Sunteți pe pagina 1din 23

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara

Facultatea de Stiinta si Tehnologia Alimentelor


Specializarea: Ingineria produselor alimentare

Proiect tehnologia moraritului

Coordonator:
Simona Man

Student:
Simon Ioana

1. Tema proiectului;
2. Caracterizarea materiei prime;
3. Caracterizarea produselor finite;
4. Specificitatea fabricatiei;
4.1. Felul macinisului;
Regimul de macinis adoptat;
5. Elemente de inginerie tehnologica;
5.1 Dimensionarea tehnologica a utilajelor din sectia de pregatire a cerealelor
pentru macinis;
5.1.2. Calculul capacitatii de productie a sectiei de pregatire a cerealelor pentru
macinis;
5.1.1. Calculul si alegerea utilajelor din sectia de pregatire a cerealei pentru
macinis;
5.2 Descrierea fluxului tehnologic stabilit pentru sectia de pregatire a cerealelor
pentru macinis;
5.3 Dimensionarea tehnologica a utilajelor din sectia de macinis;
5.3.1 Alegerea valturilor si repartizarea lungimii de tavalug pe pasaje;
5.3.2 Alegerea sitelor plane si repartizarea suprafetei de cernere pe pasaje;
5.3.3 Alegerea si calculul necesarului de masini de gris;
5.4 Descrierea fluxului tehnologic pentru sectia de macinis;
6. Partea grafica;
6.1 Diagrama tehnica a sectiei de pregatire a cerealelor pentru macinis;
6.2 Diagrama tehnica a sectiei de macinis;

1.Tema proiectului
Sa se proiecteze si sa se stabileasca schema tehnica pentru o moara de grau cu capacitatea
de 165t / 24 h faina alba, extractie 79%, masa hectolitrica a graului fiind de 780kg / hl
2.Caracterizarea materiei prime
Grul este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocup pe glob cele mai
mari suprafete, grul boabe avnd un coninut ridicat in hidrai de carbon i substane proteice.
Structura anatomic a bobului de gru
Sectiunea longitudinal si transversal prin bobul de grau pune in eviden urmatoarele
pri:

nvelisul fructului sau pericarpul alctuit din trei straturi suprapuse in urmatoarea
succesiune de la exterior la interior: epiderma sau epicarpul (un rnd de celule cu
membrana celulozic rezistent), mezocarpul (celule alungite), endocarpul (un strat de
celule foarte alungite si un strat de celule sub forma de tub aezate perpendicular pe
primele celule). nveliul seminei sau spermoderma alcatuit din dou straturi de celule:

Stratul brun (provine din celulele ovarului i care conine substane colorante in procent
ridicat) si membrana hialin (alcatuit din celule far culoare, puternic comprimate, cu
pereii ingroai).

Stratul aleuronic alctuit din celule mari cu perei ingroai, cu seciune de forma
aproape ptrat, reprezint 7-9% din bobul ntreg. Acest strat conine: substane proteice
(sub forma de granule fine, compacte, cu aspect cornos), substane carotenoide (cu
funcii biochimice n procesul de germinare, fiind ultima rezerv in materii nutritive
pentru embrion), vitamine din complexul B precum si un nivel ridicat de ulei (motiv
pentru care se numete i strat uleios). Nu conine amidon.
Endospermul sau corpul finos reprezint 84% din bob si constituie principala surs de

materii prime nutritive pentru dezvoltarea embrionului. Endospermul este alcatuit din celule mari
poliedrice cu perei subiri care au in structur cantiti mari de hemiceluloz si granule de
amidon.

Granulele de amidon din gru au mrimi cuprinse intre 28 si 40 mm . Endospermul


conine substane minerale, celuloz, pentozani, vitamine si enzime. Prin mcinare din
endosperm se obtine cea mai mare cantitate de fain, de aceea se mai numete i corp finos.
Embrionul este aezat in partea opus vrfului care are perii sau barb si conine organele
viitoarei plante. n partea endospermei, embrionul este protejat de un scutior care este
cotiledonul seminei de gru. Prin stratul epitelial se face legtura cu endospermul de unde
absoarbe materiile de rezerv hidrolizate n faza germinativ a bobului.Embrionul reprezint 23% din bobul ntreg.
Compoziia chimic a bobului de gru

Apa este un element important in pstrare. Dac este sub 13% grul se pstreaza
in condiii bune. Peste 14% apar procese biochimice de fermentaie care
determin alterarea bobului de gru.

Umiditatea influeneaza proprietile fizice: rezistena la sfrmare i


plasticitatea nveliului. Astfel, boabele cu umiditate redus se mrunesc puternic
producnd griuri i randamentul n faina alba scade, nrutindu-se in acelai
timp i calitatea finii, iar cele cu umiditate mare cer un consum de energie mare
la mcinare iar curirea griului este anevoios i diminueaz randamentul in
fain.

Glucidele reprezint partea cea mai mare a bobului de gru i constituie substane
de rezerv (amidon, zaharuri, dextrine), substane de constituie a nveliului
celular i a scheletului nveliurilor protectoare ale bobului (celuloz,
hemiceluloz). Dup structura chimic glucidele sunt: monozaharide, dizaharide,
polizaharide. Monozaharidele n bobul de gru sunt n cantiti foarte mici.

Coninutul de glucoz variaz ntre 0,09-0,3%, iar fructoza intre 0.06-0,08%. Se


mai gsesc cantiti foarte mici de: riboz, xiloz, manoz,galactoz. Dei
endospermul conine cea mai mare parte din glucide, coninutul n mono i
oligozaharide este infirm comparativ cu embrionul i nveliul.

Polizaharidele prezente n cereale sunt:glucofructani cu o mas molecular de


2000,solubile in ap,hemiceluloze si pentozani.Celuloza se gsete n cantitate
mic.

Amidonul este partea cea mai important din glucide. n structura amidonului
exist doua tipuri de macromolecule: amiloza si amilopectina. Structura secundar
a amidonului este condiionat de existena punilor de hidrogen. n bobul de
gru amidonul se afl sub forma unor granule de diferite mrimi i forme. n
majoritatea cazurilor granula de amidon este sferic,ovodoidal cu dimensiuni de
2-170 mm.

Proteinele se gsesc distribuite neuniform n diversele pri componente ale


structurii anatomice ale bobului de gru: n epiderm 4%, stratul de celule rotunde
11%, nveliul seminal 18%, stratul aleuronic i membrana hialin 33%, corpul
finos 11%, germeni 23%.

Coninutul n gluten este influenat de forma si mrimea boabelor. Boabele de


form alungit i soiurile de gru cu bobul mic sunt mai bogate n gluten.

Lipidele sunt rspndite n mod deosebit n embrion, stratul aleuronic i


endosperm.Lipidele Sunt combinaii chimice uor oxidabile,putnd determina
alterarea proprietilor organoleptice ale finurilor.

Substanele minerale sunt rspndite neuniform n prile componente ale


bobului. Cantitatea cea mai mic se gsete n endospermul 0,3% n zona central,
crescnd ctre periferie la 0,48%. n stratul aleuronic cantitatea de substane
minerale crete la 7%, iar n spermoderm i pericarp scade la 3,5%. Embrionul
are 5% substane minerale.

Vitaminele existente n bobul de gru constituie o surs important pentru


necesitile catabolismului i anabolismului uman. Distribuia vitaminelor este
diferit n prile anatomice ale boabelor. n bobul de gru se gsesc urmatoarele
vitamine: B1 (tiamina), B2 (riboflavina), PP (niacina), E (tocoferol), A, acid
pantotenic, acid folic, biotina.nainte de mcinare grul curaat trebuie s
corespund prevederilor din tabelul de mai jos n privina coninutului de corpuri
strine (impuriti):

Condiii de calitate:
puritate biologic: 99,0% 99,5% 99,8%
puritate fizic: 98-99%
capacitatea de germinaie 90% (85 % )
Condii minime de calitate pentru grul de panificaie:
umiditate -max. 15,5%
masa hecolitric -min 70 kg/hl
impuriti -max.15%, din care :
-boabe sparte, max.7%
-boabe avariate, max. 1%
-boabe atacate, duntori, max. 2%
-boabe ncolite, max 1%
-alte cereale, max. 3%
3.Caracterizarea produselor finite
FAINA DE GRAU ALBA
Faina se obtine din grau pentru panificatie, prin macinare,dupa o prealabila
curatire.Calitatea fainii este in functie de proprietatile ei si se stabileste in primul rand pe baza
aprecierii insusirilor fizico-chimice si de panificatie.Proprietatile fizico-chimice sunt: culoarea,
mirosul, gustul, finetea, umiditatea, aciditatea si continutul in cenusa.O parte din aceste insusiri
se constata organoleptic, iar alta parte prin determinari de laborator.

Culoarea fainii se datoreaza partilor componente ale boabelor de grau, respectiv corpului
fainos sau endospermului si invelisului sau taratei. Faina de grau are culoarea alba cu nuanta
galbuie, mergand pana la cenusie deschisa cu nuanta alba. Metoda cea mai folosita in brutarii
pentru verificarea culorii fainii este cea comparativa, denumita si metoda Peker. Ea consta in
compararea culorii probei de faina cu culoarea unei faini etalon. Etaloanele de faina se stabilesc
pentru fiecare srot de faina si se pastreaza la intuneric, la loc uscat, in borcane inchise si se
reinoiesc lunar.
Mirosul fainii este placut, putin dulceag, caracteristic de cereale. Gustul acrisor denota ca
faina este veche, iar cel acru sau amar indica o faina alterata. Tot prin gust se poate constata si
prezenta neghinei sau a mazarichei din grau, care a patruns in faina in timpul
macinisului.Verificarea gustului fainii se face prin amestecarea in gura a unei mici cantitati.
Concomitent cu aprecierea gustului se stabileste si eventuala prezenta inadmisibila a
impuritatilor mecanice (pamant,nisip etc.) prin scrasnetul caracteristic pe care acestea il produc
la mestecare.
Finetea sau granulatia fainii este de asemenea, un important indice de calitate.Din punct
de vedere al granulozitatii se disting: faina fina (moale la pipait) si faina grifica (aspra). Faina
prea fina macinata absoarbe usor apa si formeaza imediat un aluat de consistenta tare, care se
inmoaie repede pe parcursul prelucrarii. Painea rezultata dintr-o astfel de faina are volum mic si
este plata, iar miezul are culoarea inchisa si porozitatea redusa. Faina cu granulatie prea mare
absoarbe greu apa si formeaza greu aluatul, iar painea obtinuta este de asemenea nedezvoltata;
are miez aspru, sfaramicios si cu pori mari, care au peretii grosi. Pentru fabricarea painii de buna
calitate, trebuie ca faina sa aiba o finete medie.
Granulozitatea fainii este importanta si din punct de vedere al valorii nutritive, intrucat
painea preparata din faina cu finete medie se asimileaza mai usor decat cea preparata din faina
grifica. In mod practic, finetea fainii se apreciaza prin pipaire (frecarea fainii intre degete).
Umiditatea este o alta carcteristica importanta a calitatii fainii, determinand comportarea
ei in procesul tehnologic si randamentul calitativ in paine. Dupa cotinutul in apa, se deosebesc :
- faina uscata, cand umiditatea are sub 14%;
- faina cu umiditate medie, cand are umiditatea intre 14-15%;
- faina umeda, cand are umiditatea peste 15%.

Aciditatea fainii se datoreaza unor substante cu caracter acid, in primul rand fosfati acizi,
care se gasesc in faina. In timpul depozitarii fainii pe un timp indelungat se pot petrece in faina
fenomene care ii maresc aciditatea. Aciditatea fainii se determina in laborator si se exprima in
grade de aciditate.Aciditatea maxima a fainii nu trebuie sa depaseasca 2,2 pentru faina alba.
Continutul in cenusa este rezultatul obtinut prin calcinarea fainii si el reprezinta un indice
calita-tiv de baza. Determinarea continutului in cenusa se efectueaza in laborator. Continutul in
cenusa da tipul fainii;
4. SPECIFICITATEA FABRICATIEI
4.1 Felul macinisului;
Pentru transformarea cerealelor de grau in faina alba extractie 79% , in industria
moraritului se folosesc urmatoarele sisteme de macinis:
- macinis scurt: macinis repetat care consta in obtinerea fainii ca urmare a maruntirii succesive a
boabelor si a produselor intermediare, rezultate prin trecerea lor prin mai mult utilaje de
macinat . Ciclul de macinare-sortare se repeta de 5-12 ori ;
- macinis dezvoltat: cuprinde partial sau in totalitate procesele de srotuire, sortarea grisurilor si
dunsturilor, desfacearea grisurilor, macinarea grisurilor si a dunsturilor, macinarea refuzurilor;
-macinis pe o extractie: datorita faptului ca se obtine un singur sortiment de faina in urma
macinarii graului cu un continut de cenusa de 1,2-1,35%. Verificarea extractiei se face in flux
continuu, prin cantarire automata si reverificare prin captarea fainii la sac timp de 5-10 min.
Cantitatea de fain obtinuta se raporteaza la cantitatea de grau macinata in aceeasi unitate
de timp sau la total produse.

4.2 Regimul de macinis adoptat


Producerea de diferite tipuri de faina necesita pentru fiecare din ele un regim propriu de
macinare. La producerea fainii pentru panificatie se desfasoara un proces de macinare intens prin
actiuni de presare si frecare a suprafetelor de lucru ale masinilor de macinat, obtinandu-se
particule fine.
Cu cat regimul de macinis e mai dezvoltat, urmarindu-se realizarea unui randament
ridicatde faina de calitate superioara, cu atat trebuie realizata mai bine curatirea si conditionarea
cerealelor.

Randamentul si calitatea produselor finite, morile care trebuie sa obtina faina pentru paste
trebuie sa realizeze o pregatire foarte buna a graului, cu o schema tehnologica capabila sa asigure
prelucrarea graului dur, a carui umectare trebuie realizata in 2 sau 3 trepte, respectand durata de
odihna, corespunzatoare dupa fiecare treapta.
5.Elemente de inginerie tehnologica
5.1 . Dimensionarea tehnologica a utilajelor din sectia de pregatire a cerealelor pentru macinis
5.1.1. Calculul capacitatii de productie a sectiei de pregatire a cerealelor pentru macinis:
Capacitatea curatatoriei este cu 10 20 % mai mare decat capacitatea morii
Qc=Qm+(10-20%) x Qm=165 + (10x165)/100=181,5 t /24 t
Capacitatea orara a curatatoriei
Qhc=(Qc/24)x1000=(165/24)x1000=7563
5.1.2. Calculul si alegerea utilajelor din sectia de pregatire a cerealelor pentru macinis:
A. Cantar automat.
Se alege 2x cntarul automat de tip Chronos, cu 3 rsturnri pe minut ale cupei
cntarului, cu capacitatea cupei cuprins intre 10-50kg.
Capacitatea cupei:
7563kg / h

Ccupei= 3 60rast / h 42,016kg

Se alege cupa cu capacitatea de 20kg iar cntarul are urmtoarele caracteristici:


Cantitatea
de produs n
cupa, kg

20

Capacitate
a de lucru,
t/h

10

B. Separatorul - aspiratorului

Dimensiunile, mm

Greutatea
cntarului,
kg

ltimea

lungime
a

nlime
a

876

950

990

525

Separatorul-aspirator este utilizat pentru eliminarea corpurilor straine care se deosebesc de


cereale prin marime (lungime, latime, grosime) si prin insusiri aerodinamice. Acesta separa
corpurile straine cu dimensiuni mai mari, egale sau mai mici decat ale cerealei supuse
precuratirii, prin combaterea actiunii ciururilor si a curentilor de aer. Calculul separatoruluiaspirator se face in functie de incarcarea specifica si capacitatea orara a curatatoriei. Exista
separatoare-aspiratoare cu latimea sitei de diferite dimensiuni: 60-100cm. Incarcarea specifica
poate fi de 50 -55 kg / cm.
Se calcleaz n funcie de ncrcarea specific i capacitatea orar a curtoriei.Exist
separatoare cu limea sitei de 80 i 100cm.
7563kg / h
151,26cm
Lsitei= 50kg / cm h
Se utilizeaz separatorul aspirator cu limea sitei de 60 cm SA-612,acrui capacitate
este de 2,5t/h.
Se aleg 2 separatoare-aspiratoare de curtorie.

Capacitatea, t/h

2,5

Dimensiunea ciururilor,mm

600 x 1200

Suprafaa ciururilor, m2

1,8

Debitul de aer necesar, m3/min


Turaia axului
ciururi,rot/min

de

comand

40-50
a

cadrului

cu

350

Dimensiunile exterioare, mm
-lungime
-lime
-nlime

1450
765
1575

Puterea instalat, kW

0,6

Masa, kg

380

C. Triorul cilindric
Numarul necesar de trioare cilindrice se calculeaz in functie de capacitatea orara a
curatatoriei si incarcarea specifica a utilajului.
Bateria de trioare BT-502 are ncrcarea specific 600 kg/m2 suprafa de triorare,iar
dimensiunile cilindrului: diametru 500 mm i lungimea de 2000 mm. Suprafaa de triorare
necesar se calculeaz prin raportarea capacitii orare a curtoriei la ncrcarea specific a
curtoriei.
7563kg / h
15,12m 2
STC= 500kg / m 2 h
Numrul de trioare se obine prin raportarea suprafeei totale la
suprafaa unui cilindru :

S1TC= d l=3,140,62=3,76m2
15,12m 2
NrTC= 3,76m 2 4,02 4

Se aleg 4 trioare cilindrice.

D. Triorul spiral
Se calculeaza in functie de incarcarea specifica si cantitatea de deseuri rezultata de la
triorul cilindric. Are diametru de 600 mm i nlimea 2000 mm, iar ncrcarea specific de120
kg/h.Cantitatea de deeuri rezultate de la triorul cilindric reprezint 5% din capacitatea
curtoriei.
Deeuri=5% 7563 kg/h=378,15kh/h
378,15kg / h
3,78 4
NrTS= 100kg / h
Se aleg 4 trioare spirale.

E. Aparate magnetice
Se foloseste incarcarea specifica si capacitatea orara a curatatoriei pentru a calcula
numarul de magneti necesari.
7563kg / h
NrM= 150kg / h

50,42 50

Sunt necesari 50 magnei.

E. Decojitorul
Dintre decojitoarele duble se alege tipul DD-712, care are incrcrcarea specific de
1000-1200 kg/h, diametru de 700 mm i lungimea 1200 mm.
7653kg / h
9,56m 2
Sdecojire= 800kg / m 2 h

S1decojitor= d l=3,140,71,2=2,63m2
9,56m 2
Nrdecojitoare= 2,63m 2 3,64 4

Caracteristici tehnice

Decojitor tipDD-712

Productivitate, t/h

2,5

Turaia tamburului, rot/min

275

Dimensiunea tamburului
- lungimea
- limea

1200
700

Dimensiuni de gabarit, mm
- lungime

1770

- lime

1048

- nlime

2030

Greutate net, kg

1220

F. Masina de spalat
Maina de splat tip MS-3 are o capacitate de 1-1,2t/h.
7653kg / h
1,59 2
NrMS= 4800kg / h
Se alege2 masini de tipul MS-6.
Caracteristicile tehnice ale mainii de splat gru
Caracteristici tehnice

Maina de splat MS-6

Productivitatea, t/h

Dimensiunile de gabarit, mm
-

lungimea

3415

limea

1480

nlimea

3265

Puterea instalat, kW

3,3

Masa, kg

3150

G. Aparate de umectat
Pentru prima treapt de umidificare vom folosi umidificatorul clasic cu cupe care are
capacitate de 8t/h
7563kg / h
0,375 1
NrAu= 8000kg / h
La a doua treapt de umidificare se va folosi umidificatorul pneumatic UPP model 1 care
are capacitatea de 5 t/h

NrAu=

7563kg / h
1,51 2
5000kg / h

Caracteristici tehnice ale aparatului de umectat


Umidificator
Caracteristici tehnice

UG Model 110

Productivitate, t/h

Dimensiunile de gabarit, mm
- lungime

565

- lime

380

- nlime

590

Masa, kg

28

Putere instalat. kw

H. Celule de odihna
Odihna I: 24h
Dimensiunile unei celule de odihn sunt: L = 2m, l = 2m, h = 12m.Volumul unei celule
este de 48m3.Folosind masa hectolictric a grului se afl cantitatea de gru care ncape ntr-o
celul.
Cant gr/cel=VcelMhl=48m3780kg/m3=37440kg
7563kg 24
4,84 5
Nrcel= 37440kg
Avem nevoie de 5 celule pentru odihna I.
Odihna II : 30min
Dimensiunile unei celule de odihn sunt: L = 2m, l = 2m, h = 12m.Volumul unei celule
este de 48m3. Folosind masa hectolictric a grului se afl cantitatea de gru care ncape ntr-o
celul.

Cant gr/cel=VcelMhl=48m3770kg/m3=36960kg
Nrcel=

3000kg 0,5
0,10 1
36960

Avem nevoie de o celul pentru odihna II.

I. Silozul de cereale
Capacitatea de depozitare a silozului se calculeaz pe o perioad de minim 20 zile.Am
ales s calculez capacitatea silozului pentru o perioad de 30 zile.
Cs=20zile * 165t/24h=3300t
Dimensiunile silozului de cereale sunt L=4m, l=4m, h=24m. Volumul unei cellule este de
384m . Vom calcula cantitatea de gru ce intr ntr-o celul.
3

Cgru/cel=384m3*80 nkg/m3=30720kg
Numrul de cellule se obine mprind capacitatea silozului la cantitatea de gru ce
ncape ntr-o celul.
3300000kg
10,74 11
Nrcel= 307200kg
Avem nevoie de 11 celule pentru silozul de cereale.

5.2.Descrierea fluxului tehnologic stabilit pentru sectia de pregatire a graului pentru macinis
Primele operatii realizate asupra graului primit sunt operatiile de cantarire si verificarea
calitatii. Cantarirea se realizeaza cu ajutorul cantarului automat cu capacitatea cupei de 50 kg, iar
calitatea cerealelor este verificata organoleptic.
Graul primit in sorb este ridicat cu ajutorul unui elevator si trecut printr-un buncar spre
cantar, apoi graul intra intr-un separator aspirator pentru a elimina o parte din praful existent si
pentru a elimina o parte din impuritati, care se deosebesc de grau prin marime. Graul este
distribuit cu ajutorul unui transportor melcat in celulele de depozit. Din celule, graul intra in
curatatoria morii, unde este supus operatiilor de pregatire pentru macinis.

Operatiile care decurg in sectia de pregatire a graului pentru macinis au scopul de a


curata graul de impuritati si de a imbunatati calitatile acestuia in vederea macinarii. Prima parte a
operatiilor decurge in curatatoria neagra: aici se elimina impuritatile in functie de marime, dar si
dupa proprietatile aerodi-namice, cu ajutorul separatorului aspirator. Acest utilaj realizeaza si o
separare a graului de impuritatile feroase. Pentru impuritatile care se deosebesc de masa de grau
dupa lungime si forma se folosesc trioare cilindrice. Inaintea trioarelor cilindrice se monteaza un
aparat magnetic pentru a evita defectarea trioarelor din cauza impuritatilor metalice. De aici
graul intra in trioarele cilindrice care separa boabele care au lungimea fie mai mare ca a boabelor
de grau, cum sunt ovazul si unele soiuri de orz, fie mai mici decat boabele de grau, cum sunt
mazarichea, neghina, etc. Alimentatia trioarelor se face pe la unul din capete si graul inainteaza
datorita miscarii de rotatie si a presiunii ce o exercita produsul intrat n cilindru.
Pentru a recupera inca o parte din boabele de grau mici si sparturi de boabe care ajung
intre impuritati si pentru separarea corpurilor straine,impuritatile se trec printr-un trior spiral.
Separarea se realizeaza datorita fortei centrifuge care se dezvolta in timpul rostogolirii pe plan
inclinat elicoidal.
Boabele de grau recuperate sunt trecute impreuna cu masa de grau printr-un decojitor
pentu eliminarea prafului mineral, a prafului de malura si a barbitei prin frecari intense.
Graul iesit din descojitor este dirijat in curatatoria alba, unde este supus conditionarii. Prima
umezire se face cu o masina de spalat unde se separa si pietrele. Din masina de spalat, graul trece
in celulele de odihna. Timpul de odihna este de 24 ore. Dupa odihna, graul trece printr-un
decojitor pentru a realiza decojirea umeda prin care se elimin partial sau total invelisul
pericarpic.
Graul de la decojitor trece in masina de periat pentru a desprinde complet fasiile de
invelis, desprinse partial in etapele precedente. Apoi graul este dirijat la umectare prin
pulverizare, pentru a obtine o umiditate mai mare a straturilor de invelis. Umectarea este urmata
de o odihn de scurt durata, 30 minute in celula de odihna, iar de aici graul este dirijat la srotul
I.
5.3.Dimensionarea tehnologia a utilajelor din sectia de macinis
5.3.1.Alegerea valturilor si repartizarea lungimii de tavalug pe pasaje
Pentru a determina lungimea totala a tavalugilor trebuie stabilita mai intai incarcarea
specifica pe valturi. Media de incarcare specifica pe valturi realizata pe sector este de 50 kg / cm.

Lungimea totala a tavalugilor se obtine prin impartirea capacitatii de productie a morii la


incarcarea specifica a valturilor
5.3.1.Alegerea valturilor si repartizarea lungimii de tavalug pe pasaje
Pentru a determina lungimea totala a tavalugilor trebuie stabilita mai intai incarcarea
specifica pe valturi. Media de incarcare specifica pe valturi realizata pe sector este de 50 kg / cm.
Lungimea totala a tavalugilor se obtine prin impartirea capacitatii de productie a morii la
incarcarea specifica a valturilor.
Lt = Qm / qsv = 165000/ 50 = 3300cm
Cei 1400 cm trebuie impartiti pe cele 2 linii de prelucrare, pe sroturi si pe macinatoare.
Raportul intre lungimea liniei de macinatoare si lungimea liniei de sroturi pentru un macinis de
72% este de 1,5
lungimea M / lungimea r = 1,5
Suma ambelor lungimi va fi de 1,5 + 1 = 2,5
Voi imparti lungimea totala a tavalugilor, la suma 2,5
3300/ 2,5 = 1320cm
Pentru macinatoare: 1320x 1,5 = 1980
Pentru sroturi: 1320 x 1 = 1320
Dupa determinarea lungimii totale de tavalugi ce revine pentru fiecare dintre cele 2 linii
se trece la distribuirea partii corespunzatoare pe pasaje. Pentru a putea face o distribuire
proportionala cat mai aproape de datele din tabel se vor folosi procente medii din normativ
pentru fiecare pasaj. Exista valturi cu tavalugi de 600 mm, 800 mm, 1000 mm. Tinand seama de
lungimile tavalugilor in care trebuie sa se faca incadrarea proportionala pe fiecare pasaj se
intocmeste urmatoarea situatie:

Pasajul

Sr. I
Sr. II

Lungimea

Lungimea

Lungimea reala

Lungimea

Numar valturi

fata de total

rezultata in

in care se poate

reala fata de

[mm]

sroturi

cifre absolute

incadra

total

[%]
14
22

[cm]
231
363

[cm]
200
400

[%]
12.5
24.24

1x1000
2x1000

Sr. III
Sr. IV
Sr. V
Sr. VI
TOTAL Sr.

20
20
15
9
100

330
330
247.5
148.5
1650

300
300
200
200
1600

18.75
17.75
12.5
12.5
100

1+1/2 x 1000
1+ x 1000
1 x 1000
1x 1000
8x 1000

Desf. 1
M1
M2
M3
M4
Desf. 2
M de refuz 1
M5
M6
M7
M8
M de refuz 2
M9
TOTAL M.

8
15
14
12
5
5
5
9
7
5
5
5
6
100

85.2
160
150
130
53
53
53
96
75
53
53
53
64
1071

90
160
160
140
60
60
60
100
80
60
60
60
70
1140

7.89
14.03
14.03
12.28
5.26
5.26
5.26
5.26
7.01
5.26
5.26
5.26
6.14
100

x900
1x 800
1x 800
1x 700
x 600
x 600
x 600
x 600
x800
x 600
x 600
x 600
x 700
2x800
1x 700

TOTAL

2721

2740

GENERAL

3x600
8 x 100
2x 800
3x600
1x700

5.3.2.Alegerea sitelor plane si repartizarea suprafetei de cernere pe pasaje


Se determina suprafata de cernere necesara pentru toata capacitatea de productie a morii
in functie de incarcarea specifica. La tipul clasic de sita plana incarcarea specifica este de 550
kg/m2
St = Qm / qs = 165 x 1000 / 550 = 300m2

Este necesar sa se faca mai intai o distributie pe linia de macinatoare si pe linia de sroturi.
Pentru macinisul stabilit cu o extractie de 79%, raportul dintre suprafata macinatoarelor si
suprafata sroturilor este de 1.
suprafaa de cernere M / suprafaa de cernere Sr = 1
1+1 = 2
300 / 2 = 150m2
Pentru macinatoare: 150 m2
Pentru sroturi: 150 m2
Se vor folosi si aici indicii proportionali de distributie a suprafetelor de cernere pe pasaje,
precizandu-se ca toate sitele plane folosite sunt de constructie cu 4 pasaje care au o suprafata de
cernere de 22 m2, revenind pentru fiecare pasaj 5,5 m2.
Astfel, se intocmeste urmatoarea situatie
Repartizarea suprafeelor de cernere pe pasaje

5.3.3. Alegerea si calculul necesarului de masini de gris


Stabilirea numarului masinilor de gris se face in functie de capacitatea de productie a
morii si incarcarea specfica a masinii de gris. Incarcarea specifica a masinilor de gris este de 200
250 kg / 24 h per cm.
Se calculeaza latimea de cernere a masinilor de gris.
LcMG = Qm / qsmg = 165 x 1000 / 250 = 660 cm

Se vor alege masini de gris duble, cu latimea sitei de 500 mm.


Nr.MG = 660 x 10 / 500 x 2 = 6,6 7
Se va alege 7 masini de gris.
5.4. Descrierea fluxului tehnologic pentru sectia de macinis
Prin faza tehnologic de mcini se inelege o anumit etap din procesul de
transformarea graului i a produselor intermediare in fin. Aa cum s-a artat anterior procesul
de mcini al grauluiconst in principiu din ciclul format din mcinare-sortare.Mciniul scurt se
caracterizeaz printr-o repetare a ciclului mcini-sortare de 2 pan la 8ori, mciniul mediu de la
8-14 ori, iar cel inalt de la 14-30 ori.
Mciniul repetat cuprinde mai multe faze numite astfel: rotuirea, sortarea
griurilor,curarea griurilor, desfacerea griurilor i mcinarea lor.Fazele tehnologice sunt
constituite din mai multe trepte de prelucrare. Pentru realizareaunei trepte sunt necesare una sau
mai multe pri dintr-un utilaj. Aceste pri poart numele de pasaje.(ex. O pereche de tvlugi
dintr-un val, un compartiment dintr-o sit plan.)Schema fazei de rotuire este format din
pasaje de mcinare-sortare.Primul refuz(refuzul mare) incepand de la rI la rIV se dirijeaz de
la un rot la altul.Primul refuz de la roturile V,VI,VII se dirijeaz pentru terminare la pasaje de
dislocatoare(finisoare de tra). Refuzul al doilea ii urmeaz drumul de rotuire treapt cu
treapt pana laterminarea fazei. Celelalte refuzuri si cernuturi sunt dirijate in funcie de
granulaie i calitate spre alte faze tehnologice.
Particulele mari de inveli rezultate ca refuzuri de la roturile IV,V,VI mai conin pri
dinendosperm care pot fi extrase, dar nu prin mcinare cu valuri, ci cu ajutorul finisoarelor de
trae.Produsele obinute ca cernut de la finisoare conin o importanta cantitate de fin de
calitate a doua care se adaug la cresterea extraciei totale.
Sortarea griurilor i dunsturilor se efectueaz cu site plane ale cror pasaje,
poartnumele de sortire .Primele dou sortire primesc griurile i dunsturile de la r I,II,III care
produc griuri idunsturi cal I, iar sortirul trei sorteaz dunsturile de cal II de la r IV.Fraciunea
de dunsturi de la r IV se poate dirija i direct la mcinat, la unul din pasajele cu produse de cal
II.
Fiecare pasaj e prevzut i cu site pentru fin, deoarece fraciunile de gri antreneaz
cuele i o anumit cantitate de fain.Desfacerea griurilor se realizeaz printr-o aciune uoara a
tvlugilor asupra granulelor de gri. Indeprtarea inveliurilor prin desfacere are la baza
diferena de rezistena ce exist intre granula de gri provenit din endosperm i inveliul rupt
din bob odat cu fragmentul de endosperm. Datorit acestei diferene de rezisten, partea din
endosperm se fragmenteaz dand natere la griuri mici i dunsturi, iar prile provenite din
inveli rman in marea majoritate la dimensiunile iniiale. Odat cu producerea celor trei

componente principale griuri mici, dunsturi i fragmente de inveli apare i o mic cantitate de
fin. Separarea dup mrime a fiecrei componente se face prin cernere. In diagramele clasice
desfctoarele prelucreaz griurile mari de calitatea I provenite de la roturile I ,II, III.
Mcinarea griurilor mici i a dunsturilor constituie faza tehnologic de mcini in care se
produce transformarea total a acestora in fin, iar resturile de inveli rman sub forma de
trae. Aceast transformare se face in mod treptat aplicand un numr de 4-8 operaii la mciniul
semiinalt.
Mcinarea se produce datorit presrii produselor intre tvlugi i intr-o mic msur i
datorit frecrii intre tvlugi i produse. Suprafeele tvlugilor sunt netede, iar viteza
diferenial a lor este foarte redus intre 1: 1.2-1.5 .

1 autobasculant; 2 vagon C.F.; 3, 4, 7 buncre; 5, 19, 31,37 elevatoare; 6, 9,


20, 38 distribuitoare cu dou ci; 8, 37 cantare automate; 10 tarar de
precurire; 11, 22 magnei
permaneni; 12, 28, 44 ventilatoare; 13 ciclon; 14, 18, 34, 36 transportoare
elicoidale; 15celule de depozitare; 16 celule de amestec; 17 aparat de
procentaj; 21 separator-aspirator;
23 separator de pietre; 24 baterie de trioare; 25 trior spiral; 26, 39
decojitoare intensive; 27, 40 separatoare cascad; 29, 45 baterie de cicloane; 30,
46 buncre de praf;

32 aparat automat de umectare; 33 omogenizator intensiv; 35 celule de


odihn; 41 umidificator pneumatic; 43 buncr de odihn.