Sunteți pe pagina 1din 11

Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca

Facultatea de Mecanica
Sectia Autovehicule Rutiere

Referat la disciplina
TEHNOLOGIA TRANSPORTURILOR
Tema: Evolutia si impactul transporturilor asupra
societatii si dezvoltarii umane

Student: Radu Ionut Gabriel


Grupa: 2443
Indrumator: prof. dr. ing. Fechete Lucian

Istoria transporturilor
Cauzele principale pentru care omul, inca din preistorie, a inceput sa se deplaseze pe
distante lungi s-au datorat necesitatilor acestuia. Schimbarile climatice, de relief si nevoia de hrana
l-au fortat pe om sa se mute din loc in loc, cautand un mediu cat mai propice pentru a se dezvolta.
Urcand pe scara evolutiei, omul a gasit metode de a se adapta mediului. Migrarile masive ce
le facea in cautare de hrana au ajuns sa se dovedeasca a fi foarte dificile o data cu cresterea
populatiei. Acest lucru a dus la formarea de triburi si comunitati sociale primitive care au inceput sa
domesticeasca animale si sa cultive plante pentru a-si asigura un nivel de trai, creand in acest fel
agricultura, una din ramurile, daca nu chiar cea mai importanta a societatii umane.
Acest lucru i-a permis omului sa se dezvolte formand asezari din ce in ce mai mari. La
inceput aceasta solutie a functionat pana cand omul a inceput sa epuizeze resursele naturale din
jurul asezamantului creat. O solutie trebuia gasita si una dintre acestea a reprezentat-o schimbul de
bunuri cu alte comunitati, in principiu, fiecare dintre ele asigurandu-si reciproc necesarele, dar
problema principala o reprezenta distanta mare dintre aceste comunitati, astfel luand nastere
transportul de bunuri, activitate ce inca sta si in epoca moderna la baza dezvoltarii sociale,
economice si politice.
La inceput deplasarea omului se realiza prin forte proprii, fara nici un fel de ajutor. Bunurile
transportate erau carate de om in spate sau pe platforme trase. In curand acest lucru a devenit o
problema deoarece cantitatea de bunuri a inceput sa devina prea mare pentru puterile sale.
Fiind un spirit inovativ, omul a inventat roata (primele dovezi scrise apar in China si Egipt),
permitandu-i astfel sa creeze vehicule care sa poata transporta cantitati mult mai mari de bunuri.
Cele mai vechi dovezi ale existentei acestor tipuri de vehicule dateaza din anul 3500 i.Hr., structura
de baza a vehiculului fiind doua roti montate pe o osie simpla pe care e construita o platfoma plata
de lemn.
`

In jurul anului 3000 i.Hr. omul domesticeste cai fiind posibila crearea de vehicule trase prin

putere animala, oferindu-i orizonturi noi in ceea ce priveste posibiltiatile acestuia de a se extinde si
forma comunitati noi.
In figurile de mai jos sunt prezentate unele din primele modalitati de realizare a acestor
vehicule de transport. Figura 1 reprezinta o caruta si figura 2 o ambarcatiune din epoca neolitica.

Dovezile arheologice arata ca primele asezaminte stabile umane se realizau langa o sursa de
apa (lacuri, rauri, mari si oceane), aceste zone asigurand o sursa relativ inepuizabila de hrana.
Necesitatile, din ce in ce mai crescande, l-au fortat pe om sa creeze ambarcatiuni care sa-i permita
navigarea pe apa. In acest s-a descoperit ca primele ambarcatiuni au aparut, aproximativ in aceeasi
perioada cu vehiculele pe roti. Constructia lor era relativ simpla, ele fiind niste simple plute
realizate prin legarea mai multor trunchiuri de copaci unul de celalalt sau niste trunchiuri scobite.

Primele drumuri si rute de comert


Schimburile de bunuri dintre comunitati au dus la crearea primelor drumuri. Acestea nu erau
nimic mai mult decat niste poteci sau carari batatorite. O data cu cresterea numarului de oameni si a
asezamintelor a fost necesara construirea unor rute mai rezistente care sa reziste intemperiilor si
uzurii, asigurand in acelasi timp o distanta pe cat mai scurta intre punctele de transfer a bunurilor.

Primele semne care sa ateste aparitia drumurilor s-au descoperit in Mesopotamia datand in
jurul anului 3500 i.Hr., iar primele drumuri de piatra au aparut in Creta in jur de 1500 i.Hr.
Unul din cele mai mari imperii europene, Imperiul Roman, a adus imbunatatiri majore
infrastructurii de pe teritoriile sale. Datorita colonizarii regiunilor cucerite si a romanizarii
popoarelor, Imperiul Roman a dobandit un nivel tehnologic nemaiintalnit. Pentru a asigura
transportul rapid si eficient in toate colturile imperiului romanii au construit celebrele lor drumuri.
Caracteristica lor principala fiind faptul ca au fost printre primele drumuri realizate cu o tehnologie
inginereasca inovatoare. Constructia lor era supervizata de un inginer civil care facea studii ale
solului si ale reliefului pentru a determina care sunt cele mai bune materiale ce pot fi folosite si
pentru a determina traseul topologic cel mai scurt.
Dorinta expansionista a omului a dus la deplasarea acestuia in cele mai indepartate colturi
ale lumii. Din vestul si centrul Europei acesta s-a extins spre est trecand prin Orientul Mijlociu si
India pana in estul si sud-estul Asiei in China, Japonia si chiar Malaezia . Schimbul de experienta
dintre popoarele europene si asiatice au dus la crearea primelor rute de comert. Una dintre cele mai
importante dintre aceste rute a fost Drumul Matasii, avand trasee atat pe uscat cat si pe oceane si
mari. Pe langa schimbul de bunuri realizat intre popoare, rutele de comert au dus la crearea de orase
noi, menite a fi locuri de popas intre destinatii.
Existenta Drumului Matasii dateaza inca din secolele al III-lea i.Hr. In figura de mai jos este
prezentat traseul acestei rute.

Evul Mediu si transportul maritim


Evul Mediu nu a cunoscut o dezvoltare puternica a transportului pe uscat. In schimb
transportul naval a cunoscut o evolutie puternica, in special datorita capacitatii mari de transport si a
timpului relativ scurt de transport. Dupa caderea Imperiului Roman in Europa au rasarit noi
popoare. Unele dintre cele mai importante fiind cel englez, spaniol, francez, olandez etc.
Comertul cu Asia a adus Europei o serie de bunuri exotice (matase, hartie, metale si pietre
pretioase, mirodenii etc.) care au devenit o expresie de bunastare si bogatie. Astfel noile imperii
formate au format colonii pe teritoriile care asigurau un aport cat mai mare si diversificat din aceste
marfuri. Aceste colonii au fost create in Africa, India, Indochina etc.
Datorita timpului foarte mare necesar parcurgerii drumului intre colonii si imperii, acestea
au creat flote navale uriase care se asigure un aport constant de bunuri, dar datorita razboaielor,
imperiile au cautat rute alternative prin intermediul carora sa evite contactul cu alte nave si sa
scurteze timpul necesar parcurgerii unui drum dus-intors.
In acest scop, imperiul spaniol l-a insarcinat pe Cristofor Columb sa caute o ruta noua spre
India. Pornind spre vest, Columb a descoperit doua continente noi si anume continentele America
de Nord si de Sud. In figura de mai jos e prezentata o harta care arata voiajele lui Columb.

Imediat dupa aceasta descoperire au aparut colonii noi, imperiul spaniol punand accentul pe
America Centrala si de Sud, iar imperiul britanic pe America de Nord.

Revolutia Industriala. De la cai la cai-putere


Incepand cu secolul al XVII-lea in Europa a inceput o epoca noua si anume a descoperirilor
stiintifice, culminand cu Revolutia Industriala din secolul al XIX-lea.
Principalele inovatii au fost descoperirea curentului electric, a motorului cu aburi, a
motorului cu ardere interna si a automatizarii anumitor fluxuri tehnologice.
Inventarea motorului cu aburi a permis inlocuirea fortei animale cu forta mecanica. Avand
posibilitatea de lucra la viteze mai mari, conditii mai dificile, eficienta ridicata si costuri de
intretinere relativ mici, masinile si-au facut loc in toate domeniile umane, inlocuind manufactura cu
productia de masa si scurtand distantele dintre oameni.
Printre primele aplicatii s-a numarat in domeniul transporturilor. Au inceput sa apara primele
cai ferate care transportau materia de bruta de la sursa de exploatare la centrele de prelucrare
(carbune, lemn, minereuri etc.), ca apoi sa se extinda in domeniul transportului de pasageri,
realizand scurtarea timpului de parcurgere unor distante de la cateva zile la cateva ore. Un exemplu
este ruta feroviara East Coast Main Line, completata in anul 1850, ce facea legatura intra Londra si
Edinburgh. Tarile care au adoptat transportul feroviar in perioada Revolutiei Industriale au fost
Anglia, Franta, Germania, Rusia, Italia, Belgia si Olanda.
In figura de mai jos este prezentat un grafic care arata evolutia numarului de pasageri care au
folosit transportul feroviar in Marea Britanie in perioada 1830 2012.

Urmatorul pas a fost in transportul naval. Productia de masa a materiilor prime (fier,
carbune) a permis constructia unor vapoare mult mai mari decat cele din lemn. In plus echiparea cu
motoare cu aburi sau cu ardere interna a anulat dependenta navelor de vant, marind in acelasi timp
viteza de deplasare a acestora. In acelasi timp a facut deplasarea trans-continentala accesbila pentru
mase.
Impactul social si economic a fost unul puternic. La inceput industrializarea a solicitat mult,
din punct de vedere financiar, guvernele tarilor, dar o data implementata in majoritatea domeniilor
tehnologice, s-a observat o crestere semnificativa a produsului intern brut. Social, industrializarea a
dus la crestere a nivelului de trai, creand clasa muncitoreasca.
In ceea ce priveste transportul cu autovehicule personale, acest lucru era inca intr-un stadiu
experimental. In secolul XVIII existau modele ce utilizau motoare cu aburi, dar impracticabilitatea
acestora nu le faceau disponibile publicului larg. In cazul autovehiculelor ce utilizau un motor cu
ardere interna acestea au aparut la inceputul secolului al XIX-lea, dar fara succes, inventatorii lor
fiind limitati financiar in ceea ce priveste productia in masa. Primul autovehicul care a fost
disponibil publicului a fost Benz Motorwagen din 1885, dar intr-un numar limitat si la un pret prea
ridicat. Marea lovitura a fost in anul 1908 cand Henry Ford a pus la punct un sistem de constructie
pe linie de asamblare, construind Ford Modelul T, care putea fi cumparat cu salariul pe patru luni al
unui muncitor. Pe intreaga perioada de productie (1909 - 1927), in toate variantele de caroserie, s-au
vandut aproximativ 15 milioane de masini. In figura de mai jos e prezentat un Ford Model T din
anul 1910.

Urmatorul pas a fost in domeniul aeronautic. Primele modele de avioane nu aveau capacitate
de transport decat pilotul. Izbucnirea Primului Razboi Mondial a schimbat acest lucru cauzand o
dezvoltare extrem de rapida astfel ca la sfarsitul acestuia avioanele au devenit mai mari si mai
puternice avand o capacitate de transport mai mare. La sfarsitul razboiulului acestea s-au
transformat in transportoare de corespondenta.
Perioada interbelica si inceputul epocii moderne
In perioada interbelica tendinta de dezvoltare a fost una relativ lenta datorita recuperarii
statelor dupa Primul Razboi Mondial. Criza economica din jurul anilor 1930 a dus la pierderea a
milioane locuri de munca aruncand economia mondiala intr-un impas greu de invins. In ciuda
acestui lucru inovatiile tehnologice au continuat.
Transportul terestru a cunoscut descoperiri in domeniul propulsarii. Dezvoltarea si
perfectionarea motoarelor Diesel a permis constructia de locomotive Diesel-electrice ce utilizau un
motor cu ardere interna pentru a antrena un generator de curent care alimenta o serie de motoare
electrice ce propulsau ansamblul feroviar (locomotiva, vagoane de marfa sau pasageri). Avantajele
erau evidente fata de propulsia cu aburi: eficienta crescuta, mententanta redusa si calificari ale
personalului mai mici.
In cazul transportului rutier industria auto a cunoscut o stagnare, numarul constructorilor
scazand, iar inovatiile fiind de fapt imbunatatiri minore ale unor concepte deja existente.
Cele mai mari descoperiri au fost in domeniul aeronautic. Aparitia zeppelinelor a dus la
aparitia zborurilor transatlantice care au permis calatorii intre continentul european si cel nordamerican intr-un timp record (aprox. 3-4 zile), mult mai rapid decat in cazul vapoarelor (8-10 zile).
Cel mai celebru exemplu este Hindenburg care s-a prabusit in 1937. Dupa acest incident si multe
altele, increderea publica in dirijabile a scazut considerabil.
Infrastructura tarilor europene, in special Germania, a cunoscut o crestere impresionanta. Au
aparut primele autostrazi, asa-zisele autobahn, ideea preluate ulterior de restul tarilor (Anglia,
Belgia, SUA etc.).
Izbucnirea celui De-al Doilea Razboi Mondial dus la dezvoltari tehnologice impresionante:
aparitia motorului cu reactie, cresterea capacitatii de transport in toate categoriile (logistica necesara
aprovizionarii cu resurse a soldatilor a impus constructia de nave, avioane, camioane si trenuri cu
capacitate de transport ridicata), inovatii in domeniul tehnic (rachete balistice, submarine, energie
nucleara etc.).

La sfarsitul razboiului, Statele Unite ale Americii au simtit o dezvoltare economica foarte
puternica, spre deosebire de tarile europene care isi reveneau industrial si din punct de vedere al
infrastructurii. Americanii au pus bazele transportului transatlantic cu hidroavioane, dar au fost
repede invinsi de britanci care au lansat primul avion comercial cu reactie de Havilland Comet
(figura de mai jos).

Era spatiala si epoca moderna


Cele mai multe inovatii tehnologice au fost realizate de cercetatorii germani din timpul celui
De-al Doilea Razboi Mondial. Acestia au fost recrutati de americani folosindu-i in lupta spatiala cu
Uniunea Sovietica. Primii pasi au fost facuti de sovietici, dar americanii au realizat pasul suprem
cand au reusit sa aterizeze pe Luna in 1969.
Dezvoltarile stiintifice ce au rezultat in urma cursei spatiale au fost implementate cu succes
in domeniile civile. Propulsia cu reactie si proiectarea aerodinamica au dus la constructia primului
si singurului avion comercial supersonic, Concorde.
Industria autovehiculelor a avut un avant puternic, mai ales in Statele Unite ale Americii
unde constructia si numarul de producatori auto a crescut semnificativ. In Europa situatia nu a fost
la fel de puternica, tarile cu productia cea mai mare de autovehicule fiind Franta, Anglia si
Germania.
In ceea ce priveste transportul aerian companiile aeriene cele mai importante au fost Boeing
si Airbus. Competitia dintre acestea a dus la constructia unor modele de avioane care au permis ca
zborul sa fie accesibil maselor. Cele mai importante avioane sunt Boeing 747 si Airbus A380.

Impactul economic si social al transporturilor


Transportul de bunuri, servicii si informatie sta la baza dezvoltarii umane. Acest lucru este
evidentiat datorita investitiilor ce se fac pentru a sustine aceasta ramura a industriei. Efortul
financiar facut de tari in constructia si imbunatatirea infrastructurii reprezinta una dintre cele mai
mari cheltuieli bugetare.
Cresterea populatiei, a nivelului de trai si a cererii de bunuri a impus o dezvoltare
tehnologica considerabila de-a lungul anilor. Descoperirile stiintifice au dus la imbunatatiri majore
in ceea ce priveste constructia de automobile, nave de transport si aeronave. In figura de mai jos
este prezentata reteaua de drumuri la nivel mondial.

Se poate observa ca cea mai mare densitate de drumuri este in Europa si Statele Unite ale
Americii.
Cresterea numarului de autovehicule produse si inmatriculate in Statele Unite ale Americii
este prezentata in figura urmatoare. Perioada analizata este 1965 si 2009, productia fiind inregistrata
in milioane de unitati.
Se poate observa o crestere liniara a numarului inregistrari valoarea maxima fiind de
aproximativ 5 ori mai mare decat in anul 1965.

Aceasta crestere a productiei, desi a dus la o crestere economica, a contribuit negativ asupra
mediului inconjurator. In prezent una din problemele principale ale statelor o reprezinta cresterea
accelerata a deteriorarii naturii. Cauzele principale sunt emisiile poluante eliberate in atmosfera
(dioxid de carbon, hidrocarburi, metan, oxizi de azot etc.), una din principalele, dar nu si cea mai
mare parte, reprezentand-o autovehiculele. Industrializarea masiva ce a avut loc in ce-a de-a doua
jumatate a secolului al XX-lea are cea mai mare contributie, tarile puternic dependente de export si
productia in masa (China, Statele Unite ale Americii, Rusia, Germania, Anglia etc.) fiind principalii
contribuitori la poluarea atmosferica.
Reactia publica la aceasta schimbare climatica e impartita. Unii sustin o schimbare cat mai
rapida a stilului de viata pentru a evita dezastrele ecologice pe termen mediu si lung, iar altii
considera ca schimbarea climei nu exista sau e un ciclu natural al planetei.
In orice caz, atentia publica la ceea ce se intampla in jurul nostru e din ce in ce mai mare,
ceea ce duce la o constientizare cat mai buna asupra problemelor cu care ne confruntam si
incercarea de a gasi solutii cat mai bune pentru a le indrepta.