Tema de proiect

Extractor cu doua brate

Sa se proiecteze un sistem mecanic cu transmisie

surub-piulita de miscare cunoscand urmatoarele :
*sarcina maxima de lucru F= 1700 [N]
*inaltimea maxina de lucru H= 300 [mm]
*deschiderea maxima de lucru L=300[mm]

Memoriu tehnic de calcul

1. Proiectarea surubului.
1.1 Schema cinematica a sistemului, caracterizare, rol functional
domeniu de utilizare.
1.2 Trasarea diagramei de forte si momente ale sistemului.
1.3 Alegerea materialului pentru surub si a caracteristicilor sale
mecanice.
1.4 Stabilirea criteriilor de portanta.
1.5 Predimensionarea surubului.
1.6 Alegerea tipului si dimensiunile filetului.
1.7 Verificarea surubului la flambaj (acolo unde este cazul) si a conditiei
de autofranare.
1.8 Calculul numarului de spire aflate in contact.
1.9 Verificarea spirei filetului la incovoiere si forfecare
1.10 Proiectarea formei surubului
2 Proiectarea piulitei.
2.1 Alegerea materialului piulitei si a caracteristicilor sale mecanice.
2.2 Stabilirea diametrului exterior al piulitei.
2.3 Stabilirea diametrului gulerului piulitei.
2.4 Calculul inaltimii piulitei si a gulerului.
2.5 Proiectarea formei piulitei.
3. Proiectarea corpului sistemului.
4. Proiectarea sistemului de actionare.
5. Calculul randamentului sistemului.
6. Filmul procesului tehnologic.
7. Caiet de sarcini.

Bibliografie
* Elena Mirita si George Dobre
Sisteme cu suruburi de miscare- UPB 2000
* Manea Gheorghe
Organe de masini volumul 1 Editura tehnica 1970
* Draghici Ion
Indrumar de proiectare pentru constructii de masini
Volumul 1 1981
* Pavelescu Dan
Organe de masini volumul 1 Editura tehnica 1985
* Culegere de STAS-uri pentru organe de masini.
* Culegere de STAS-uri de tolerante si ajustaje.

Proiectarea surubului
1.1

Schema cinematica a sistemului. Caracterizare , rol

functional. Domeniu de utilizare

Extractorul cu doua brate pentru roti, rulmenti.

Surubul 1 executa miscari de rotatie si de translatie; Piulita 2 este
fixate de corpul 3. Bratele 6 se pot deplasa pe transversala 3 astfel
incat ghearele cu care sunt prevazute sa apuce in mod convenabil
elementele de extras adica rulmenti.

1.2

Trasarea diagramei de forta si momente a sistemului

1.3

Alegerea materialului pentru surub si a caracteristicilor

sale mecanice.
Alegerea materialului organelor de asamblare filetate se
face pe baza criteriilor care privesc indeplinirea functiilor
tehnologice de fabricatie si cost.
Intrucat solicitarile corpului surubului sunt relativ mari,
materialul acestuia este de regula otelul OLC45, deoarece
are urmatoarele caracteristici mecanice :
*capacitate buna de deformare plastica la rece
*tratament termic normalizat
*limita de curgere
5

*rezistenta de rupere la tractiune RM

1.4

Stabilirea criteriilor de portanta

De regula, hotaratoare pentru portanta sunt :

-rezistenta spirelor la stivire

Deci este rational ca dimensionarea sa plece de una din aceste
conditii. Utilizarea conditiei de rezistenta la strivire a spirelor
presupune ipoteze suplimentare privind latimea suprafetei de
contact (inaltimea utila a filetului) si numarul de spire in contact
marimi necunoscute.
In baza algoritmului de calcul predimensionarea filetului
se face din conditia de rezistenta a corpului surubului la solicitare
compusa.
1.5

Predimensionarea surubului

Necunoscutele care trebuie determinate in cazul predimensionarii

surubului sunt :
*tipul filetului
*marimea filetului
*numarul de spire in contact
Predimensionarea la solicitarea compusa se face la
compresiune pe baza unei forte de calcul Fc =F1 unde Fmax este
forta care actioneaza asupra surubului principal, iar (>1) factor
de majorare a fortei F1 pentru a considera si solicitarea la rasucire
Anec

Fc F1 d 32

d3
a a
4

4F1
a

unde d3 este diametrul interior al filetului surubului ; este

tensiunea admisibila la compresiune (tractiune) ;aleg d3=6.2 mm
6

-limita de curgere
c -coeficientul de siguranta la curgere
c

=1.5 c =3
Pentru predimensionarea surubului de miscare valorile
coeficientului
c

1.6

Alegerea tipului si a dimensiunilor filetului

Filetul trapezoidal are o buna rezistenta si rigiditate ;

randamentul cu circa 4%-5% mai mare decat a filetului patrat,
permite eliminarea jocului axial rezultat in urma uzurii prin
utilizarea unei piulite sectionate poate transmite sarcini mari,
variabile in ambele sensuri.
Conform extrasului din STAS 2114/3-73 dimensiunile filetului
trapezoidal sunt :
8

-diametrul nominal interior al filetului exterior

d3=5.20mm

-diametrul nominal interior al filetului interior

D1=6.5mm

-diametrul nominal exterior al filetului interior

D4=8.3mm

-diametrul nominal mediu

-pasul
-diametrul
1.7

p=1.5mm
d=8mm

Verificarea surubului la flambaj si a conditiei de autofranare

Dimensiunile filetului precizate anterior trebuie sa
asigure o siguranta suficienta si fata de flambaj. Se stabileste
lungimea de flambaj.

lf= 22 L
L=1.45*300=435mm
L=(1.351.45)H
L=1.45*H=1.45*300=435
lf= 22 435= 307.59
1.8

Calculul numarului de spire aflate in contact

Numarul minim de spire care sunt in permanenta in contact, z

se va determina din conditia de rezistenta la uzare. In actionarile cu
viteze mari principalul parametru care determina intensitatea uzarii
si implicit durabilitatea sunt tensiunile de contact (presiunea) intre
spire.

Conditia pentru numarul z<10 =>limita impusa de

uniformitate repartizarii sarcinii pe numarul de spire si deci de
pericolul ca spira cea mai incarcata sa fie suprasolicitata.
1.9

Verificarea spirei filetului la incovoiere si forfecare

Solicitarea la incovoiere
=

ac =0.15

H1=0.5p=0.5*1.5=0.75mm

10

Se calculeaza coeficientul de zveltete si se determina tipul

flambajului.
imin=raza de insertie minima

=232.14

=22.06

Iar 0 pentru OLC45 conform STAS 500/2-80 este 1=85

>0 avem flambaj elastic
Pentru flambaj elastic

Coeficientul de siguranta la flambaj

=3

3.96

Verificarea conditiei de autofranare.

Asigurarea autofranarii apare ca cerinta in majoritatea
constructiilor cu suruburi de miscare. La sistemele actionate
manual este preferat ca autofranarea sa se realizeze direct de catre
filet. La actionarile mecanice, unde problema randamentului se
11

pune mai acut, conditia de autofranare se sacrifica in favoarea

obtinerii unui randament mai bun. In aceste situatii se folosesc
sisteme suplimentare pentru blocare.
Filetele asigura autofranarea atunci cand unghiul de inclinare
al filetului este mai mic decat unghiul de frecare redus

unde

unde reprezinta unghiul profilului filetului si la filete

trapezoidale =30 iar reprezinta coeficientul de frecare ce
depinde de cuplu de materiale, de calitatea si de starea de ungere a
suprafetelor. Coeficientul de frecare in cazul otelurilor pe bronz
este egal =0.15

Solicitarea la forfecare

alegem

Tensiunea echivalenta

12

Verificarea preliminara a portiunii filetate a surubului

Este util, acolo unde este posibil sa se efectueze si o
verificare la solicitare compusa a portiunii filetate a surubului care
este deobicei sectiunea periculoasa.
De regula solicitarea este de compresiune (tractiune) cu
forta F1 si rasucire cu momentul de insurubare M12

=81.61MPa

Degajarea filetului (extras sin STAS 350815-80)

Pentru a inlesni insurubarea in piulita, filetul surubului
incepe cu o tesitura. Trecerea de la capatul surubului la partea
filetata se realizeaza obligatoriu printr-o degajare standardizata.

13

Filetul trapezului se recomanda sa fie realizat numai din

degajarea filetului. Dimensiunile caracteristice degajarii normale a
filetului exterior se calculeaza conform tabelului A3.13/ A30

Bara de racordare se adapta conform tabelului A3.14/A30 din

Indrumarul de laborator r=0.6

Stabilirea capului de cotare al surubului

Considerand ca varful conic se va rezema in gaura de centrare
din capatul unui arbore, se impune ca unghiul conului sa fie de 60

14

Se alege o gaura de centrare standardizata pentru siguranta este

utila alegerea uneia din marimile mai mari :
Gaura de cotare (extras din STAS 1361-82)

Se estimeaza momentul de frecare dintre surub si arbore

Mf

F1 Dg d g

4
sin
2

-coeficient de frecare ce depinde de cuplul de materiale

Cuplul de materiale : otel pe bronz
=0.080.15conform tabel 2.2/pag 34
Alegem =0.15
M f 0.15

dg=d=8

Dg=D=32

8000 32 2
8000
8000

0.15
17 0.15
8.5 20400 Nmm
60
2
sin 30
0.5
sin
2

Se verifica la solicitarea compusa, sectiunea degajarii cu diametrul

d0(d0d3). Solicitarile sunt :
*torsiune

Mf

d
16

3
3

20400
20400

42.25 N / mm 2
3
482.84
13.5
16

*tractiune

15

4F
4 8000

55.91N / mm 2
2
2
d 3 13.5

ech 55.912 4 42.25 2 101.32MPa 130 MPa

c r 260
,
130
Cc 2

Cc 1.5 4

Definitivarea constructiva a surubului

Definitivarea constructiva a unui element sau ansamblu de
elemente se desfasoara de regula prin desen. In aceasta etapa pot
avea loc si calcule de verificare sau dimensionare. Dimensiunile de
forma, inca neprecizate, se stabilesc in raport cu cerintele si
dorintele generale :
*indeplinirea rolului functional
*siguranta in functionare
*tehnologicitate
*respectarea standardelor
*posibilitatea transportului
*economicitatea
*estetica
Lungimea Lf a partii filetate, pentru sisteme cu un surub este

H-cursa de realizat H=300mm

Z-numarul de spire Z=8
p-pasul surubului

p=1.5

16

Lf=300+8*1.5=312mm

2.

Proiectarea piulitei

Alegerea materialului piulitei si a caracteristicilor sale

mecanice
Piulita se executa din bronz CuSn10Zn2 caracterizat prin rezistenta
mecanica relativ scazuta, buna comportare la uzare, la presiuni
mici..
Caracteristicile mecanice :
*diametrul probei brut turnate d 20mm
*rezistenta la tractiune

Rm 230 N / mm 2

*rezistenta la incovoiere
*duritatea Brinell

380 N / mm 2

HB 170.....210

Proiectarea sistemului; se alege piulita rezemata fixa.

Corpul piulitei este solicitat la tractiune si rasucire. Din aceasta
solicitare se va determina diametrul exterior al corpului D0.
Suprafata inelara de contact pe care se face rezemarea este solicitata
la strivire. Din aceasta solicitare se poate detemina diametrul
gulerului Dg (Dg).
Gulerul piulitei este solicitat la incovoiere (forfecare), pe
baza acestei solicitari se poate determina inaltimea gulerului hg.
2.2 Stabilirea diametrului exterior al piulitei.
De se poate deremina dintr-o predimensionare la tractiune cu o
forta de calcul Fc= *F (=1.3 ) majorata pentru a considera efectul
rasucirii
17

Amin= 4 De

D42

Fe
at

C r 5.....6

r 230

41.81
C r 5 .5

Demin=

4F
D42
at

Demin=

4 1,5 8000
18.5 2 26,602 mm
41.81

at

Demin= 28 mm conform tabel A1.1 pag A1 din Indrumarul de

laborator
2.3 Calculul diametrulului gulerului piulitei
Dg se poate dimensiona pe baza solicitarilor de contact dintre piulita
si corp.

Amin= 4 D

2
g

De2

F
as

De<De

Tesiturile nu au mai mult de 2 mm

De=De

D'e De 2 26mm

Dgmin=

D' e2

as 80...120

D g D' g 2 30

as 100 MPa

4F
4 8000
26 2
27.89 28 mm
as
100

2.4 Calculul inaltimii piulitei si a inaltimii gulerului piulitei

18

Se reduce la deteminarea m= Z P a piulitei si se reduce la calculul

numarului de spire active z
-hg se poate dimensiona din solicitarea de incovoiere a gulerului
piulitei. Se utilizeaza forfecarea.
D g Dc
30 26
2
F
8000

D
h
4
4
Wmin= e g

173.89
6
ai
46
ai

ai

r
, Cr 5
Cr

230
46
5

hg=
hp= Z

6F

Dg De

4
ai D2

30 26
4
4.55
46 16

6 8000

h p z p p p z 1

h p 4 6 1 28mm

DP

3.

Proiectare corp-sistem

Corpul extractorului se compune din doua

brate(gheare) cu alezaje cilindrice care culiseaza pe o traversa in
care se noteaza si corpul piulitei.
Traversa este solicitata la incovoiere ; se considera ca
din cauza jocurilor relativ mari traversa este doar rezemata in zona

19

ghearelor. efectul de incovoiere dat de momentul de insurubare

transmis dinspre piulita se poate neglija.

Pentru proiectarea corpului sistemului se puncteaza urmatorii pasi

de lucru :
*se alege materialul traversei
Ca material pentru traversa se alege OL42
-tratamentrul termic nominalizat
- limita de rupere Rp0.2=230-260
-rezistenta la tupere la tractiune Rm=410-490
Conform stas 500/2-80
Se cunosc
Dt=1.8*De = 1.8 28 50.4 mm
unde 120MPa
ai

20

Se alege g= 13mm conform A.26 pag A.8 din Indrumar de laborator

-g fiind grosimea ghearei
* se dimensioneaza din solicitarea de incovoiere, diametrul
dat al traversei
L=192mm
F L Dt

2 2

Mi= 2
dt 3

8000 192 50.4

5

2.824 10 Pa
2 2
2

32 M i 3 32 1.992 10 5

28.83 29
ai
120

*se calculeaza lungimea de contact gheara traversa (Bg)

lungimea de contact gheara traversa se detremina prin solicitarea la
strivire.
as 5...15MPa 10

as

F
F
8000
2 Bg

13.79 Bg 14mm
Bg d t
2 d t as 2 29 10

Se mareste Bg de 2 ori =>Bg=14*2 mm=28mm

*se determina diametrul exterior Dg
d=D
F
Amin= 2 2 D g d t Bg Dg F1 2 Bg d t at 8000 2 32 26 120 28.08
at
2
2 Bg at
2 32 120

*se precizeaza cota lg a ghearei

lg=

De Di
2

De- diametrul exterior al rulmentului De=200

Di-diametrul interior al rulmentului
Di=d=80
lg=

200 80
60
2

*se detemina hg din solicitarea la incovoiere

21

hg=

3Fl g
g ai

3 8000 60
1500 30.38 31
8 120

*se alege b (functie de Bg) si se verifica corpul

ghearei la solicitarea compusa de tractiune si incovoiere
bBg (3..5) mm Bg= mm => b=24 mm
max t i

F
4000
t 2
20.83MPa
bg 8 24

Mi
4000 42

218.75
2
b
8 24 2
g
6
6

max 20.83 248.75 235.58MPa

e
*realizarea ghearelor traversei se face prin turnare
4.

Proiectarea sistemului de actionare

Vom alege un sistem de actionare cu cheie standardizata

*cheie fixa de uz general (extras din STAS 581-69)
Standardul se refera la cheile fixe prevazute cu o singura
deschidere executate din otel carbon de calitate sau din otel aliat cu
momentul de incercare categoria D (conform STAS 6091-89)
utilizate in operatiile de lacatuserie si montaj.

22

Dimensiunile si momentele de incercare corespunzatoare cheilor

realizate din otel carbon de calitate sunt redate mai jos conform
tabelului A7.3/A59
Mtot=35.6 Nm amax=6.5 bmax=37 Lmin=140 Lmax=160 S=15

5.

Calculul randamentului

Randamentul constituie un criteriu principal de evaluare tehnicoeconomica.

Conform definitiei :
Lu

= L

Lu-reprezinta lucrul mecanic util corespunzator unei rotatii

complete a elementului de antrenare fiind dat de deplasare sarcinii
F pe o distanta
=p=4
Lu F 8000 4 32000

Lc-reprezinta lucrul mecanic consumat corespunzator unei rotatii

complete a elementelor de antrenare se estimeaza pe baza
momentului dat
Lc= M 2
Mtot=M12+M41=15235+20400=35635 Nmm
tot

Lc= 35635 2 223901.3

Lu

= L

100

32000
100 14.29 0 0
223901

23

6.1

6.
Filmul procesului tehnologic
Fisa film pentru realizarea surubului

Nr. Denumirea si faza

crt. operatiei
1

Schita operatorie

Utilaj

Debitare
a)Prinderea
semifabricatului
b)depunerea
semifabricatului

Fierastrau
alternativ
Menghina
autocentral
Ruleta

Strunjire
Preindere semifabricat
1)strunjire frontala
2)strunjire cilindrica de
degrosare
3)strunjire de finisare
Retezare

Masina de frezat
universala
Freza frontala

24

Strunjire de degajare
Strunjire de finisare
Strunjire de degajare
Filetare
Iesire

Stunjire de degrosare
Strunjire de finisare
Filetare
Iesire
Iesire

6.2

Strung normal
SN400
Masina de gaurit

Strung normal
SN400

Fisa film pentru realizarea piulitei

Nr. Denumirea si faza

crt. operatiei

Schita operatorie

Utilaj

Semifabricat
Turnat
1

Strunjire
a)prindere semifabricat
1)stunjire frontala
2)strunjire cilindrica
3)gaurire
4)iesire
b)desprindere si
Depunere semifabricat

Strung normal
SN400
Cutit frontal
Cutit incovoiat
Burghiu
Universal cu
bacuri scurte
subler

25

Strunjire
a)prindere semifabricat
1)strunjire frontala
2)strunjire cilindrica
3)iesire
b)desprindere si
depunere semifabricat

Strung normal
SN400
Cutit frontal
Cutit incovoiat
Universal cu
bacuri lungi
Subler

Strunjire
a)prindere semifabricat
1)strunjire cilindrica
2)strunjire cilindrica
3)degajare
b)desprindere si
depunere semifabricat

Strung normal
SN400
Cutit pt. interior
Cutit lateral
Cutit pt canelat
Universal cu
bacuri scurte
Micrometru

Filetare
a)prindere semifabricat
1)filetare
b)desprindere si
depunere semifabricat

Strung normal
SN400
Cutit profilat disc
Universal cu
bacuri lungi
Sablon profil
Burghiu

7.

Caiet de sarcini

7.1 Generalitati
7.1.1 Prezentele conditii tehnice se refera la aprovizionarea, fabricatia,
controlul, ambalarea, transportul si depozitarea produsului Extractor cu
doua brate.
7.1.2 Executantul este obligat sa verifice componenta documentatiei si
sa informeze proiectantul asupra tuturor lipsurilor sau nepotrivirilor din
documentatie.
7.1.3 Produsul se va executa, monta, verifica si exploata conform
documentatiei de executiei si a standardelor in vigoare la data executiei.

26

7.1.4 Intreprinderea executanta raspunde de alegerea procesului

tehnologic care trebuie sa asigure rezistenta, calitatea precum si
garantarea performantelor extractorului.
7.2 Descriere constructiva si functionala
Extractorul are in compunere urmatoarele componente :
-corp
-surub
-piulita
-dispozitiv de actionare
Extractorul materializeaza transmisia surub-piulita alcatuita dintr-un
surub si o piulita, surubul aflandu-se in miscare relativa in timpul
functionarii fata de piulita, realizand astfel transformarea si transmiterea
miscarii si a fortei. In cazul extractorului, surubul 1 relizeaza o miscare
de rotatie si translatie in raport cu piluita 2, sprijinita si fixata in corpul 3
7.3 Conditii de fabricatie
7.3.1 Toate materialele folosite la constructia extractorului vor fi noi
insotite de certificate de calitate si vor corespunde prevederilor din
documentatia de executie.
7.3.2 Dimensiunile, tolerantele, si abaterile reperelor si ansamblelor
vor fi cele prevazute in documentatia de executie si standardele in
vigoare la data executiei.
7.4 Conditii de executie si montaj
7.4.1 Executantul raspunde de calitatea reperelor si subansamblelor
si de buna functionare a extractorului din punct de vedere al tehnologiei
de executie si montajului. Dupa prelucrarile mecanice ale reperelor,
lavurile vor fi inlaturate, iar muchiile ascutite se vor tesi 0.5*45 daca nu
sunt alte indicatii pe desen. Filetele vor avea spire intregi, fara
intreruperi mai mari de 5% din lungimea desfasurata a spirelor. Nu sunt
admise fisuri, crapaturi, exfolieri ale pieselor prelucrate. Unsorile,
arsura, zgura, stropii de sudura, umiditatea sau alte corpuri straine se vor
indeparta de pe piesele componente.
Adaosurile de prelucrare se vor stabilii de catre executant
astfel incat dimensiunile sa se realizeze in limita tolerantelor indicate pe
desen. Tolerantele si abaterile pieselor vor fi cele indicate pe desen.
Reperele care nu au tolerante precise se vor executa in limitele STAS
2300-88 clasa nik-ISO 2768.
27

Tolerantele de rectilinitate , planeitate, circularitate,

cilindricitate, paralelism, perpendicularitate, bataie radiala si frontala
care nu sunt indicate pe desen vor fi conform STAS 7391-74 clasa x.
rugozitatile neindicate pe suprafetele prelucrate vor max Ra12.5.
7.4.2 Conditii generale
*Adancimea gaurii pentru executarea gaurilor filetate, interioare va
fi conform degajarilor STAS 3508/1-80.
*Daca nu sunt prevazute alte indicatii, iesirile filetelor se vor tesi la
45 pana la adancimea filetului.
* In perioada depozitarii si pana la montajul final, suprafetele
prelucrate ale preselor , vor fi protejate anticoroziv cu un strat de
unsoare.
* Protectia anticoroziva prin brumare, acolo unde este prevazuta
in documentatie, executantul poate sa o inlocuiasaca prin cadmie.
* Razele de racordare, neindicate, rezultate prin prelucrarile prin
aschiere, vor fi cele ale sculei, dar maxim 0.3mm.
7.5 Finisare si protectie
Toate suprafetele neprelucrate vor fi pregatite si grunduite conform
prescriptiilor fabricantului de vopsea. Se protejeaza si suprafetele
prelucrate nefunctionale. Piesele metalice standardizate vor fi cadmiate,
iar organele de asamblare vor fi zincate sau cadmiate precum si reperele
specifice vor fi acoperite conform STAS 7222-84 protectie AE/OL/Zn
12-SL-POS, respectiv AE/OL/Cd 12-SL-POS.
7.6 Depozitarea si transportul
Pentru a asigura functionarea corecta si de lunga durata a extractorului
trebuie respectate urmatoarele cerinte pe timpul depozitarii si
transportului :
* Pregatirea pentru depozitare trebuie sa asigure protectia
acestuia in vederea deteriorarii mecanice sau a oxidarii pieselor
neprotejate cu vopsea ce se vor acoperi cu un strat uniform de urme de
praf sau alte materiale. Depozitarea ansamblului se va face afara, in
stelaje pe platforme sau rampe acoperite ferite de posibilitatea stropirii
cu apa.

28

* Transportul ansamblului la locurile de lucru se va face pe

platforma pe care acestea sunt ancorate pe podea, pentru a se evita
problema de gabarit, pe cat posibil.

29