor administrative;
c. controlul judectoresc este exercitat din oficiu de ctre instantele de contencios
administrativ.
137. Contenciosul obiectiv este definit ca fiind:
a. contenciosul n cadrul cruia judectorul nvestit trebuie s fie obiectiv si impartial;
b. contenciosul n cadrul cruia judectorul este competent s cerceteze exclusiv
conformitatea actului administrativ cu legea, fr a cerceta vtmarea unor drepturi si
interese legitime;
c. exercitat de Avocatul Poporului, ca urmare a controlului realizat, potrivit legii,
n baza unei sesizri a unei persoane fizice
138. Contenciosul administrativ de anulare este contenciosul
administrativ n cadrul cruia:
a. judectorul nvestit este competent s se pronunte asupra existentei si ntinderii
pagubelor, indiferent dac acestea s-au produs sau nu ca urmare a actului administrativ

atacat;
b. judectorul nvestit este competent s pronunte anularea sau modificarea actului
administrativ constatat nelegal, fr a cerceta existenta sau ntinderea pagubei;
c. judectorul nvestit este competent s se pronunte asupra existentei si ntinderii
pagubelor, numai dac acestea s-au produs si sunt urmarea actului administrativ pe care
139. In
a.
b.
c.

Romania, prima lege a contenciosului administrativ a fost adoptat:


dup adoptarea Constitutiei din 1866;
dup intrarea n vigoare a Constitutiei din 1923
nainte de adoptarea prin referendum a Constitutiei din 1991

140. n Franta, n momentul de fat, contenciosul administrativ este


realizat prin intermediul:
a. organelor administratiei publice
b. Consiliului de Stat si instantelor administrative inferioare
c. instantelor de contencios administrativ, care au n frunte Curtea Administrativ Suprem
a Frantei.
141. n sistemul juridic anglo-american, litigiile de contencios
administrativ sunt n competenta:
a. instantelor de contencios administrativ specializate pe domeniile de activitate ale
administratiei publice
b. Curtilor administrative
c. instantelor de drept comun
142. Sistemul contenciosului administrativ n Romnia, care func tioneaz
n
baza Legii nr.554/2004, este mai apropiat de sistemul corespunz tor
existent n:
a. Uniunea European;
b. Franta
c. Spania
143. Potrivit sistemului actual, functioneaz ca instante specializate de
contencios administrativ n Romnia:
a. sectiile de contencios administrativ si fiscal din cadrul naltei Curti de Casatie si Justitie;
b. sectiile de contencios administrativ si fiscal din cadrul Curtilor de apel
c. tribunalele administrative

144. Ca subiecte de sesizare a instantei, se poate adresa instantei de


contencios administrativ si:
a. persoana vtmat n drepturile sale sau interesul legitim prin prevederi
neconstitutionale ale unor legi
b. persoana vtmat n drepturile sale sau interesul legitim prin ordonante

sau
prevederi din ordonante ale Guvernului declarate neconstitutionale;
c. persoana vtmat n drepturile sale sau interesul legitim printr-un act
administrativ revocat de autoritatea competent sau abrogat
145. Sunt subiecte de sesizare a instantei de contencios administrativ, n
cadrul litigiului de contencios administrativ:
a. Avocatul Poporului, cnd apreciaz c poate interveni n favoarea persoanei vtmate;
b. Prefectul care, n urma controlului de autoritate tutelar, poate ataca n fata instantei de
contencios administrativ actele nelegale ale autorittilor administratiei publice locale;
c. Agentia National a Functionarilor Publici poate ataca actele administrative ale
autorittilor administratiei publice centrale si locale prin care se ncalc legislatia privind
functia public si functionarii publici

146. Obiect al litigiului de contencios administrativ pot fi :


a. contractele administrative ncheiate ntre particulari
b. actele administrativ-jurisdictionale, care pot fi atacate direct la instanta de
contencios administrativ n termen de 15 zile de la comunicare
c. ordonantele si ordonantele de urgent adoptate de Guvern potrivit art.115
din Constitutie, republicat
147. Sunt conditii de form si procedurale ale exercitrii actiunii de
contencios administrativ:
a. conditia ca subiectele de sesizare s ndeplineasc procedura prealabil a recursului
gratios;
b. conditia ca sesizarea instantei de contencios administrativ s se fac n termen
de 6 luni de la data primirii solutiei la plngerea prealabil
c. conditia ca persoana vtmat s se adreseze cu actiune presedintelui instantei
de contencios administrativ
148. Sunt competente s judece n fond n materia contenciosului
administrativ:
a. sectiile de contencios administrativ si fiscal ale tribunalelor, pentru litigiile care
privesc actele administrative date de autorittile publice centrale;
b. sectiile de contencios administrativ si fiscal ale tribunalelor pentru litigii care privesc taxe
si impozite, contributii, datorii vamale si accesorii ale acestora, de pn la 500.000 lei;
c. sectiile de contencios administrativ si fiscal ale Curtilor de apel, pentru litigiile care au ca
obiect taxe si impozite, contributii, datorii vamale si accesorii ale acestora, de pn la
500.000 lei.

149. Din punct de vedere al competentei teritoriale, reclamantul se poate


adresa cu actiune si va sesiza:
a. instanta de la sediul autorittii publice
b. instanta de la domiciliul su
c. oricare dintre cele dou instante, la alegere
150. Suspendarea executrii actului administrativ intervine de drept, cnd

actul administrativ este atacat de:


a. persoana vtmat
b. Prefect
c. Avocatul Poporului
151. Cnd temeiul cererii de suspendare l formeaz prevederile art.14 din
Legea nr.554/2004, instanta va putea dispune suspendarea actului
administrativ pn la:
a. solutionarea recursului gratios;
b. pn la sesizarea instantei de contencios administrativ
c. pn la pronuntarea instantei de fond asupra actiunii privind anularea actului
administrativ.
152. Cnd temeiul cererii de suspendare l formeaz prevederile art.15 din
Legea nr.554/2004, instanta poate dispune suspendarea actului
administrativ atacat pn la:
a. solutionarea actiunii privind anularea actului administrativ atacat
b. pn la solutionarea definitiv si irevocabil a cererii viznd anularea actului administrativ
c. pn la sesizarea instantei de recurs
153. In perioada 1866-1905, contenciosul administrativ a evoluat in Romania in
sensul ca:
a. legiile de contencios administrativ au fost date unor instante specializate
b. au fost lasate in competenta Consiliului de Stat
c. au fost trecute in competenta instantelor de drept comun
154. In perioada 1905-1925, cu exceptia anilor 1910-1912, asupra legalitatii
actelor administrative s-a pronuntat:
a. s-au pronuntat instantele de drept comun, dupa regulile dreptului comun
b. s-au pronuntat tribunalele administrative specializate
c. s-a pronuntat Sectia a III-a a Instantei Curti de Casatie si Justitie, care putea fi sesizata
pe calea actiunii directe
155. Perioada 1925-1948, dupa dupa intrarea in vigoare a Legii din anul 1925
contenciosul administrativ s-a caracterizat rin aceea ca:
a. litigiile dintre administratie si particulari au fost date in competenta unor
tribunale specializate din sistemul administratiei publice,pe modelul
tribunalelor administrative franceze
b. instantele de contencios administrativ au dobandit o competenta deplina
asupra legalitatii actelor administrative
c. instantele de contencios administrativ au dobandit o competenta deplina
asupra litigiilor de contencios administrativ, pe modelul englez
1. Raspund contraventional:
a. persoana fizica in virsta de 14 ani
b. persoana juridica inregistrata la Registrul Comertului cu cel putin 30 de zile
inainte de savarsirea contraventiei
c. cainii vagabonzi violenti care sunt sanctionati cu incarcerarea in
adaposturiile speciale

2. Sanctiunile contraventionale sunt:


a. Avertismentul ,amenda contraventionala si prestarea unei activitati in
folosul comunitatii

3.

Angajarea raspunderii administrativ-patrimoniale a unei autoritati se poate


face:
a. in cazul existentei unor pagube materiale si/sau morale cauzate persoanei
vatamate prin actul nelegal emis
b. introducerii actiunii de catre Avocatul Poporului
c. participarii procurolului la judecarea procesului respectiv

4. Pot fi confiscate:
a. bunuriile destinate, folosite sau rezultate din contraventii
.
5. Sanctiuniile contraventionale sunt:
a. Sanctiuni principale si sanctiuni complementare
6.
Confiscarea bunuriilor reprezinta o sanctiune:
a. principala
b. complementara
c. accesorie
7. Contraventia reprezinta:
a. o specie a infactiunii,reglementata de legi speciale fara caracter penal
b. o fapta ilicita de natura civila
c. o forma a ilicitului administrativ
8. Pericolul social al contraventiei:
a. este inferior celui al infractiunilor
b. este identic cu cel al infractiunilor
c. nu are relevanta sub aspectul incriminarii contraventionale
9. Nu pot fi reglementate contraventii prin:
a. dispozitii ale Primarului
b. hotarari ale guvernului
c. hotarari ale Consiliului Judetean
10. Raspunderea in dreptul administrativ:
a. intervine si in absenta comiterii unei fapte ilicite
b. intervine in prezenta ilicitului administrativ
c. intervine ca urmare a comiterii unor infractiuni
11. Masuriile de constringere administrative:
a. au intotdeauna un carcter sanctionator

b. un au niciodata carcter sanctionator


c. pot avea carcter sanctionator
12. Raspunderea administrative-disciplinara a functionarilor publici:
a. este o raspundere subiectiva
b. este o raspundere obiectiva
c. intervine numai pentru abateriile disciplinare comise cu intentie
13. Pericolul social al contraventiei:
a. este inferior celui al infractiunilor
b. este identic cu cel al infractiunilor
c. un are relevanta sub aspectul incriminarii contraventionale
14. Procesul verbal contraventional:
a. nu poate fi contestat
b. poate fi contestat prin plangere inregistrata la organul din care face parte
agentulconstatator
c. poate fi contestat numai pe cale administrativa la organul emitent sau la organul
ierarhic superior