UNIVERSITATEA DE TIINE

AGRICOLE I
MEDICIN VETERINAR CLUJNAPOCA
FACULTATEA DE TINA I TEHNOLOGIA
ALIMENTELOR
Str. Mntur , nr. 3-5 , 400372, Cluj-Napoca, Romnia
Tel: 0264-596384; Fax: 0264-593792
http://www.usamvcluj.ro

PROIECT

Tema: Castravetele [ Cucumis sativus]

Disciplina : Materii prime vegetale

Student : Muresan Catalina Ioana

Specializarea: CEPA, AN II, GRUPA II

2014-2015

CUPRINS:
1. INTRODUCERE:...................................................................................................................3
2. IMPORTANTA SI VALORIFICARE IN INDUSTRIA ALIMENTARA:..............................3
3. PARTICULARITATI BIOLOGICE:.......................................................................................4
4. COMPOZITIE CHIMICA :....................................................................................................5
5. FACTORII BIOLOGICI CARE INFLUENTEAZA CALITATEA FRUCTELOR :.............6
6. FACTORII ECOLOGICI CARE INFLUENTEAZA CALITATEA FRUCTELOR:.............6
7. FACTORII TEHNOLOGICI CARE INFLUENTEAZA CALITATEA FRUCTELOR:........7
8. RECOLTARE :........................................................................................................................7
9. BIBLIOGRAFIE:....................................................................................................................8

1.

INTRODUCERE:
DENUMIRE STIINTIFICA
Regn
Plantae
Increngatura Magnoliophyta
Ordin
Cucurbitales
Familie
Cucurbitaceae
Gen
Cucumis
Specie
C. sativus
Castravetele (Cucumis sativus) este o planta legumicola din familia
Cucurbitaceae, care include dovlecelul , dovleacul, pepenele , etc.
Castravetele provine din India si este cultivat in regiuni tropicale si temperate.
Este una dintre cele mai vechi legume cultivate , fiind cultivat de cel putin 3000 de ani,
in India. In Europa a ajuns in timpul Imperiului Roman. Din India castravetele a ajun
in Grecia ( unde este numit vilwos) si in peninsula italica, unde populatia este
foarte amatoare de aceasta leguma .Castravetele este mentionat chiar si in Vechiul
Testament, ca fiind o planta foarte raspandita in Egipt.

2. IMPORTANTA SI VALORIFICARE IN
INDUSTRIA ALIMENTARA:
Fructul este o melonida ( baca falsa) , de forma alungita, de culoare verde cu
intensitati si nuante diferite la starea de maturitate la care se consuma si galben la
maturitatea fiziologica. In sectiune apare coaja colorata, pulpa alb verzuie si placenta
cu seminte plasate in loje.

Cultura este extinsa pe toata perioada anului, in camp, de primavara pana

toamna , iar in serii si solarii in celelalte anotimpuri. Fructele se consuma in cantitati
mari atat in stare proaspata ca salata , cat si ca conserve (muraturi )
Fructele de castraveti la maturitatea tehnologica sunt apreciate pentru insusirile
si continutul diversificat de principii active cat si cu efect terapeutic.
Valoarea alimentara este redusa cu un aport caloric de 19 cal/ 100 g , datorita
continutului scazut de substanta uscata si care variaza intre anumite limite in fuctie de
marimea fructului la recoltare.
Miezul castravetilor este compus in majoritate din apa, dar contine vitamina C
si acid cafeic, ambele capabile sa amelioreze iritatiile pielii si sa reduca umflaturile.
Coaja castravetelui este bogata in fibre si contine o serie de minerale benefice
organismului: siliciu, potasiu si magneziu. Siliciul din castravete este elementar pentru
sanatatea tesuturilor conjunctive ce se regasesc in muschi, tendoane, ligamente,
cartilaje si oase.
Sucul de castraveti are actiune diuretica , ajuta la cresterea parului si tonificarea
unghiilor , amelioreaza afectiunile dentare si gingivale iar din seminte se prepara
diferite produse folosite in tratarea bolilor de piele. Se mai folosesc in cosmetica
pentru pregatirea preparatelor emoliente de intretinere a tenului.
Este un bun laxativ, contribuie la eliminarea toxinelor din organism. Ca i
aciune cosmetic, combate ridurile.
In industria alimentar, castravetele este preferat n varianta murat, fiind un
aliment extrem de solicitat (inclusiv n industria de tip fast food), dar si in varianta
cruda pentru salate.
n industria cosmeticelor, este foarte ntrebuinat n diverse creme i loiuni
pentru ten. Are efect calmant, de restabilire a pH-ului pielii i este uor astringent.
Totodat, aroma de castravete proaspt este considerat a fi afrodisiac.

3. PARTICULARITATI BIOLOGICE:
Castravetele este o planta anuala , erbacee, monoica. Sistemul radicular este
ramificat, slab dezvoltat si au nevoie de o buna aerisire.
Tulpina este erbacee , ramificata , acoperita cu perisori asprii si este prevazuta
cu carcei . Tulpina poate ajunge la o lungime de 2.5- 3 metri , iar in contact cu solul, in
conditii de umiditate ridicata emite radacini adventive. Pe tulpina la subsuara
frunzelor formeaza lastari.

Frunzele sunt mari, pentagonale sau

triolobate, dintate pe margini si acoperite cu
perisori asprii. Strivirea sau rasucirea frunzelor si a
lastarilor tineri provoaca amareala fructelor.
Florile sunt unisexuat monoice, dispuse cate 3 -5 la subsioara frunzelor, sunt
mari , de culoare galbena si au forma de palnie. Florile femele se recunosc usor dupa
ovarul inferior dezvoltat. Florile mascule apar grupate la subsuoara frunzelor si au
pendunculul mai lung. Cel mai mare procent al plantelor mascule se gaseste la baza
plantei, iar pe ramificatiile de ordin superior se gasesc mai multe plante femele.Exista
in prezent in cultura hibrizi ginoici care formeaza numai flori femele , inclusiv pe
tulpina principala ( hibridul Leon).
Polenizarea florilor este entomofila. La hibrizii ginoici florile se formeaza prin
partenocarpie.
Fructul este de tip melonida, de forma si de marimi diferite forme si marimi , in
functie de soi , cu suprafata neteda sau prevazuta cu ridicaturi semisferice, broboane
sau tepi.
Semintele sunt alungit-ovoidale turtite, ascutite la extremitati, de culoare alba
sau alb- galbuie, de marime mijlocie.
Specia are doua forme cultivate , una cu fructe mici , numita si cornisor ,
folosita in principal pentru conserve si o forma cu fructe lungi sau semilungi, care se
consuma in stare proaspata.
Culturile de castraveti sunt de 3 feluri : timpurii, de vara si de toamna .Cultura
timpurie se face in rasaduri iar apaoi sunt plantate in pamant la inceputul lunii mai.
Cultura de vara se realizeaza prin semanat direct, mai rar prin rasad ; semanatul are loc
la sfarsitul lunii aprilie, inceputul lunii mai, cand solul are o temperatura de 10-12 C.
Cultura de toamna este o cultura succesiva dupa specii care elibereaza terenul in luna
iunie ( mazare, cartoful timpuriu, varza timpurie ).

4. COMPOZITIE CHIMICA :
Castravetele este alcatuit in proportie de 96,5 % apa si 3,5 % substanta uscata .
Castravetele contine 0,7-1,1 % substante proteice , saruri minerale 0,44-0,57%
( predomina potasiu) , continutul in vitamine este ridicat , mai ales in acid ascorbic ,
urmat de vitamina PP, complexul de vitamine B1, B2, B6. Mai contine si zaharuri 1,22,6 % , glucoza, fructoza si zaharoza se gasesc in cele mai mari cantitati , continutul in
zaharuri este mai ridicat la fructele cu diametru mare fata de cele subtiri, de asemenea
in tesutul lacunar continutul este mai ridicat decat in peretii laterali .
Lipidele se gasesc in proportie de 0,1 % , predomina acizii grasi linoleic si
linolenic. Uleiul eteric este cel care imprima aroma specifica fructelor .

5. FACTORII BIOLOGICI CARE

INFLUENTEAZA CALITATEA FRUCTELOR :
Factorul biologic care influenteaza calitatea fructelor este soiul. Un factor
important in ameliorarea soiurilor de castraveti il constituie posibilitatea de control al
sexului florilor. Pentru marirea numarului de fructe este necesar sa se mareasca
procentul florilor femele pe planta , castravetele fiind o planta unisexuat monoica.
Florile femeiesti se recunosc usor dupa ovarul inferior care imbraca viitorului
fruct. Florile barbatesti sunt lung pedunculate , cu corola mai mare , apar intotdeauna
inaintea celor femeiesti si in numar mai mare pe tulpina principala .
Fructele partenocarpice cultivate in sera au un continut mai scazut in substanta
uscata , zaharuri si acid ascorbic.

6. FACTORII ECOLOGICI CARE

INFLUENTEAZA CALITATEA FRUCTELOR:

Caldura este unul dintre factorii de prima importanta pentru obtinerea de

productii mari si de calitate. Cresterea plantelor in conditii de temperatura scazuta (5
C) , duce la intarzieri mari de crestere si obtinerea de fructe putine si netipice .
Trecerea plantelor la temperatura de 25C readuce procesele la normal .
Semintele germineaza la o temperatura de minim 15-16C, iar temperatura
oprima este de 25-30C
Lumina cu o intensitate de 12-15000 de lucsi influenteaza favorabil procesele
fiziologice , castravetii fiind plante de zi scurta (12 ore de lumina), dar avand nevoie
de intensitate ridicata. Lumina insuficienta provoaca o crestere si o ramificare slaba a
plantelor, alungirea si ingalbenirea acestora si scade considerabil cantitatea de recolta.
O intensitate prea mare a luminii , in timpul verii provoaca o distrugere partiala a
clorofilei, frunzele devin galben verzui, se grabeste procesul de imbatranire a plantelor
si slabeste potentialul de rodire.
Umiditatea . Atat in sol cat si in atmosfera trebuie mentinuta la un nivel de 7585 % in sol si 85-95 % in aer. Insuficienta apei in sol si aer influenteaza negativ
cresterea plantelor determinand aparitia unui numar mai mare de flori masculine si
defomarea fructelor.

7. FACTORII TEHNOLOGICI CARE

INFLUENTEAZA CALITATEA FRUCTELOR:
Elementele nutritive sunt necesare sa fie din abundenta in sol desi ele extrag
cantitati mici , reactioneaza bine la ingrasamintele organice (gunoiul de grajd) .
Administrate in cantitati mari , unele elemente devin toxice, tulburand activitatea
enzimatica .
Pentru fiecare tona de castraveti , plantele extrag din sol circa 2 kg N, 1.5 kg
oxid de fosfor, 4 kg oxid de potasiu, 2 kg oxid de calciu.
Solul: castravetii prefera soluri usor revene, afanate, permeabile, bogate in
humus, cu reactie neutra sau slab acida cu textura luto-nisipoasa, granulata. Sunt
contraindicate solurile grele, argiloase si cele prea nisipoase. De asemenea, se evita
solurile prea umede sau prea uscate si cele care fac crusta.

8. RECOLTARE :
Recoltarea trebuie facuta cand castravetii sunt tineri. Pentru murat sunt indicati
castraveti de 8-12 cm lungime. Recoltarea se repeta la 2-3 zile, deoarece fructele
imbatranesc foarte repede si isi pierd din calitate. Nu trebuie calcati sau rasuciti vrejii,

deoarece planta are de suferit. Daca se lasa neculese si imbatranesc, plantele nu mai
leaga rod.
Recoltarea castravetilor din culturile de vara se face manual la maturitate
tehnica si la interval de 2-4 zile in fuctie de specie si scop. Pentru un consum in stare
proaspata se recolteaza la dimensiuni de 9-12 cm sau chiar12-15 cm lungime, pentru
industrializare se recolteaza la dimensiunea de 6-9 cm lungime.
Recoltarea castravetilor din culturile de toamna, incepe din prima decada a lunii
septembrie si dureaza pana la scaderea accentuata a temperaturii, la interval de 1-2 zile
manual sau mecanizat.
De pe 1000 mp de cultura se pot obtine 1000-2000 kg castraveti timpurii, 20003000 kg castraveti de vara si 1500-2000 kg castraveti de toamna.

9. BIBLIOGRAFIE:
1. Savistita Muste- Materii prime vegetale in industria alimentara, Editura
ACADEMICPRES, Cluj Napoca, 2010
2. http://www.agricool.ro/castravetele.html
3. http://www.agropataki.ro/produse/fitofarmacie/descrierea_culturilor/cultura_de
_castraveti/ro
4. http://ro.wikipedia.org/wiki/Castravete