Sunteți pe pagina 1din 4

ARGUMENTE CONTRA ROMANIZARII

Latinismul acestui popor ncepe din perioada Scolii Ardelene si continu ntr-un mod surprinztor pn n zilele
noastre. Desi exista dovezi coplesitoare care ne fac s punem la ndoial originea latin a acestui popor, se
perpetueaz si n zilele noastre o tez care este, n lumina noilor descoperiri si interpretri ilogic si lipsit de bun
simt. Intelectualii din scoala ardelean sunt cei care au pus n circulatie aceasta idee (originea latin a poporului
nostru), care, au avut o intentie ludabil n fond, prin sustinerea latinittatii acestui popor. Un motiv politic pur.
Stpnirea maghiar din acele vremuri, sustinea c ea este promotoarea civilizatiei vestice (de origine latin),
civilizatie superioar, iar ei snt datori s scoat popoarele pe care le stapneau la "lumina" civilizatiei. Sub acest
pretext, maghiarii au subjugat si exploatat popoarele din centrul Europei. Intelectualii Scolii Ardelene cut s
combat aceasta teorie. Ei se folosesc de cucerirea Daciei de ctre romani pentru a ncerca s provoace o disput
ideologic pe aceast tem. Acestia exagereaz n mod evident si deliberat contributia romanilor la formarea
poporului romn. S-a ajuns pn acolo nct au pretins c noi sntem un popor latin. Este binecunoscut faptul ca sa ncercat o latinizare fortat a limbii (care a esuat din fericire) doar pentru a dovedi acest lucru. Ei afirmau c
poporul romn nu are nevoie de civilizarea de ctre asa-zisii reprezentantii ai civilizatiei latine n aceast zon.
Ideea sustinut: acest popor este urmasul poporului roman n aceast zon si nu este nevoie ca cineva s ne
civilizeze. Poporul romn s-a nscut civilizat, s-a nscut latin. Puteau sa combat n acest fel pe plan ideologic
stapnirea maghiar din aceste vremuri.
Este vorba n fond de o etern ncercare a acestui popor de a se justifica n fata altor popoare, de a se situa
deasupra altora prin provenienta dintr-o vit nobil. Este vesnic problema apartenentei poporului romn la
popoarelor Europene vestice ("civilizate") sau estice. Si dac poporul romn nu apartine prin manifestrile sale
popoarelor apusene, trebuie s apartin totusi acestui tip indiferent de adevr. Cucerirea Daciei de ctre romani a
fcut ca aceste persoane s aib un anumit punct de sprijin. Tot asa se sustine si astzi originea latin ("de snge
albastru") a poporului nostru, origine insuficient documentat, fortat n mod evident si are supus la analize
aprofundate ncepe s si arate multiplele puncte slabe. n fond, slbiciunile acestei teorii snt mai multe dect
argumentele care o sustin.
n acest fel se explic si succesul unor istorici strini care pun la ndoial continuitatea noastr n aceste locuri. Sa ajuns la nivelul istoricilor strini numai la o "ntelegere" de a nu rediscuta problema pn la aparitia unor noi
informatii si nicidecum nu s-a hotrt definitiv si irevocabil c suntem ceea ce spun istoricii nostri. Si astfel,
ajungem s nvtm la orele de istorie, despre daci si romani, despre ce frumos s-au nteles ei si ce popor minunat
s-a nscut din contopirea lor. Romanii s-au luptat cu dacii pe care i-au cucerit si apoi exploatat. Acesta este
adevrul. Ct de bine te ntelegi cu un asupritor? Ct de bine se ntelegeau romanii cu femeile dace, vedem pe
Column: lupta ndrjite alturi de brbati mpotriva asupritorilor sau chinuiesc soldatii romani capturati. Istoria
ne face s credem c n numai ctiva ani au devenit sotiile iubitoare ale acelorasi soldati. Dar mai bine sa vedem
ce ne spune un sef scotian: romanii cei lacomi si nrobesc supusii, jefuiesc, ucid, siluiesc. Constrngerile snt la
ordinea zilei: serviciul militar, impozitele, tributul n natur, corvezile. Cmpurile, minele, porturile apartin
romanilor, n timp ce muncitorii agricoli, minerii si docherii snt bstinasi. nssi ideea de imperiu este o mare
amgire: Ei transform totul n pustiu si numesc aceasta pace."
Grupul Sarmizegetusa consider c istoria adevrat a acestui popor trebuie s fie cunoscut de fiecare romn.
Elevul acestei tri trebuie s stie cine i snt strbunii. Propunem o abordare a istoriei bazata pe documente,
marturii ale acelor timpuri. Aceasta viziune asupra istoriei ar trebui complectat cu ajutorul descoperirilor
stiintifice de ultima or care ne pot ajuta sa ne ntelegem istoria. Ne referim aici la antropologie, lingvistic
comparat, genetica...Toate acestea trebuie mbinate cu bunul simt (logic dac doriti), pentru a nu ajunge la
interpretri ciudate asa cum se ntmpl n zilele noastre.
Cei care cunosc istoria reala a acestui pmnt snt priviti cu circumspectie de persoanele care nu stiu adevrul si
cred ceea ce au nvtat dup preceptul crede si nu cerceta. Scopul grupului nostru este de a face cunoscut istoria
poporului nostru att romnilor ct si strinilor dornici de a ne cunoaste.
Noi considerm c dacii alctuiesc baza etnic majoritar a poporului romn. Acest lucru este recunoscut oficial
dar este spus cu o jumtate de gur. Este promovat n mod deosebit originea latin a acestui neam. Dar sa vedem
cine ar fi putut face latinizarea si cu ce ne-am ales din aceasta "contopire" a popoarelor dac si roman. Colonistii

orict de numerosi au fost, nu au putut schimba acest lucru. Ei au adus un aport de populatie de aproximativ 3,2%
n aceste tinuturi. Comparnd cu structura populatiei din zilele noaste, din punct de vedere al procentelor, putem
spune ca erau ca numr, aproximativ jumtate din cel al maghiarilor (7,1%) ce triesc astzi in Romnia. Dacia
Felix avea aproximativ 2.000.000 de locuitori plus 80.000 de colonisti. Aceste date snt valabile doar pentru
Dacia ocupat de romani, fr a mai lua n considerare teritoriul neocupat. Acest procent este prea nensemnat
pentru a schimba caracteristicile specifice ale poporului dac din orice punct de vedere.
Legiunile aduse de romani erau formate din soldati de cele mai diferite origini, elementul latin pur fiind foarte
mic. Unitatile armatei si administratia aveau doar comandantii romani, vorbeau limba lor materna (deci nu
latina ) si se nchinau la zeittile proprii. Romanii nu si-au impus zeittile lor acestor populatii, lucru absolut
necesar n schimbarea caracteristicilor esentiale a unei comunitti. n anul 204 e.n. contingentul maur a restaurat
templul nchinat unor zei mauri la Micia, lnga Deva. Dac n centrul Daciei romane armata care era stationat nu
era romanizat...Ei si pstrau armele si modul specific de lupt. Prin urmare nu ne putem astepta la o latinizare
venit din partea acestor legiuni.
Imperiul roman insasi nu avea caracter romanizator, scopul lui fiind cu totul altul decit "civilizarea "lumii
barbare. S nu uitam de faptul c n timpul lui Hadrian a avut loc o mare retragere a detasamentelor militare.
Acest lucru s-a ntmplat la 118, la numai 12 de la cucerirea Daciei. n urma acestei retrageri au mai rmas cteva
unitati auxiliare si celebrele legiuni Gemina (constituita din traci) si Macedonica (formata din spanioli, sirieni si
alte neamuri). Nici din partea veteranilor nu ne putem astepta la un ajutor" pentru latinizare. Pentru a se putea
cstorii cu o bstinas, orice nou venit trebuia mai nti s o cucereasc, lucru pe care nu putea s l fac dac nu
i cunostea limba. Intrnd n familia fetei el trebuia s stie limba dac. Despre progeniturile unor astfel de familii,
care NU au format poporul romn, pentru c erau prea putine, ce putem spune? n orice familie care are un tata
de o nationalitate si o mam de alta, copilul va nvta limba mamei, n primul rnd, limba care i va deveni, n
mod normal, prima limb, cea pe care o va cunoaste mai bine, limba materna. Si de ce s nu fi nvtat copilul
limba dac, atta timp ct n jurul lui se vorbea aceasta limb? El ar tri intr-o familie n care doar o singur
persoan vorbeste limba latin iar toate celelalte limba dac. Aceasta n cazul n care veteranul cunostea limba
latin, att ct o cunostea...
Din alt punct de vedere, ce femeie ar fi luat un sot de 45-55 de ani. Care era speranta de viat pentru ei? Ct mai
triau aceste persoane? n general, istoria i pomeneste ca burlaci fr mostenitori. Pe o piatra funerar a unui
veteran roman, descoperita la Caisei lnga Dej, este nftisat acesta n "vesmnt autohton". Deci vedem o dacizare
si nicidecum altceva. O alt categorie de persoane care se presupune c au participat la romanizare snt
functionarii romani. Acestia aveau sarcina s organizeze spolierea. Mormintele functionarilor ne demonstreaz c
acestia au adoptat mbrcmintea dac cmesa si brcinarii. Din modul de organizare specific statului roman nu
a rmas nimic. Dreptul roman care se foloseste azi a fost introdus n epoca moderna dup codificarea fcuta de
Napoleon. n tinuturile locuite de romni s-a folosite acel "obicei al pmntului" sau "drept valah" pn prin
secolele XVI XVII.
Continund n aceiasi ordine, conditiile climaterice din Dacia snt diferite de cele din zona mediteraneeana, de
unde provin majoritatea colonistilor. Zona temperat-continental de la noi nu se compar cu clima dulce din sud.
n mod sigur noii veniti au adoptat portul dacic, altfel ar fi nghetat de frig. Locuintele romanilor, construite din
piatr snt improprii conditiilor climaterice de aici. Ele, ca si mbrcmintea romanilor snt adaptate climei calde
mediteraneene, si snt rcoroase si nu acumuleaz cldura. Dacii aveau case de lemn adaptate conditiilor de aici.
n fond tranii romni au construit case de lemn sau chirpici si nu de piatr. Nici din aceast zona a civilizatiei
romane nu s-a pstrat nimic. Negustorii erau putini comparativ cu restul populatiei dace. Deductia logica este c
ei stiau daca. Un negustor care nu ar fi stiut aceast limb ar fi avut un serios handicap si ar fi fost usor si rapid
eliminat de concurenta. E aproape sigur deci c acestia stiau daca. Aveau interesul de a o cunoaste.
Orasele din Dacia au fost construite si sustinute material de ctre romani. E si normal ata timp ct acestia locuiau
acolo. Erau centre de n care era prezent administratia roman, precum si colonistii. Dup plecarea acestora
orasele au deczut apoi au disparut. Dacii aveau o civilizatie steasc, precum tranii nostrii. Inscriptiile gsite se
refer n majoritate la problemele administrative. Unele din ele mpodobesc mormintele unei parti din aristocratia
local, lucru foarte normal. Orice popor are colaborationistii si si acest lucru nu este iesit din comun. Acestea nu
au avut cum contribui la latinizarea dacilor, pentru c majoritatea nu stiau s citeasc. Odat cu abandonarea
Daciei de ctre romani, armata, administratia si majoritatea colonistilor au prasit zona. Imediat in Dacia a intrat
un val de element etnic autohton neromanic sau mai bine zis neromanizat ,dacii liberi! Se sustine c romanii au
avut multiple contacte cu dacii nainte de cucerirea roman. Acest lucru este perfect adevarat. Un astfel de fapt nu
constitue un lucru neobisnuit. Romanii au avut contacte cu toate popoarele cucerite, nainte ca acest lucru s se fi

ntmplat: bascii, evreii, elenii, sirienii, maltezii, fenicienii, pe unii i-au stapinit secole dar nu i-au putut romaniza.
O alt teorie absurd este aceea a distrugerii totale a armatei dace de ctre cea roman. Dimpotriv. Dupa un
timp, de la cucerirea Daciei, a fost impus un tribut (cens) de ctre Trian dacilor "ncaptnati n rebeliune"
("Daciis assidue rebbelantibus"). Aceasta datorit deselor rscoale fcute de acestia. Dup cucerirea Daciei au
avut loc n timpul domniei lui Traian 3 rscoale, n 12 ani. n anul 117 e.n. Dacia este zguduit de o puternic
rscoal a dacilor din provincie sustinuti de dacii liberi. Rscoala a fost domolit doar dup un an odat cu
deplasarea mpratului Hadrian n zona. Acesta a avut o asemenea amploare nct mpratul s-a abtinut cu greu s
nu prseasc ndrtnica Dacie. Notiunea de daci liberi exclude prin ea nssi ideea disparitiei dacilor. Acestia au
constituit un pericol permanent pentru administratia roman prin incursiunile pe care le fceau n Dacia Felix. Nu
au putut fi supusi niciodata: Costobocii din Carpatii Pdurosi si Bucovina, carpodacii din Moldova si Carpatii
orientali, "dacii mari si dacii liberi" din nordul si vestul Transilvaniei ca si daco-getii din estul Trii Rumnesti
(dincolo de Limes transalutanus: Turnu Mgurele - Rosiorii de Vede-Costesti - Pitesti Cmpulung - Muscel Bran Rsnov ). Acestia au constituit permanent un pericol pentru Dacia Felix. Rscoale ale dacilor au loc dup
cum urmeaz: sub mpratul Antonius Pius (138 161 e.n.), n 170 e.n. costobocii profit de retragerea Legiunii a
V-a Macedonica de la Troesmis la Potaissa si atac Dobrogea (ajung la Eleusis n Elada). Astfel in 214 e.n. snt
inaugurate atacurile carpilor mpotriva romanilor si ating maximul lor n 238 e.n. si continu dup cum urmeaz:
- Alexander Severus (222-235) sarmatii, dacii liberi si primele valuri de goti atac imperiul ( mpratul si pierde
viata ntr-o rscoal militar condus de un legionar traco-dac Maximinus care ajunge mprat) - Maximinus
Thrax (235--238) fiul unui tran dac, era un general roman care NTELEGEA GREU LATINA. Renumit prin
forta sa fizic a fost admis n garda personala a lui Alexander Severus si n urma rscoalei pe care o conduce
ajunge mprat. Pe Dunre a respins pe sarmati si pe dacii liberi obtinnd titlurile de Germanicus, Sarmaticus si
Dacicus.
- Balbinus (238, iulie-octombrie) se pregtea s plece mpotriva carpilor si gotilor dar este ucis de pretorieni.
- Gallienus (253-268) adopt titlul de DACICUS MAXIMUS n 257 n urma luptelor cu dacii liberi. n timpul
domniei sale apare n Tracia, Regalian care pretinde c se trage din casa regal dac!
- Atacul din 242, n aliant cu gotii, n urma cruia e pustiit Moesia si Thrakia.
- Atacul din 245-247 - cel mai puternic si fr ajutor strin n urma cruia a fost desfiintat pentru totdeauna acel
Limes transalutanus. Tot atunci snt distruse: Slavenii, Romula-Malva, Aquae si Racari din Dacia Malvensis
- atacul Dobrogei din 248, n aliant cu gotii, taifalii si bastarnii.
- atacul din 249 asupra zonelor pustiite n anii 245-247, la un an dup refacerea localittilor Slaveni si Romula Malva, de data aceasta aliati cu gotii si sub conducerea regelui got Kniva, localitti care snt distruse definitiv, iar
zona - probabil - ocupat, de asemenea, definitiv de carpi.
- atacul din 253 de la Dunrea de jos, n aliant cu gotii si populatia local, cu repetri n anii urmtori.
ncepnd cu data abandonrii Daciei si pn pe la anul 300, dacii liberi ptrund n Dacia roman. Dup istoricii
romni, acesti daci erau deja latinizati. Ar fi unicul caz n care romanizarea a depsit granitele imperiului roman,
el nsusi neromanizat. Sau dac o luam altfel, un val de daci nelatinizati ajung n contact cu daci n curs de
latinizare si snt latinizati si ei. Unde e logica si bunul simt aici? Civilizatia dac era o civilizatie a lemnului ca si
ce-a trneasc romn. Ocupatiile, obiceiurile, credintele, modul de viat, limba s-au mostenit de la acestia.
Ocupatiile dacilor snt similare pn la identificare absolut cu cele ale romnilor: agricultura, cresterea
animalelor, mestesugurile (ceramica si prelucrarea metalelor).
Acestea au fost ocupatiile de acum 2000 de ani, acestea au fost si cele de acum 150 de ani. Continuitatea este
evident si n acest punct. Straiele dacilor snt identice cu cele ale tranilor romni. Un dac de pe column
seamn pn la identificare cu un tran romn. nssi istoria oficial recunoaste acest aspect; mai mult, acest
lucru fiind remarcat si de urmasii romanilor (vezi cazul lui Badea Crtan). Se pstreaz din portul dacic itarii,
cmesa cu flori, poale si mneci, cojoacele lucrate cu flori, cciula specific. Femeile dace aveau cmesi cu
decolteu, ie, fusta cu clos, fote, basma. nc nu s-a descoperit nici un dac care sa fie mbrcat n toga roman.
Cuvntul mbrcminte este de origine dacic (si nu latin dupa cum ne spune DEX-ul), venind de la cuvntul dac
"brac" (pantaloni), care a evoluat pn astzi n brcinari (itari), brcinar (curea) si mbrcminte. Cuvntul braca
este folosit de Ovidius si Tacitus cnd i descriu pe geti. Acest cuvnt, brac bracae, se mai ntilneste si la celtii
din Galia precum si la frigieni. Modul de viat s-a transmis pna n zilele noastre.
Casele de tip megaron acoperis n dou ape se gsesc att la romni ct si la daci. Este suficient s ne uitm la o
cas dacic de pe column si la una din zonele de munte de astzi si vedem asemnarea. Continuitatea si nu
schimbarea a fost modul de viat a acestui popor. Theopompus relateaz c soliile getilor se fceau n
acompaniament de citer, asa cum se face si astzi n Maramures. Se folosea buciumul, naiu si toba. Traditia

greceasc ne spune c primii poeti au fost de origine trac iar instrumentele muzicale (naiul, cimpoiul, buciumul)
sint luate tot de la traci. Studiul Columnei ne dezvluie dacii voinici cu brbi si prul lung la maturitate. Femeile
purtau prul strns la spate ntr-un coc si aveau capul acoperit cu o basma (ca trncile de astzi). Dacii se
remarcau si printr-o corectitudine deosebit, toate conventiile fiind ncheiate verbal. Litigiile erau rezolvate dup
obiceiul pmntului asa cum fceau si tranii nostrii. n comuna Rod din judetul Sibiu se pstreaz nc vechiul
obicei dacic de a aseza un bt la poart dac proprietarul nu este acas, fr a se ncheia poarta. Gospodarii care
nu se ncuie snt si astzi n Tara Motilor dac nu si in alte locuri. Din punct de vedere al modului de gndire,
influentele ar fi fost negative. Din fericire ele nu s-au pstrat. Romanii erau un popor educat n spiritul cotropirii
si al jafului. Romnii snt caracterizati (cel putin pn curnd) prin ospitalitate, spirit blnd si pasnic.
Religia romanilor de astzi este un exemplu impresionant de sincretism al religiilor crestine si zamolxiene. Dacii
nu erau monoteisti ci hedoneisti ATENTIE!!! CUVNT INEXISTENT N DEX!!!. Ei credeau ntr-un zeu
principal pe lng care coexistau alte fiinte magice, zne, zburtori,moroi,strigoi etc. n cazul crestinismului de
astzi aceste fiinte snt: sfintii, diavolii, heruvimii, arhanghelii, ngerii, serafimii...Ca si crestinii, dacii credeau n
nemurirea lor atrgnd atentia popoarelor antice asupra lor, prin acest lucru. Priveghiul mortului se trage tot de la
ei: bucurie si nu ntristare la moartea unei persoane.
Este greu s stabilesti ce fel de limb vorbim n ziua de astzi daca nu se cunosc elementele esentiale (cel putin)
ale limbii dace. nsusirile si caracteristicile unui popor deriv din elementele sale componente, din grupurile din
care el s-a format. Iar dac nu cunoastem limba dac si spunem c limba romn este de origine latin facem o
afirmatie ilogic. Este ignorat elementul cel mai important, determinant, din compozitia poporului romn: dacii.
Ori ca acestia s si fi pierdut limba si s si fi pstrat cultura si civilizatia este imposibil. Cuvintele limbii romne
care snt cutate n dictionarele tuturor limbilor pmntului. Acest lucru este lipsit de bun simt. Acestea ar trebui
cutate ntr-un dictionar al limbii dace. S nu uitm c limba dac se nrudea cu latina si cu alte limbi de origine
indo-europeana. Ar fi nevoie de un studiu comparat al acestor limbi pentru a se stabili cu adevrat care snt
cuvintele de origine dacic. Exista n cadrul limbii matrice indo-europene multe cuvinte pe care le gsim astzi n
limba romn. Aceste cuvinte snt considerate de origine latina desi ele ar fi putut ajunge la noi prin filiera limbii
dacice.