Scris de oana.

rotaru pe 06 decembrie 2010, 14:01

Universitatile romanesti, codase in Europa

Invatamantul este prioritate nationala! Asta au spus toate guvernele postdecembriste. Fiecare an ar fi trebuit sa fie decisiv pentru reformarea
sistemului. Cu toate acestea, educatia romaneasca este in colaps la mai bine
de 20 de ani de la Revolutie. Probleme exista si in invatamantul
preuniversitar, dar si in cel universitar.

Romania, alaturi de Bulgaria, are cele mai mici rate de participare in

programe de formare continua/arhivafoto.ro

Bunaoara, universitatile romanesti nu se aflau in nici una din clasificarile europene sau globale
ale celor mai bune institutii de invatamant superior, dar nici in topul primelor cinci destinatii de
studii pentru studentii nici unei tari europene, potrivit studiului Barometrul calitatii lansat, anul
acesta, de Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Superior (ARACIS).
Cifrele cu privire la studentii straini care aleg sistemul de invatamant superior romanesc sunt inca
scazute in comparatie cu statele europene - intr-o ierarhie de acest tip Romania ocupand o
pozitie codasa. "Aceasta situatie ne face sa ne punem intrebari ce privesc atat gradul de
competitivitate si de deschidere catre spatiul european al educatiei pe care il au universitatile
romanesti, cat si privitor la capacitatea universitatilor romanesti de a crea si asigura conditiile
necesare gazduirii studentilor straini, toate acestea in conditii de subfinantare din fonduri publice
a invatamantului superior", sustin reprezentantii ARACIS.

Romania, alaturi de Bulgaria, are cele mai mici rate de participare in programe de formare
continua si de dezvoltare profesionala a angajatilor din totalul statelor europene (1,3% fata de
29,2%, Danemarca avand cea mai mare valoare inregistrata in Europa). Aceasta situatie nu este
deloc incurajatoare, in conditiile in care, pentru Romania, gradul de angajabilitate profesionala a
populatiei intre 15 si 64 de ani era, in 2008, de 59%, fata de media UE de 65,9%.
Universitatile romanesti "sufera cronic"
Exista un decalaj intre sistemul extern national de asigurare a calitatii, evaluat pozitiv la nivel
european, si capacitatea universitatilor de a implementa mecanismele de asigurare si
imbunatatire a calitatii. Multe dintre universitatile romanesti nu au comisii active de asigurare
interna a calitatii si intampina dificultati in furnizarea datelor si informatiilor de certificare a calitatii,
inclusiv a celor solicitate de Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Superior
(ARACIS) cu privire la asigurarea calitatii. Universitatile din Romania "sufera cronic" din cauza
lipsei unor sisteme functionale de colectare, procesare si raportare a datelor privitoare la fluxurile
de studenti si activitati din interiorul lor.
Sistemele de consiliere si orientare in cariera si pentru piata muncii a studentilor sunt inca foarte
slab dezvoltate la nivel universitar, in ciuda faptului ca universitarii isi asuma functia sociala de
pregatire a absolventilor pentru piata muncii.
Doua clasamente universitare care conteaza: THES si Shanghai
In prezent exista doua clasamente universitare mai importante, dar rivale: Times Higher
Education Supplement (THES) din Marea Britanie si Shanghai Jiao Tong University Academic
Ranking of World Universities (SJTU) din China.
Ambele clasificari se intocmesc de la mijlocul anilor 2000 si, in general, ambele arata ca
universitatile americane sunt cu mult inaintea celor din Europa continentala. In ultimele sase
clasamente Shanghai, 17 universitati americane erau printre primele 20 de universitati ale lumii,
singurele institutii europene de invatamant superior din top 20 fiind Cambridge si Oxford. In
acelasi interval de timp, THES includea in top 20 doar 12 universitati americane, patru britanice
si, ocazional, una franceza.
Comisia Europeana si unele dintre statele membre au criticat modul in care se intocmesc aceste
clasamente, spunand ca sunt foarte partinitoare si ca nu redau cu acuratete natura diversa si
multifunctionala a universitatilor si a activitatilor lor de cercetare.
Franta cere de multa vreme crearea unei alternative europene la actualele sisteme de clasificare,
sustinand ca prezentele criterii de selectie favorizeaza institutiile anglo-saxone de invatamant
superior si le dezavantajeaza pe cele franceze sau din alte state europene.
Cercetarea, cel mai important criteriu al ierarhizarii
Ierarhizarea Shanghai include 500 de institutii de invatamant superior, iar Universitatea BabesBolyai (UBB) se afla acum in jurul pozitiei 600, tinta urmatorilor doi ani fiind sa ajunga pe locul
550.
Clasificarea Shanghai (Academic Ranking of World Universities) are in vedere un singur criteriu,
productia stiintifica per capita, acesta fiind cel mai bun sintetizator al valorii intelectuale a unei

personalitati, institutii, facultati sau catedre universitare.

In privinta calitatii personalului didactic, clasificarea Shanghai ia in considerare evidentele
Institutului de Standardizare Internationala (ISI Thomson) din SUA, care, de foarte multi ani,
clasifica publicatiile din intreaga lume, aproximativ 10.000 de astfel de aparitii cu caracter stiintific
fiind grupate in patru categorii distincte. Un alt indicator este productivitatea stiintifica a institutiei,
ce depinde de volumul cercetarilor realizate de fiecare cadru didactic in parte.
Cele 119 universitati romanesti - de stat si particulare, autorizate si acreditate - nu au intrat pana
in acest moment in clasamentul Shanghai. Rectorul UBB, Andrei Marga, considera ca includerea
universitatilor romanesti in ierarhia internationala nu este usoara, concurenta fiind puternica, una
in care toti alergatorii maresc viteza.
In al doilea rand, pentru a intra in prima suta de universitati din lume trebuie sa revina cel mult
opt studenti unui post didactic. In Romania sunt, in prezent, 22 de studenti si se incearca
diminuarea la 20, ceea ce se va face cu un efort financiar considerabil. Apoi trebuie sa fie un
raport de unu la unu intre cadrele didactice si personalul care sprijina activitatea acestora,
respectiv secretariate, administratori etc.
Accederea in prima suta de universitati din lume implica, de asemenea, cheltuieli anuale per
student de 30.000 de dolari, iar la o populatie studenteasca de pana la 30.000 trebuie sa fie
disponibil un buget anual de 1,5 miliarde de dolari, a explicat rectorul UBB.
Clasamentul Shangai
Aparut pentru prima data in 2003, clasamentul Shangai al celor mai bune 500 de universitati din
lume a devenit principalul indicator al excelentei universitare, fiind actualizat de la an la an. Cum
era de asteptat, unii l-au contestat, altii l-au apreciat. Cei dintai au spus ca in realizarea
clasamentului sunt folosite criterii simpliste, cum ar fi: numarul de publicatii in revistele Science si
Nature, indexul citatiilor cercetatorilor, numarul de premii Nobel si medalii Fields (pentru
matematica), toate masurate proportional cu marimea universitatii. Astfel, spun contestatarii, sunt
favorizate universitatile care fac cercetare de varf si mai putin cele in care se preda.
Din cele 500 de universitati, 152 se alfa in Statele Unite, urmeaza Anglia cu 42, Germania cu 40,
Japonia cu 31, Franta si China cu cite 23, Canada cu 23 si Italia cu 21. Nu cautati numele
Romaniei, el nu a fost inclus in nici un an in acest clasament, spre deosebire de Ungaria (3),
Polonia (2), Cehia (1) sau Slovenia (1).
De ce nu se afla Romania in acest clasament? In Occident, fiecare cadru didactic care face si
munca de cercetare publica un articol stiintific pe luna, spre deosebire de Romania, in care pana
si cele mai moderne universitati publica un articol pe an la trei cadre didactice. Din acest motiv, in
clasamentul Shanghai, nici o universitate din Romania nu se afla in primele 500 de universitati
ale lumii.
Top 10:
1. Harvard University (SUA)
2. Stanford University (SUA)
3. University of California, Berkeley (SUA)
4. University of Cambridge (Marea Britanie)

5. Massachusetts Institute of Technology (MIT) (SUA)

6. California Institute of Technology (SUA)
7. Columbia University (SUA)
8. Princeton University (SUA)
9. University of Chicago (SUA)
10. University of Oxford (Marea Britanie)
Clasamentul THES
"Times Higher Education" (THES), clasament bazat pe voturilor academicienilor si absolventilor
din intreaga lume, a fost publicat pentru prima data in urma cu sapte ani. De atunci, clasamentul
este un indice al dezvoltarii educationale la nivel universitar. Nu cautati Romania, nu apare in
acest clasament. In 2009, primele 16 universitati ale lumii sunt din SUA si Marea Britanie.
Harvard, universitatea privata din Massachusetts, este pe primul loc. Pe doi este Cambridge, una
dintre cele mai vechi universitati din Marea Britanie si intreaga Europa, iar podiumul este
completat de Yale University (SUA).
Top 10:
1. Harvard University (SUA)
2. Cambridge University (Marea Britanie)
3. Yale University (SUA)
4. University College London (Marea Britanie)
5. Imperial College London si Oxford University (la egalitate) (Marea Britanie)
6. University of Chicago (SUA)
7. Princeton University (SUA)
8. Massachusetts Institute of Technology (SUA)
9. California Institute of Technology (SUA)
10. Columbia University (SUA)
Romania mai are o sansa
Uniunea Europeana va crea un nou sistem global de clasificare a universitatilor. Proiectul de
initiere a noului sistem se va derula pe o durata de doi ani, urmand a fi implementat din 2011. UE
doreste in acest fel ameliorarea nivelului universitatilor europene si imbunatatirea puterii
economice a Europei.
Clasamentele nationale ale universitatilor au devenit o practica frecventa din anii 1990, insa, pe
masura ce invatamantul superior a capatat o dimensiune globala, tot mai multi studenti optand
pentru studii in strainatate, s-a dezvoltat tendinta intocmirii de clasamente globale ale
universitatilor, potrivit EUObserver.
Aceasta inseamna ca sistemul de clasificare capata o tot mai mare atentie din diferite motive:
studentii se folosesc de ele pentru a-si restrange lista de optiuni, institutiile publice si private
decid ce fonduri sa aloce universitatilor in functie de pozitia lor in aceste clasamente,
universitatile se folosesc de ele pentru a se promova, iar unii politicieni le invoca pentru a da
masura realizarilor sau aspiratiilor nationale.
4.000 de universitati in Europa

In Europa, cele aproximativ 4.000 de institutii de invatamant superior au un numar de peste 19

milioane de studenti si 1,5 milioane angajati. Cu toate acestea, universitatile europene au esuat
in repetate randuri in incercarea de a ocupa o pozitie de varf in actualele clasamente mondiale.
Faza de planificare a acestui nou sistem ar fi avut deja loc in a doua jumatate a lui 2009, urmand
ca noul clasament european sa fie testat in prima jumatate a lui 2010 pe un numar de 150 de
universitati din intreaga lume, pentru inceput doar din domeniul studiilor tehnice si economice.
Universitati din Romania in care nimeni nu ar trebui sa-si doreasca sa studieze
Romania are si ea propriul top. Este vorba despre Topul integritatii universitatilor din Romania,
realizat de Coalitia pentru Universitati Curate, in 2009. Pornind de la constatarea ca in domeniul
educatiei coruptia este strans corelata cu lipsa de performanta a sistemului, Coalitia pentru
Universitati Curate a monitorizat integritatea a 42 de universitati de stat din totalul de 56, fiind
excluse de la evaluare universitatile de arta si academiile de politie, navala si a fortelor terestre si
aeriene. Culmea, aproape nimic nu s-a schimbat in 2010. Ba mai grav, pe alocuri situatia sta mult
mai prost ca in 2009. Nici o universitate de stat din Romania nu a indeplinit conditiile de
transparenta si corectitudine pentru a putea fi incadrata la categoria de cinci stele. Pe primele trei
locuri se afla, ca si anul trecut, Universitatea de Medicina si Farmacie din Targu Mures, "Iuliu
Hatieganu" din Cluj Napoca si "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi. Acestea intrunesc aproape toate
criteriile de transparenta si corectitudine, si au primit patru stele. Din Bucuresti, Academia de
Studii Economice (ASE) a coborat pe locul sase dupa ce in 2009 se afla pe locul patru. De
asemenea, Universitatea din Bucuresti a coborat opt locuri, ajungand pana pe pozitia 20. Insa
topul vorbeste de la sine si-l puteti accesa aici.
Revenind la analiza din 2009, sase universitati au obtinut 0 stele, ceea ce presupune nereguli
majore, scandaluri frecvente de coruptie, existenta nepotismului, a clanurilor de familie, a
avansarilor nebazate pe merit. Acestea sunt universitati in care nimeni nu ar trebui sa-si
doreasca sa studieze!
Topul Integritatii:
Universitati cu 0 stele
Universitatea Constantin Brancusi, Targu Jiu
Universitatea Aurel Vlaicu, Arad
Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative, Bucuresti
Universitatea Eftimie Murgu, Resita
Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila, Bucuresti
Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara, Bucuresti
Universitati cu 1 stea
Universitatea din Bacau
Universitatea Lucian Blaga, Sibiu
Universitatea Ovidius,Constanta
Universitatea din Oradea
Universitatea din Craiova
Universitati cu 2 stele

Universitatea Valahia, Targoviste

Universitatea de Medicina si Farmacie Grigore T. Popa, Iasi
Universitatea Politehnica, Timisoara
Universitatea din Petrosani
Universitatea de Vest, Timisoara
Universitatea Transilvania, Brasov
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara, Cluj Napoca
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Ion Ionescu de la Brad, Iasi
Universitatea Tehnica, Cluj Napoca
Universitatea din Pitesti
Universitati cu 3 stele
Academia de Studii Economice, Bucuresti
Universitatea Maritima, Constanta
Universitatea Politehnica, Bucuresti
Universitatea de Petrol si Gaze, Ploiesti
Universitatea Stefan cel Mare, Suceava
Academia Nationala de Educatie Fizica si Sport, Bucuresti
Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi, Iasi
Universitatea de Medicina si Farmacie, Craiova
Universitatea din Bucuresti
Universitatea 1 Decembrie 1918, Alba Iulia
Universitatea Dunarea de Jos, Galati
Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu, Bucuresti
Universitatea de Medicina si Farmacie Victor Babes, Timisoara
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului, Timisoara
Universitatea de Nord, Baia Mare
Universitatea Tehnica de Constructii, Bucuresti
Universitatea Babes-Bolyai, Cluj Napoca
Universitatea Petru Maior, Targu Mures
Universitati cu 4 stele
Universitatea de Medicina si Farmacie, Targu Mures
Universitatea de Medicina si Farmacie Iuliu Hatieganu, Cluj Napoca
Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iasi
Universitati cu 5 stele - 0
Plagiatul, o problema majora a invatamantului romanesc
Principalele probleme ale sistemului romanesc de educatie sunt o slaba corelatie merit-cariera,
lipsa unei instante eficiente de control vertical si orizontal si faptul ca facultatile s-au transformat
in fabrici de diplome. Cat priveste problemele la nivel particular, se pot enumera aici lipsa de
integritate academica, lipsa de transparenta si autonomia corelata cu lipsa de democratie interna.
Evaluarea corectitudinii academice, zona care include plagiatul, performanta academica si
corectitudinea procesului academic arata ca 18 universitati sunt sub media de 20 de puncte, 6
sunt egale cu media si restul de 18 universitati sunt deasupra mediei. Aceste cifre demonstreaza

de fapt toleranta scazuta la fenomenul plagiatului, a carui amploare este de natura sa ingrijoreze,
faptul ca regulile, acolo unde exista si unde nu lasa loc la interpretari din cauza ambiguitatii, nu
sunt aplicate. Astfel, in 71% dintre universitati, regulile privind plagiatul sunt complet ignorate.
Codasi si la cercetare
Performanta academica lasa mult de dorit, daca tinem cont ca in 26% din totalul de universitati
monitorizate un conducator de doctorat are un numar mediu de peste doua articole ISI publicate;
in 38%, raportul este intre un articol si doua, pe conducator de doctorat; iar in restul de 36% din
total, numarul mediu de articole ISI publicate de un conducator de doctorat este sub 1. Astfel,
Romania se afla pe locul 67 in lume cand vine vorba despre publicatiile ISI pe tara, fiind codasa
intre statele membre ale Uniunii Europene.
Familii universitare, nepotisme, posturi cu dedicatie
Nepotismul, familiile universitare si modul de accedere la posturile universitare sunt probleme
care duc la scazuta calitate a guvernantei. Mai exact, in 57% dintre cazuri, calitatea guvernantei
este mai jos decat media si asa scazuta (intre 10 si 35 de puncte), iar nicio universitate nu atinge
maximul posibil. Nici macar fruntasele clasamentului nu stau foarte bine la acest capitol, prima
universitate abia apropiindu-se de 25 de puncte. In 95% dintre facultatile evaluate a fost
identificat un numar foarte mare de familii universitare, iar in majoritatea universitatilor posturile
scoase la concurs sunt cu dedicatie, dar beneficiaza de acoperire legala.
Dovezi de falsificare a diplomelor
Existenta unor cazuri de coruptie grava greveaza cu atat mai mult calitatea educatiei academice.
Din totalul de universitati, 16% au fost in proces cu angajatii si/sau studentii pe chestiuni de
corectitudine si au pierdut. In 14%, au existat cazuri anchetate de procuratura pentru coruptie,
hartuire sexuala, discriminare pe ultimii 4 ani. In 17% din cazuri au existat rapoarte negative ale
Curtii de Conturi, Garzii Financiare, OLAF, corpul de control al Ministerului, in ultimii 4 ani. Si in
10% dintre cazuri au existat dovezi de falsificare grava a diplomelor in ultimii 10 ani.
Integritatea, haina grea
Cat priveste transparenta, accesul la informatiile de interes public sau la documentele de
management financiar, si aici lucrurile sunt departe de a sta bine. Numai 38% dintre universitatile
de stat sunt transparente administrativ, in sensul ca isi publica la timp si corect, in concordanta
cu prevederile legale, declaratiile de avere si de interese. Lipsa de transparenta se regaseste si
in documentatia privind achizitiile publice, in licitatiile pentru constructii sau in diferite capitole
bugetare, ceea ce trezeste suspiciuni. Doar 38% dintre universitati au dat dovada de
transparenta la aceasta categorie, punand la dispozitie documentatia ceruta.
Rezultatele raportului Coalitiei pentru Universitati Curate demonstreaza ca integritatea
universitara este una dintre problemele majore ale sistemului de educatie si ca se circumscrie
problemei mai generale a coruptiei. In acest context, nu este de mirare ca in Romania 77% dintre
studenti si 34% dintre cadrele didactice considera ca nivelul de coruptie in universitati este
ridicat, iar 50% dintre studenti si 28% dintre cadrele didactice stiu ca in departamentul lor exista
profesori care primesc mita de la studentii lor.
Niciodata in topurile lumii

In asteptarea noului sistem global de clasificare a universitatilor pus la cale de Uniunea

Europeana, Romania ar trebui sa gandeasca o strategie de resuscitare a sistemului de
invatamant. Ar mai trebuie precizat ca, niciodata in istorie, tara noastra nu a avut universitati in
primele 500 din lume. Iar cauzele sunt multiple. Pe teritoriul actual al Romaniei universitatile au
fost infiintate tarziu, iar acestea au avut nevoie de timp pentru consolidare. Echiparea si
finantarea au fost mai mult in suferinta. Politizarea a ramas excesiva. Iar autonomia universitara
a fost prea adesea incalcata de autoritati.
Cu toate acestea, studentii straini, mai ales din tarile non-UE, sunt atrasi de invatamantul
romanesc. Motivele principale pentru care vin la studii in Romania sunt costurile scazute si
calitatea invatamantului, superioara celei din tarile lor de origine. Studentii sunt interesati, in
special, de facultatile de medicina, stiinte economice si de cele tehnice, se arata in cel mai recent
studiu al Institutului de Stiinte ale Educatiei (ISE). Numarul studentilor straini care vin la studii in
Romania s-a dublat in ultimii 10 ani, fiind estimat, in prezent, la aproximativ 40.000, potrivit ISE.
Studentii straini pompeaza 15 milioane de euro in universitatile romanesti
In 2009, in universitatile de stat romanesti invatau peste 6.100 de studenti straini veniti din state
non-UE. Din taxele lor, institutiile de invatamant superior incasau aprovimativ 15 milioane de
euro, dat fiind ca taxa anuala este de 3.200 de dolari (2.290 de euro).
Studentii din statele Uniunii Europene care invata in Romania platesc taxe normale. Taxa de
scolarizare medie este de 2.000 de lei (aproximativ 500 de euro). Astfel, cei 1.700 de studenti UE
mai aduc inca 850.000 de euro in universitatile romanesti.
In universitatile de stat romanesti invata aproximativ 7.800 de studenti straini care provin din tari
europene si non-UE, adica numai 1,5% din efectivul total de persoane care isi urmeaza studiile
superioare in sistemul public, in conditiile in care numarul total de studenti de la stat este de
488.000 (la buget si la taxa), arata datele Ministerului Educatiei. Tunisienii sunt cei mai numerosi.
In universitatile de stat sunt 1.290 de tunisieni, 692 de greci si 692 de israelieni.
In anii 80, Romania era pe locul trei in Europa in ceea ce priveste numarul de studenti straini din
universitati. Majoritatea studentilor straini urmeaza studiile de licenta (peste 5.700), atrasi de
taxele reduse si de metodologia de admitere. Studentii straini vin la facultatile noastre pentru ca
universitatile din tarile lor au costuri mari, au numar limitat de locuri si se intra greu. In Romania,
costul educatiei este foarte scazut, cel putin pentru studentii straini.
Majoritatea alege medicina
Peste 70% din studentii straini care invata in Romania (5.678) studiaza in cadrul universitatilor de
medicina si farmacie, cea mai cautate de straini fiind cele din Cluj, care are 1.973 de studenti
straini numai in cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie Iuliu Hatieganu", Iasi - cu 1.116 de
studenti straini la Universitatea de Medicina si Farmacie Gr. T. Popa" si Bucuresti - cu 957 de
studenti straini inscrisi la Universitatea Carol Davila".
Daca cei mai multi studenti straini isi urmeaza studiile de licenta la Universitatea de Medicina si
Farmacie din Cluj (1.854), cei mai multi straini care isi urmeaza studiile de doctorat sau
rezidentiat in Romania prefera programele din cadrul universitatii Carol Davila" din Bucuresti
(362).

Clujul, centru universitar preferat de straini

Una dintre institutiile care a reusit sa capete o cota buna in alte tari este Universitatea de
Medicina si Farmacie din Cluj. Printr-o oferta de studii comparabila cu cea a universitatilor de
prestigiu din Occident, dar la preturi mult mai mici decat cele percepute de alte institutii de
invatamant superior, Medicina din Cluj a reusit sa stranga peste 1.800 de studenti straini, adica
aproape o treime din totalul celor inmatriculati.
Printre acestia se numara sute de studenti din tari precum Suedia, Germania sau Franta care au
ales sa devina medici cu diploma de Cluj. Dupa ce studiaza la inceput in engleza sau in franceza,
tinerii isi continua studiile in limba romana si incep sa lucreze in clinicile universitare din oras, sub
supravegherea profesorilor lor.
Diplomele eliberate le dau dreptul sa practice medicina oriunde in UE
Tinerii sunt atrasi si de faptul ca diplomele eliberate de autoritatile din Romania le dau dreptul sa
practice medicina, farmacia sau stomatologia in oricare dintre tarile Uniunii Europene.
Studentii spun ca au ales sa studieze la Cluj la recomandarea prietenilor, dar mai ales pentru ca
studiile sunt mult mai ieftine decat in alte tari din Uniunea Europeana. Un alt motiv este faptul ca,
la Cluj, universitatea a investit masiv in dotari. Noua cladire a rectoratului e un bloc de sase etaje
din sticla si otel. Cladirea e la un minut de mers pe jos fata de Biblioteca Centrala Universitara,
dar si de centrul istoric al orasului.
Rectoratul gazduieste patru etaje de biblioteca intesata cu cursuri medicale. Salile de lectura sunt
dotate cu calculatoare de ultima generatie. Un etaj este dedicat studentilor anglofoni, unul studentilor francofoni, iar doua - studentilor care urmeaza cursuri in limba romana.
Taxe de pana la 9.500 de euro pentru studentii straini
Ministerul Educatiei a emis un proiect de lege prin care le permite universitatilor sa perceapa taxe
mai mari strainilor din afara UE, de pana la 9.500 de euro pe an. Legea aflata in vigoare din 1994
nu le permitea universitatilor sa perceapa taxe mai mari decat cele stabilite de minister.
Ordonanta, in vigoare din anul universitar 2010-2011, stabileste doar un cuantum minim,
institutiile de invatamant superior avand dreptul sa perceapa mai mult decat sumele prevazute de
MECI. In plus, taxele se vor calcula in euro, nu in dolari, ca pana acum. Astfel, conform
proiectului, tinerii care vor sa studieze ingineria vor plati anual peste 2.700 de euro, pentru
arhitectura - peste 3.500 de euro, iar pentru film - peste 9.500 de euro.
ADRESA: http://crct.ro/n4BS