PRINCIPALELE TIPURI DE UNITATI DE ALIMENTATIE PUBLICA

Intreprinderile de alimentatie publica, oficiile judetene de turism, cooperatia de consum

si alte intreprinderi sau organizatii similare pot infiinta, in functie de cerinte, orientari si
sarcini, diferite tipuri de unitati potrivit normelor existente pentru organizarea si
dezvoltarea retelei comerciale si de alimentatie publica in teritoriu. Reglementarile
respective dau libertate intreprinderilor de profil sa-si organizeze si sa dezvolte, pe
baza unor criterii stiintific determinate, cele mai corespunzatoare categorii de unitati
(peste 20 de tipuri in mediul urban si peste 10 tipuri in mediul rural). Tipurile de unitati
de alimentatie publica sunt clasificate in baza urmatoarelor criterii:
- Dupa obiectul activitatii: unitati cu caracter recreativ-distractiv (grupa A), unitati
culinare (grupa B), cofetarii si patiserii (grupa C), alte unitati (grupa D).
- Din punct de vedere al preturilor percepute: unitati cu regim special de preturi;
unitati cu regim de preturi de categoriile I-a , II-a si III-a ; unitati cu cote speciale de
adaos si cofetarii cu retetar special sau unic de cofetarie.
Clasificarea diferitelor tipuri de unitati pe categorii, din punct de vedere al regimului de
preturi, se face in functie de modul in care sunt indeplinite criteriile referitoare la
amplasarea unitatii, gradul de confort, forma de servire, posibilitati de distractie, tinuta
personalului s.a.
- Dupa destinatie: unitati pentru servirea consumatorilor; unitati de productie;
unitati pentru depozitarea si pastrarea marfurilor.
- Din punct de vedere al structurii turistilor serviti: unitati cu circuit deschis; unitati cu
circuit inchis.
- Din punct de vedere al sortimentelor ojerite la vinzare: unitati specializate; unitati
mixte.
- Din punct de vedere al sezonalitatii: unitati permanente; unitati sezoniere.
- Din punct de vedere al efectuarii serviciului: unitati cu serviciul asigurat de ospatari;
unitati cu autoservire totala sau partiala; unitati cu vanzare prin automate.
Potrivit reglementarilor legale in vigoare, principalele tipuri de unitati de alimentatie
publica din tara noastra sunt urmatoarele: restaurante clasice; restaurante cu specific;
restaurante specializate; restaurante cu autoservire; berarii; birturi; rotiserii; bodegi;
ceainarii; bufete; baruri de noapte; baruri de zi; cafe-baruri; discoteci; cofetarii;
patiserii-placintarii; simigerii, covrigarii, gogoserii; unitati specializate in produse de
bombonerie, dulciuri, cafea; unitati de desfacere a dulciurilor si racoritoarelor; case de
comenzi; cantine-restaurant; bucatarii centrale (fabrici de produse culinare).

De asemenea, activitati de alimentatie publica se desfasoara si in vagoanelerestaurant, in vagoanele-bar bufet, in vagoanele-salon (Pullman), pe navele fluviale si
maritime care transporta pasageri, la bordul aeronavelor de pasageri din traficul intern
si international, la cabanele turistice, la casele de oaspeti etc.
Totodata, precizam ca in domeniul alimentatiei publice trebuie sa se tina cont de unele
reglementari specifice si anume: preparatele culinare, produsel 525c25f e de
cofetarie-patiserie, bauturile alcoolice si nealcoolice vor avea la baza sortimentul
orientativ stabilit prin ordin al Ministerului Comertului Interior dupa caz, conducerile de
intreprinderi de alimentatie publica au latitudinea sa stabileasca unitatile proprii in care
nu se fumeaza; pe platformele industriale, in apropierea zonelor de invatamint, in
zonele cu aglomeratie pietonala vor fi infiintate unitati de alimentatie cu profil culinar;
in toate unitatile unde exista conditii se vor lua masuri pentru extinderea pe scara larga
a autoservirii; vinzarea bauturilor alcoolice in unitatile de alimentatie publica se
practica numai in baza autorizatiei eliberate de catre organele competente; pentru
unitatile in curs de infiintare se recomanda consultarea organelor de resort, inca de la
faza acordului prealabil asupra proiectului.
Pentru ca o unitate de alimentatie publica sa functioneze legal sint necesare: ordinul
de clasificare si stabilire a categoriei de preturi, inclusiv cel pentru acordarea dreptului
de a aplica remiza la nota de plata (la unele unitati reprezentative); autorizatia sanitarveterinara; autorizatia pentru vinzarea bauturilor alcoolice; aprobarea programului de
functionare data de catre consiliile populare locale; aprobarea sortimentului minimal de
preparate culinare data de catre directiile comerciale judetene; avizul formatiilor
teritoriale de pompieri. In continuare, fara a avea pretentia prezentarii unor solutii unice, vom arata principalele caracteristici functionale ale catorva tipuri de unitati de
alimentatie publica.

1. RESTAURANTELE CLASICE
In aceasta grupa intra unitatile gastronomice cu caracter recreativ-distractiv in care
consumatorilor li se ofera un bogat si variat sortiment de preparate si bauturi, servirea
facand-o un personal de specialitate cu inalta calificare. Restaurantele clasice sunt
amplasate, de regula, in orase, in zone de interes turistic, in statiuni balneoclimatice.
Caracteristicile constructiei si instalatiilor materiale rezistente, specifice fiecarui tip de
constructie sunt :
- acces pentru autoturisme, emblema si firma luminoasa, hol cu garderoba si grup
sanitar pentru clienti:
- intrare separata pentru marfuri si personal;

- saloane diferite care sa asigure conditii pentru organizarea corespunzatoare a

serviciilor la micul dejun, dejun, cina si la unele mese comandate festive;
- circuit corespunzator intre spatiile de servire, productie si depozitare;
- bucatarie proprie si spatii de depozitare dimensionate corespunzator capacitatii
unitatii;
- instalatii de aer conditionat (ventilatie); incalzire centrala; apa calda si rece;
- iluminat incandescent.
Amenajarile interioare si dotarea:
- pardoseala din marmura sau parchet; covoare de tip persan sau mocheta; pereti
tapisati cu materiale de calitate superioara, lavabile sau semilavabile;
- perdele din tesaturi fine si draperii din materiale in concordanta cu ansamblul localului;
- decoratie interioara adecvata caracterului saloanelor;
- mobilier unitar ca stil, din materiale de calitate superioara, cu numar, forma si
dimensiuni corespunzatoare caracteristicilor fiecarui salon;
- posibilitati de intimizare si creare a unui cadru ambiant prin iluminat individual la
mese, decoratiuni florale etc;
- gheridoane, console, carucioare de prezentare, loveratoare, placi sofante etc,
corespunzatoare numeric capacitatii saloanelor;
- vesela din portelan fin cu decoratii deosebite si emblema unitatii;
- platouri din placa argintata sau din portelan, asortate cu restul veselei;
- tacamuri din inox sau inox argintat, in functie de categoria unitatii, corespunzatoare,
ca tip si numar, structurii preparatelor ce se servesc in unitatea respectiva:
- lenierie (fete de masa, servete, naproane etc.) din materiale textile de calitate
superioara, cu emblema unitatii imprimata in tesatura;
- seturi complete de pahare din cristal, semicristal sau sticla pentru servirea bauturilor
prevazute in liste;
- lista separata pentru micul dejun, lista de preparate, lista de bauturi si lista cu
preparatele zilei, toate tiparite in limba romana si in limbile de circulatie internationala,

corespunzator structurii clientilor care frecventeaza unitatile respective. Pentru mese

festive, banchete etc, meniurile se tiparesc pe imprimate speciale, cu o grafica
adecvata.
Servirea si personalul:
- se asigura, dupa caz servirea micului dejun, a dejunului, a cinei si a unor mese
comandate; se pune la dispozitia clientilor un sortiment variat de preparate culinare si
bauturi, cu prioritate specialitatile culinare si bauturile slab alcoolizate sau fara alcool;
- servirea se efectueaza prin ospatari, alegindu-se metoda corespunzatoare si
adecvata fiecarui preparat;
- personalul de servire si productie trebuie sa aiba o calificare de profil, sa cunoasca
limbi straine de circulatie internationala, purtind, dupa caz, echipamentul de prezentare
sau de protectie;
2.RESTAURANTELE CU SPECIFIC
Aici intra unitati gastronomice ce pun la dispozitia clientelei un sortiment specific de
preparate si bauturi, in conditiile unor amenajari si dotari adecvate fiecarui profil, in
categoria restaurantelor cu specific se includ unitatile traditionale, han, crama, coliba,
sura si cele cu specific regional moldovenesc, dobrogean, banatean etc.
De regula, la construirea unitatilor amintite se utilizeaza materiale necesitiand o
prelucrare sumara, cum ar fi piatra, bolovanii de rau, lemnul brut sau prelucrat,
caramida, trestia, stuful, rachita etc.
Dotarea, firma, amenajarile, iluminatul etc, trebuie sa se incadreze in ansamblul
constructiv si arhitectonic al unitatii. Astfel, o unitate de tip sura va avea mesele si
scaunele din lemn cioplit, peretii ornamentati cu blanuri de animale, stergare, vase de
ceramica cu motive nationale, tacamuri cu maner din os sau lemn, naproanele si servetele din panza de in cu decoratiuni adecvate.
Preparatele culinare oferite sunt caracteristice bucatariei romanesti sau specific locale
(regionale). De asemenea, sunt servite vinuri si alte bauturi din regiunea respectiva,
utilizindu-se ulcioare,carafe,cani,cesti. Serviciul se asigura prin ospatari cu calificare
superioara, uniformele fiind confectionate in raport cu specificul fiecarei unitati: costum
de daci, de romani, ciobanesc etc.
Se recomanda, in conditiile asigurarii eficientei economice prevazute, utilizarea unor
formatii orchestrale (taraf de lautari) si organizarea de programe artistice adaptate
specificului, pe diferite teme folclorice. Aceste unitati trebuie sa indeplineasca aceleasi
conditii ca si restul unitatilor de alimentatie publica, in privinta fluxului tehnologic, al
utilitatilor social-gospodaresti si al respectarii normativelor privind constructia si
amenajarea, mai ales din punct de vedere igienico-sanitar.

3. RESTAURANTELE SPECIALIZATE
Aceasta categorie cuprinde unitati gastronomice in care clientela este servita cu un
sortiment specializat de preparate si bauturi in conditiile unor amenajari si dotari
clasice sau adecvate structurii sortimentale, care formeaza obiectul specializarii. Aici
intra braseriile, unitatile cu profil dietetic, lacto-vegetarian, zahana, vinatoresc,
pescaresc, pensiune etc.
Principiul de organizare a unei unitati specializate este acelasi ca la un restaurant
clasic, deosebirea consta in structura sortimentala a preparatelor si bauturilor servite.
La anumite unitati, de exemplu la cele cu specific vinatoresc sau pescaresc, exista, de
obicei, amenajari si dotari interioare corespunzatoare profilului sortimental. Se acorda
o atentie deosebita prezentarii preparatelor; in acest scop, saloanele de servire pot fi
prevazute cu vitrine pentru expunerea preparatelor ce se ofera clientilor; zilnic se
organizeaza expozitii sau miniexpozitii cu sortimentele specifice.
Preparatele la gratar, ca si unele sortimente din peste se desfac in cantitatile solicitate
de clienti, nefiind necesara portionarea anticipata.
Serviciul se asigura, ca si la restaurantele cu specific, prin ospatari care, in cazul
unitatilor cu profil vinatoresc sau pescaresc, pot purta costume adecvate, in restul
unitatilor se poarta echipamentul stabilit de conducerea intreprinderilor.
Braseria, unitate specializata, amplasata, de regula, in cadrul sau in apropierea
unitatilor hoteliere, asigura in tot cursul zilei servirea pasagerilor, precum si a altor
consumatori, punand la dispozitia clientilor un sortiment mai restrans de preparate
culinare, produse de cofetarie-patiserie si bauturi (braseriile au un numar de 120-140
locuri la mese).
Sortimentul de baza oferit in permanenta la vanzare este format din gustari si
preparate de bufet, minuturi, preparate la gratar, salate din legume, dulciuri de
bucatarie si cofetarie-patiserie, bauturi calde nealcoolice, racoritoare, bere si o gama
restransa de bauturi alcoolice, de regula, portionate la pahar. Mancarurile gatite sunt
intilnite in mai mica masura in braserii, serviciul se asigura la mese, prin ospatari.
Restaurantul dietetic, unitate specializata, se caracterizeaza prin desfacerea
preparatelor dietetice si a bauturilor nealcoolice in saloane sau raioane organizate pe
diete. Preparatele dietetice trebuie sa corespunda cerintelor alimentatiei fundamentate
stiintific, precum si diferitelor diete, recomandate de organele medicale. Este de dorit
ca pentru fiecare preparat inscris in liste sa se mentioneze dieta la care se recomanda.
Restaurantul lacto-vegetarian, unitate gastronomica specializata, desface in
exclusivitate preparate culinare pe baza de lapte si derivate din lapte, oua, paste
fainoase, carne de pasare sau de vaca, peste alb, legume, dulciuri de bucatarie,
inghetata, fructe si bauturi nealcoolice. Preparatele din carne de pasare, vaca si peste
sunt considerate sortimente complementare pentru alegerea preparatului de baza,

fiind intotdeauna pregatite prin procedee tehnologice specifice (fierbere in aburi,

coacere inabusita la cuptor etc).
In restaurantul lacto-vegetarian un accent deosebit se pune pe ofertarea unui
sortiment diversificat pe baza caruia se pot alcatui meniuri complete pentru regim de
crutare si diferite diete.
Restaurantul zahana este o unitate specializata in desfacerea produselor si
subproduselor din carne pregatite la gratar, la comanda, in cantitatile comandate, prin
cantarirea, neportionate. Sortimentele solicitate sunt alese de consumatori din vitrinele
de prezentare sau de pe platouri o data cu luarea comenzii. Dotarea raspunde
cerintelor cunoscute cu deosebirea ca se pot monta in salon una-doua vitrine de
prezentare sau se amenajeaza un spatiu vizibil din salon, bine ventilat, din care sa se
vada gratarul, rotisorul, butucul de carne, masa de lucru, instalatia de chebab etc.
Inventarul pentru servire poate fi intregit cu vesela din ceramica, talere (funduri)
canelate din lemn, tacimuri cu minere din lemn, naproane sau servete individuale din
panza sau hartie speciala pentru a substitui fetele de masa.
Sortimentele oferite cuprind, in afara fripturilor la gratar (cu garniturile adecvate),
ciorba de burta, ciorba de ciocanele, tuslama, tochitura, salate combinate de sezon,
muraturi, dulciuri de bucatarie, aperitive si mai ales vinuri. Serviciul se asigura prin
ospatari dupa metodele traditionale.
Pentru transmiterea corecta a comenzilor pentru preparatele la gratar se recomanda
utilizarea steguletelor metalice colorate sau numerotate diferit pentru identificarea
comenzilor transmise si executate: 1 (rosu) in singe; 2 (albastru) potrivit; 3 (verde)
normal; 4 (negru) bine fript.
Restaurantele pensiune sunt destinate, cu prioritate, turistilor sositi in mod organizat
pe diverse perioade de sejur, carora le asigura mai multe variante de meniuri cu
haremuri fixate si platite anticipat.
In aceste unitati este necesara oferirea suplimentara, contra platii in numerar, a unor
sortimente de preparate si bauturi, altele decat cele cuprinse in cadrul meniurilor
zilnice.
Totodata, restaurantele pensiune pot oferi, mai ales in zonele aglomerate, meniuri
pensiune in mai multe variante a la carte, cu preturi fixe. In afara meniurilor se servesc
si bauturi alcoolice si healcoolice. Organizarea interioara trebuie astfel realizata incat
sa asigure conditii corespunzatoare nivelului de confort al unitatii respective, in
corelare cu structura sortimentala oferita.
4. Restaurantele cu autoservire. Categoria cuprinde unitati gastronomice cu un
profund caracter social, cu desfacere rapida clientii avand posibilitatea ca intr-un timp
relativ scurt sa se serveasca singuri cu preparatele si bauturile dorite in functie de
preferinte si posibilitati.

Desi o unitate cu autoservire presupune o investitie importanta, ea prezinta o serie de

avantaje din punct de vedere al gestiunii si al organizarii muncii. Din punct de vedere
al productivitatii, se apreciaza ca permite o specializare a locurilor de munca si un
serviciu rapid pentru fiecare loc in parte.
De asemenea, personalul poate fi mai bine specializat, si instruit, ceea ce asigura o
crestere a productivitatii muncii. Aprovizionarea unei astfel de unitati este, in general,
mai simpla, materiile prime necesare fiind reduse ca numar, dar in cantitati mai mari,
lucru ce nu implica stocarile de marfuri inutile.
Organizarea muncii intr-o unitate cu autoservire presupune, in afara cerintelor pentru
amenajarea tehnologica a oricarei unitati de alimentatie publica, rezolvarea
urmatoarelor probleme: capacitatea saloanelor intre 60-200 locuri; bucataria
amplasata in imediata apropiere a liniei pentru a facilita aprovizionarea cu preparate;
blatul meselor confectionat din materiale rezistente la umiditate si usor de intretinut;
barul pentru bauturi incorporat in linie sau separat; organizarea unor puncte pentru
desfacerea de preparate si semipreparate pentru consum la domiciliu; folosirea unor
utilaje speciale pentru debarasare, dupa caz, carucioare sau banda rulanta; existenta
etichetelor si suporturilor respective pentru afisarea preturilor la fiecare preparat;
portionarea preparatelor la gramajele corespunzatoare pretului stabilit.
Sortimentul de preparate si bauturi se compune din: gustari calde si reci asortate;
supe, creme,ciorbe, borsuri; preparate din legume, paste fainoase, oua, peste:
mancaruri gatite; salate asortate din legume proaspete st muraturi; dulciuri de
bucatarie: produse de cofetarie-patiscrie; fructe; bauturi racoritoare, bere si vin la
pahar.
Problema esentiala intr-o unitate cu autoservire consta in alegerea liniei propriu-zise,
astfel incat aceasta sa aiba o influenta pozitiva asupra clientului si, in acelasi timp, sa
usureze serviciul, alegerea min-carilor dorite, sa asigure comoditate la consum si
operativitate la plata. Pentru aceasta, la intrarea pe linie, clientilor li se vor pune la
dispozitie tavile, apoi gustarile, supele, cremele, ciorbele, antreurile, preparatele de
baza, salatele, desertul, bauturile, piinea, tacamurile si, eventual, ingrediente specifice
pentru intregirea gustului preparatelor.
In sectorul de alimentatie publica autoservirea este organizata sub mai multe forme si
anume: cu plata la vanzator si ridicarea produselor de consumator; cu plata la casa si
ridicarea produselor de catre consumator; cu linie de autoservire si cu plata fie la
capatul liniei, inainte de consumarea preparatelor, fie cu plata la casa dupa
consumarea acestora.
5. Berarii. Sunt localuri publice, cu 80-200 locuri la mese, caracterizate prin vanzarea
berii si a sortimentelor specifice, precum si a altor bauturi. Barul, de unde se distribuie
berea la cana, tap, halba sau pahare speciale, va fi dotat cu instalatia de racire, cu mai
multe guri de distributie, el poate fi amplasat in sala de desfacere. Mobilierul, decoratia

interioara si dotarea cu inventar de servire trebuie sa fie specifice acestui tip de

unitate.
Se recomanda mobilier din lemn masiv sau natur, lacuit, mese cu blat lavabil,
naproane, servetele si rondele din hartie speciala, decoratia interioara specifica, de
epoca cu lambriuri din lemn, grafica cu scene legendare, caricaturi, reclame ale
fabricilor de bere, obiecte din cupru, fier forjat etc; canile de bere si vesela pot fi din
ceramica sau portelan, tasurile pot fi inlocuite cu rondele din hartie absorbanta,
tacamurile inoxidabile pot avea minerele din alte materiale cu aspect placut si
rezistente (os, plastic etc).
In afara sortimentului de baza, beraria ofera clientilor si alte produse, cum ar fi: gustari
variate, calde sau reci, crenvursti, cirnaciori, chiftelute, mititei, preparate din carne si
organe la gratar, cu garniturile respective, cartofi (prajiti, copti etc), ridichi, muraturi,
brinzeturi, foietaje, migdale, alune, castane etc.
Se mai servesc, intr-un sortiment redus, bauturi racoritoare, iar dintre bauturile
alcoolice, de obicei, romul si coniacul.
6. Birturile. Aceste unitati de alimentatie publica, cu un numar de 20-50 locuri la mese,
sunt amplasate, de regula, in puncte aglomerate ca piete, gari, autogari, in apropierea
platformelor industriale. Birturile ofera la vinzare un sortiment relativ restrins de preparate si. bauturi (10-15), la preturi ieftine, de larga accesibilitate, ele fiind incadrate, in
general, la categoria a III-a de preturi. Dotarea cu utilaje, mobilier si inventar pentru
servire tine cont de structura sortimentelor oferite, iar servirea se poate face direct la
sectie (plata la vanzator) sau prin ospatari.
7. Rotiserii. In aceasta grupa intra unitati cu 20- 50 locuri la mese, incadrate la
categoriile I sau a Il-a de preturi, ce ofera clientilor produse din carne de pui,
specialitati de vaca si porc simple sau impanate, cu garnituri , salate, gustari, desert in
sortiment restrans (inclusiv fructe sau salata de fructe), precum si bauturi nealcoolice,
vinuri, mai ales rosii, servite la carafa. Mobilierul principal il constituie rotisorul si
tejgheaua-bar, amplasate in salon. Dotarea unitatii este in functie de categorie si sortimentul oferit, serviciul il asigura, de obicei, ospatarii.
8. Bodegi. In aceasta categorie intra unitati mici, cu 20- 10 locuri la mese, cu spatiu
restrins pentru servire, preparare si depozitarea marfurilor, avand o larga accesibilitate
si fiind destinata tuturor categoriilor de clienti, bodega ofera un sortiment limitat de
gustari servite la scobitoare, antreuri, salate, deserturi, bauturi alcoolice si nealcoolice.
Se pot prepara in special minuturi pregatite din semipreparate aduse de la alte unitati.
Dotarea cu mobilier si inventar este corelata cu spatiul si sortimentul; mesele pot fi
inalte, cu blat lavabil,sau de dimensiuni mai mici (joase si cu taburete).Bauturile oferite
nu se servesc la sticle, ci numai portionate la pahar.

Servirea se face de regula la tejgheaua-bar de catre barman sau bufetier, categoria

unitatilor de tipul bodega este determinata de indeplinirea conditiilor si criteriilor de
dotare, confort si servire stabilite prin reglementarile legale in vigoare.
9. Ceainarii. Unitati specializate in pregatirea si servirea ceaiurilor de masa si
medicinale (infuzie, macerat sau decoct), ceainariile au o capacitate optima de 20-50
locuri. Alaturi de ceaiuri ele pun la dispozitia clientilor produse de cofetarie-patiserie
(sarate si dulci) ca piscoturi, fursecuri, saleuri, dulciuri de casa, biscuiti si tartine.
De asemenea, se ofera bauturi racoritoare, cafele si dupa caz, in functie de specificul
local si cerinte, componentele micului dejun. Amenajarea unitatii este intima, mobilierul
elegant, dar redus ca marime (mese si scaune mai joase si cu dimensiuni mai mici).
Utilajele necesare in sala de servire sunt: tejghea-bar, vitrina pentru pastrarea si
prezentarea sortimentelor specifice (poate fi incorporata in tejgheaua-bar), boiler
(samovar) pentru incalzirea apei, expresso (facultativ), casa de marcaj, storcator de
fructe.
Servirea se face prin ospatari, cu respectarea tehnicilor do lucru consacrate, specifice
sortimentelor oferite.
10. Bufete. Aceasta categorie cuprinde unitati de alimentatie publica cu larga
accesibilitate, functionand, de obicei, independente sau ca anexe ale unor complexe
de alimentatie publica, in incinta unor intreprinderi sau institutii, scoli, la cabane, pe
vapoare, avioane, in gari si autogari, in incinta unitatilor pensiune din statiunile balneoclimatice.
In bufete se ofera, in general, un sortiment restrans de gustari din peste, legume, oua,
preparate din carne (calde sau reci), preparate la comanda (minuturi), produse de
cofetarie-patiserie si, dupa caz, diferite bauturi alcoolice si nealcoolice, mai ales
aperitive, bere, vin la pahar, bauturi racoritoare, ceaiuri, cafele. Bufetul poate avea sau
nu spatiu propriu de productie pentru pregatirea sau, dupa caz, montarea preparatelor
oferite la vanzare.
Dotarea cu mobilier, utilaje si inventar pentru servire tine cont de spatiul existent,
categoria de incadrare a unitatii si sortimentele de preparate si bauturi oferite. Servirea
se face direct la barul-bufet unde se achita si valoarea consumatiei, in unele bufete cu
un nivel superior de prezentare, servirea o asigura ospatarii, cu respectarea
tehnologiei specifice.
11. Baruri de noapte. In aceasta grupa intra acele unitati distractive cu capacitate intre
80-150 locuri, avand orar de functionare prelungit in timpul serii care prezinta un
program variat de divertisment, de muzic-hall si dans pentru consumatori oferind o
gama variata de bauturi alcoolice si nealcoolice sub toate formele, dar mai ales
cocteiluri, specialitati de cofetarie-patiserie, inghetata, precum si un sortiment redus de
preparate culinare reci, fructe si salate din fructe, cafea, ceaiuri etc.

Dotarea trebuie sa fie in functie de specificul fiecarui bar la nivelul cerut de criteriile de
clasificare pentru unitatile de categorie speciala.
Sortimentul de preparate oferit se asigura in principal din gustari reci asortate, fripturi
mai ales roast-beef, salate combinate cu fructe proaspete si din compoturi, jardiniere'
cu delicatese, produse fine de cofetarie-patiserie, specialitati de inghetata etc.
Cheltuielile necesare realizarii programului artistic-muzical se acopera din taxa de
intrare putandu-se stabili, de organele de conducere colectiva ale intreprinderilor,
consumatii minime obligatorii.
Serviciul se realizeaza de regula prin ospatari, existind insa si posibilitatea servirii
consumatorilor direct de la bar.
12. Discoteci. Discoteca este unitatea de alimentatie publica cu caracter recreativdistractiv, amenajata cu ring sau loc special pentru dans, in care se prezinta programe
muzicale inregistrate pe discuri sau benzi magnetice pentru auditie sau dans.
Activitatile comerciale si de servire din discoteci precum si cele cultural-artistice si de
divertisment se organizeaza si se desfasoara pe baza normelor si re- glementarilor
legale in vigoare, stabilite dupa caz de Ministerul Comertului Interior, Ministerul
Turismului.
Repertoriul muzical din discoteci trebuie sa fie foarte variat, el se compune din piese
de muzica usoara, folclorica si simfonica care sa corespunda cerintelor diferitelor
categorii de consumatori. Repertoriul muzical are caracter maximal si se aproba de
organele competente.
Functionarea unei discoteci este conditionata de asigurarea unor dotari minimale cu
inventar de utilaje specifice: magnetofoane, statie de amplificare, mixer, boxe de sunet,
orga de lumini, microfon, casca, pupitru, benzi, casete sau discuri magnetice, accesorii
si piese de schimb. Sortimentele oferite la vanzare in discoteca sunt asemanatoare
celor din baruri si anume: bauturi alcoolice si nealcoolice, gustari, produse de
cofetarie-patiserie, inghetata, cafea, ceaiuri.
Deoarece in discoteci majoritatea clientelei o reprezinta tineretul, se vor oferi prioritar
bauturi nealcoolice si slab alcoolizate, preparate de bar sub forma de cocteiluri. Copiii
vor primi numai sortimentele specifice varstei lor (bauturi fara alcool, produse de
cofetarie-patiserie, inghetata, salata de fructe etc). Serviciul se face direct la bar sau
prin ospatari.
In scopul obtinerii unei eficiente economice corespunzatoare, accesul consumatorilor
in discoteca este permis pe baza taxelor de intrare si a consumatiilor minime obligatorii
stabilite potrivit reglementarilor legale in vigoare.
13 Baruri de zi. Aceste unitati, independente sau sectii ale restaurantelor din incinta
complexelor hoteliere, au un program de functionare, in general, intre orele 8,00-

22,00. Sortimentul este compus din bauturi alcoolice si nealcooliee, simple si in

amestec, reci sau calde, insotite in permanenta de un sortiment restrins de gustari si
produse de cofetarie-patiserie, inghetata, fructe, precum si produse de tutun-tigari.
Servirea se face direct la bar sau la mese de catre barman, ospatari sau ajutoarele
acestora, cu respectarea regulilor si a tehnologiei specifice de lucru. Barul de zi din
incinta unitatilor hoteliere este la dispozitia clientilor hotelului, cat si a celor din afara.
14 Cafe-baruri. Acestea sunt unitati de alimentatie publica destinate desfacerii cu
prioritate a sortimentelor variate din cafea si derivate din ciocolata, cacao, ceai, bauturi
alcoolice fine la pahar, bauturi racoritoare, sandvisuri, prajituri fine si foietaje, inghetata
si produse din tutun. In dotarea unitatilor un rol important revine utilajelor pentru
pregatirea cafelei si, in primul rand, expresso-ului. Serviciul, asigurat de regula de
catre barman, poate fi efectuat si prin ospatari.
15.Unitati Gospodina'. Aici intra acele unitati specializate in desfacerea preparatelor si
semipreparatelor realizate in sectiile de productie ale sectorului de alimentatie publica,
produsele vandute fiind destinate atat consumului pe loc, cat si consumului la
domiciliu. Ele pot functiona ca unitati independente, ca sectii ale unitatilor de
alimentatie publica sau ca raioane in cadrul magazinelor alimentare.
Amenajarea si dotarea unitatilor presupune asigurarea conditiilor de pastrare
corespunzatoare a produselor inainte de vanzare, o expunere si prezentare sugestive
si atragatoare, posibilitati de portionare, cintarire si ambalare (in cazul consumului la
domiciliu). Unitatile care asigura si consumul pe loc trebuie sa detina mobilierul,
utilajele si inventarul necesar servirii preparatelor oferite (gustari calde si reci, antreuri,
mancaruri gatite, dulciuri, bauturi racoritoare, ceai, cafea etc). De obicei, servirea se
face direct la sectii, clientii achitand valoarea produselor la casa sau la vinzator.
16. Cofetarii. Aceasta grupa cuprinde unitatile de alimentatie publica cu o capacitate
de 20- 60 locuri la mese in care se desfac produse de cofotarie-patiserie: prajituri,
fursecuri, cozonaci, bomboane, specialitati de patiserie, inghetata si specialitati de
inghetata, bauturi racoritoare, ceaiuri, cafele, fructe, produse specifice micului dejun,
diferite sortimente de bauturi alcoolice fine pentru consum la domiciliu. In alte tari
unele cofetarii ofera un sortiment de bauturi fine, la pahar pentru consum in unitate
(lichioruri fine, coniacuri de marca etc).
Cofetariile sunt organizate ca unitati independente, in cadrul' complexelor de
alimentatie publica sau in complexele hoteliere. Sortimentele de preparate pot fi
realizate in laboratoare proprii, in laboratoare centrale sau in laboratoarele altor unitati
de profil.
Constructia, instalatiile, dotarile si servirea sunt diferentiate de la o unitate la alta, in
functie de categoria unitatii respective. Avand in vedere cantitatile reduse de produse
si inventarul, utilizat la executarea unor comenzi, mobilierul pentru clienti (mesescaune), fara a pierde din calitate, poate fi executat in gabarite mai mici (blatul meselor

mai redus si mai jos, taburetele, scaunele sau canapelele corelate dimensional cu
mesele).
Cofetariile care dispun de conditii superioare de confort, dotare si servire. pot fi
incadrate la categoria speciala sau la categoria I, celelalte fiind considerate unitati
obisnuite. Majoritatea cofetariilor, pe langa asigurarea conditiilor pentru consumul pe
loc al produselor, desfac si produse pentru acasa.
In acest scop, ele sunt dotate cu ambalaje corespunzatoare (cu reclame sugestive,
panglica textila sau material plastic in diferite culori, port-torturi, cutii de bomboane,
hartie de ambalaj cu reclama unitatii etc). Serviciul se asigura prin ospatari la unitatile
de categorie speciala si I de preturi si cu plata direct la vanzator (sectie sau casa) in
celelalte unitati.
17. Patiserii-placintarii. Aceste unitati, cu o capacitate optima de 20-60 locuri, reunesc
cele doua profile sau pot fi specializate numai in pregatirea si servirea produselor de
placintarie sau de patiserie pentru consumul pe loc sau pentru acasa. Servirea se face
la casa de marcat cu vanzatoare
18. Simigerii-covrigerii-gogosarii. Aceste unitati au capacitati de 20-40 de locuri si sunt
amplasate in locuri cu circulatie pietonala mare. Simigeria este unitatea dotata cu un
cuptor de brutarie de preferinta pe vatra, unde se fac fel si fel de covrigi turtiti facuti
din coca moale decat cea a covrigilor obisnuiti presarati cu seminte de susan.
Covrigari si Gogoserii sunt unitati de alimentatie publica in care se produc si se vand in
principal covrigi, gogosi dar si rahat, susan, stafide, pogacele, turta dulce , bauturi
racoritoare, limonada, sucuri din fructe si legume.
19 Restaurantul rutier. Amplasat de regula pe marile magistrale rutiere, s-a dezvoltat
datorita cresterii mari de automobile , in astfel de unitati serviciul trebuie sa fie simplu
si rapid pentru ca clientii sa poata servi sau gusta preparatele intr-un timp scurt.
20 Snack-barul este o unitate de alimentatie publica destinata, in general, clientelei
grabite care poate servi rapid, pe tot parcursul zilei, mese usoare, la preturi modeste.
Pentru a raspunde acestor cerinte este indicat ca snack-barurile sa fie echipate cu
utilaje si mobilier adecvate. O atentie deosebita se va acorda tejghelei bar-bufet,
dotata cu toate utilitatile: spalatoare cu apa calda si rece, spatii de refrigerare si
congelare, rezerva de inventar curent pentru servire, instalatii pentru debitat berea,
expresso pentru cafea etc.
Instalatiile pentru bucatarie sunt reduse, rezumindu-se la cele necesare finisarii unor
minuturi pregatite anticipat, pentru mentinerea lor la cald sau la rece, precum si pentru
pregatirea unor preparate la gratar, instalat de preferinta in salon, la vederea consumatorilor, In snack-baruri se desfac bauturi racoritoare, bauturi alcoolice in sortiment

redus si cafele. Clientii se servesc, de regula, direct de la tejgheaua bar-bufet, dar se

practica si servirea prin ospatari.
Potrivit reglementarilor legale in vigoare, unitatile de alimentatie publica se clasifica pe
tipuri de unitati si categorii de preturi in baza criteriilor stabilite, in functie de
caracteristicile constructive, calitatea dotarilor, a instalatiilor si a serviciilor asigurate.
In general, clasificarea unitatilor de alimentatie publica se aproba, dupa caz, prin ordin
sau decizie a Ministrului, a Comitetului Executiv al Consiliului Judetean respectiv,
inclusiv al Municipiului Bucuresti, sau a organelor centrale care au in subordine unitati
de alimentatie publica.
Unele unitati de alimentatie publica cu un inalt nivel de prezentare si organizare,
incadrate la categoria speciala sau la categoria I de preturi pot primi aprobare pentru a
adauga remiza la nota de plata daca indeplinesc, cumulativ, criteriile stabilite prin
normele pentru acordarea dreptului de a practica remiza.